668 matches
-
-Ai uitat că Patriarhul a fost campion la judo japonez? interveni Americanul. -Da... nici nu știți cât de greu mi-a fost să înțeleg conceptul, darămite să mi-l activez... Flower-Power, băiatul tău îți moștenea talentul, dar ceva i-l chircise în interior. Tot efortul tău a dus la descătușarea MUGA în puști... -Așa să fie?! căzu pe gânduri Flower-Power, neștiind dacă să accepte explicațiile prietenilor și să renunțe la credința sa în mâna lui Dumnezeu... Referință Bibliografică: ROMANUL PUNCTE DE
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
Legănând copiii cu gesturi străvechi. O,..toți sunt înecați în negura de fum, Scânteia firavă crește dintr-o dată Moartea chiar dansează, sub triluri, în scrum! Sânge clocotește sub pielea sculptată... ........................................................................ Copleșită, strada începe să plângă, Broderii rămase, în piele, se chircesc, Doar norocul schimbă soarta lor nătângă? Mici lumânări oftează și se gârbovesc... Strigăte și zbucium plutesc lung în noapte. Durerea clocotește în straturi de lumini! Se îngenunchează, se spun rugi în șoapte, Unii-s morți, iar ceilalți vor mai fi
NOAPTE DE SODOMA de LIA RUSE în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382218_a_383547]
-
decît faptă. Eroul ei e un dezmoștenit și de viață, și de moarte: "mă recunosc în ape, în ierburi și minciuni." (Flux atavic) Nopțile tăgadei, în care miturile nu mai cresc, ci înaintează ghemuit, la înălțimea unui om care se chircește și suferă, vin, din toate neliniștile timpului, în versuri: "Mocirle și bălți și noroiu;/ câtă noapte 'n oase și sânge,/ tresar în armură, mi-e frig,/ și castelanul din stânga mea plânge." (Tablou) Și, după ce știi bine că războiul a fost
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
Starul australian, fosta nevastă a lui Tom Cruise, joacă în această peliculă rolul unei tinere femei care se numește pur și simplu Ada. Ada Monroe, fiica unui pastor de țară. Cînd am citit numele Ada, am simțit cum mi se chircește inima și m-am grăbit să-mi torn un pahar de vin. Povestea mea cu Ada nu s-a terminat încă. N-am cum să mi-o scot din memorie. Vibrează în organele mele obosite. Se expandează în firele de
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
a merge la toaletă îmi apăsa toți centrii nervoși. M-am târât ca o reptilă până-n stradă, cu eforturi supraomenești de a nu mă face de rușine în mijlocul Parisului. Mașinile furnicau în toate sensurile. Pietonii alergau, unii sub umbrelă, alții chirciți pe sub copertinele magazinelor. În alte circumstanțe, aș fi savurat un astfel de peisaj. Acum, treceam ca prin brânză, cu rucsacul în spate, mai greu ca niciodată, și fața schimonosită de durere. Vezica plină stătea să plesnească. Situație ingrată. În copilărie
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
să trag nici un fum. În spatele lui Motanu apare, ca din pământ, plutonierul Ciocoiu, cu cascheta într-o rână și cu un rânjet dement. Motanu se scobește în nas, liniștit, când palma grea a plutonierului îl plesnește peste ceafă. Motanu se chircește și mai încasează două picioare în burtă. — Fumați, ai? Futu-vă muma-n cur! Bă, leșinaților, la treabă, bă, că stă producția, fi-v-ar rasa a dracului! Rabatat! Rabatat, adică să ne întoarcem cu spatele la el și să ne aplecăm
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
adresa de-aici? Dat adresa, tot, în regulă. Dacă mai zorcăi podelele și cu brandolină... Fiecare are un loc spre care se-ntoarce mereu... O umbră se ivi în ușă. Umbra se clătină și se lungi pe podele. Cum stătea chircită la pământ, aplecată, cu picioarele sub ea, bătrâna ridică fața. Rămase cu cârpa udă în mână, simțind cum îi alunecă printre degete picurii uleioși, grei, cu miros pătrunzător. Soarele lumina din spate o ființă aeriană, trecând prin rochia ei subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cenușă acum și nici cenușă... Repede! Ce te mocoșești? Aleargă la el. Hai să-l ajutăm. Să vedem ce are. Până la capătul ogorului era o zvârlitură de băț, dar ele se părea că nu vor mai străbate niciodată distanța aceea. Chircit la pământ, cu fața-n miriște, c-un umăr întors și-un picior răsucit, necunoscutul gemea de parcă-și dădea duhul. Un miros acru și înțepător de sudoare și sânge le năpădi când se apropiară. Parcă luară în brațe un sac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se alarmă bătrâna. Doamne, se-ngrozi Cerboaica. Asta ne mai trebuia! Ce facem cu el? Străinul se scutură ca sub o izbitură primită prin pământ. Fața i se schimonosi. Scoase un țipăt ușor, urmat de-un vaier prelung și se chirci cu mâinile la burtă. Mamă! Repede! Ce are? I s-a făcut rău. Acu-i acu! Ce ne facem? Uite-l că leșină! Fugi! Unde să fug? În oraș, ce mai stai? Adă un doctor... De unde să-l scot, mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
trenului nu putea fi auzit, nici zărit de jos căci, norocul lui, nu era lună. Încă nu răsărise luna, motiv în plus să se grăbească. Greutatea mare și grija care-l stăpâneau era cum, cu ce va deschide ușa!? Se chirci cu genunchii la ușă, crispat de încordare, și-ncepu să gâfâie. Doamne-dumnezeule, dar mult mai durează! De unde să găsească un cârlig lung, o sârmă? Ceva cu care, aplecându-se, să poată nimeri ciocul de metal și să-l salte? Tâmpit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
care să nu se poată privi din vreo casă de peste drum. Când fu eliberat pe cauțiune, refuză să se urce într-o trăsură. Un ofițer de poliție îl luă în camionul său. Zuta urcă, se turti sub bancă și se chirci ca un animal. E caraghios? Mașina întorcea la un colț.. Un automobil greoi o lovi și-o răsturnă. Gloanțele zburau ca fulgii de zăpadă într-o furtună din Alaska. Ofițerul scoase revolverul. Trase fără încetare. Adversarii băgară mașina lor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
46 de ani, ortodoxă practicantă) Lavinia Betea, Mentalități și remanențe comuniste, p. 292 „Am văzut pe Discovery un reportaj despre avorturile provocate. Se filmase în interiorul uterului unei femei. Când se introducea cleștele pentru a apuca fătul, acesta se strângea, se chircea ca și cum ar fi opus rezistență. Pentru mine a fost o activare a fișierului salvat în memorie. Mi-am reamintit totul și după circa zece ani de la ultimul dintre cele două avorturi provocate, mi s-a făcut rău. Când în 1993
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
DE FĂCUT. Intru în librării și răsfo iesc cărți. Nu am răbdare. Aș citi, aș sta să citesc, dar nu am răbdare. Ideea de a cumpăra o carte și de a mă duce cu ea acasă, de a sta acasă, chircit în fotoliu sau pe canapea, cu ea, singur cu scutul ăsta atât de permeabil de maculatură împotriva tuturor lucrurilor ălora care îmi trec mereu prin minte, mi se pare de neconceput. Văd oameni, alți oameni cărora le e cumva bine
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
David mă urma peste tot, vesel, bucălat și zâmbitor - scutier, aghiotant, geamăn mai mic. La doi pași de noi, țăcănitul unei mașini de scris. Egal, nervos. Egal. Adormeam uneori, cu capul pe câte-un Balzac sau pe câte-un Proust, chirciți în cotloanele lumii noastre, tulburate doar de zgomotul unei pendule din alt timp, care ne trezea dintre indieni și cowboy și ne chema în prezentul cu bomboane Pez și miros de cafea răzbătând din direcția țăcănitului ritual. Lea se ridica
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
veți auzi aceste perioade de timp, pentru că În ritmul În care mergeți timpul alege să se contracte și lucrurile se pot Întâmpla mult mai repede. Este foarte important să Încercați să vă schimbați vibrația, pentru că acum timpul se strânge, se chircește În el. Ziua nu mai are demult douăzeci și patru de ore, În timpul vostru. Așadar, prima Încercare În doisprezece ani, mare, majoră, următoarea În patruzeci de ani Începând din anul 2011. Dar nu vă imaginați că aceste Încercări sunt neapărat la nivel
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
petele de pe sugativă, Celebi se îndreptă spre „tauleta“ din fundul grădinii. De coarnele lunii atârna o pâclă deasă, pe care Celebi o despică, șovăielnic, până ce izbuti să se strecoare în strâmta cabină odorantă. Se ghemui pe scaunul de lemn, pierit, chircindu-se de frig. Era mulțumit că pregătise totul și că avea să plece „pe teren“, așa încât nu-și mai aminti cum în copilărie se temea să meargă noaptea în closetele de țară. De fiecare dată când se așeza acolo, încerca
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
toate mirosurile altei realități. Cu aparatul de fotografiat agățat de gât, cu mintea vraiște de atâtea cuvinte și de atâtea ipoteze pe care nu le-ar fi luat niciodată în seamă, în alte ocazii (timpuri, vremuri?), îmbrăcat sport, cu creierul chircit sub șapca aceea de baseball, fotograful a făcut pasul. Unul singur, ca și cum ar fi sărit peste o linie trasată pe trotuar, cu creta. A ridicat piciorul, l-a împins înainte, apoi l-a așezat pe pământ. Și gata... Dacă veți
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
o greutate mare în spate, moș Zgârci ieșea din când la poartă și se făcea că trage în trecători cu o pușcă invizibilă... Am auzit că a murit fără să-și mai vadă feciorul. Lau descoperit niște copii în pădure, chircit lângă un copac lovit de trăznet. O babă a zis că ăla a fost semnul lui Dumnezeu pentru moș Zgârci, dar n-a luat-o nimeni în seamă... Turistul Galopul năucitor al norilor negri se desfășura netulburat pe deasupra crestelor agățate
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
negri se desfășura netulburat pe deasupra crestelor agățate de cerul contorsionat. Tunetele se împlântau fără milă în versanții năpârliți, iar fulgere cu zeci de gheare ascuțite torturau retina, scrijelind prin dâre lungi de roșu întreg decorul care dădea senzația că se chircește înfricoșat în fața stihiilor. O răbufnire de orgoliu atmosferic, încă o dovadă evidentă din care ești obligat să tragi concluzia rapidă că, atunci când alămurile celeste declanșează sarabanda infernală, tot ceea ce îți rămâne de făcut este să bagi capul între umeri și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mie, o vedeam de la distanță, mergea repede, iar fundul i se mișca în stânga și în dreapta, ostentativ. Curvă. Atunci s-a trezit Durerea. Odihnită după somnul lung din ultimele zile. Mai întâi și-a troznit fălcile, iar stomacul meu s-a chircit. Apoi s-a întins și imediat am simțit cum fiecare coastă pleacă la plimbare. Curva mergea în fața mea, spusese unei colege că vrea să ajungă acasă pe jos, stau aprope, dragă, nu mă răpește nimeni, așa spusese, depravata, cred că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
acum înainte, astfel de oameni nu mai aveau ce căuta pe lume. Cei care mor sunt frumoși. Trebuie să trăiesc. Trebuie să-mi duc viața mai departe, oricât ar fi de urâtă, oricât ar mirosi ea a sânge. M-am chircit pe dușumea, încercând să-mi răsucesc trupul, asemenea unui șarpe cu pui care-și face gaură în pământ. Cu un singur lucru nu mă puteam împăca. Acuzați-mă de gânduri murdare sau de ce vreți. Trebuie să supraviețuiesc și să lupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
imaginea absurdă a unui univers din care orice urmă de providență a dispărut. În plus, eficiența ei pragmatică, pierzîndu-și pe drum virtuțile sufletești curative, s-a transformat într-o sursă de disperare. Copleșiți de atîtea informații de indubitabilă valabilitate, ne chircim sub uscăciunea lor științifică. Ne lipsesc tocmai sensurile tradiționale, adică acele sensuri pe care știința, neputîndu-ni-le da, le înlocuiește cu explicații neconsolatoare. Aproape ne-am dori ca, printr-o răsturnare mîntuitoare de perspectivă, să aflăm că totul a fost o
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
care le oferă, îndeobște, o veche gospodărie țărănească. Alături de Drumul robilor închipuit de țepii unei mari grape, stă un Cuplu adamic, uriaș și hirsut, cioplit din bardă și garnisit cu piroane, pene și scoici. Pe sub tipsia unei Flori a soarelui, chircită de brumă, floare modelată giacomettian în bronz, se poate plimba cornul Inorogului, atribuit unui candid căluț de bâlci, așezat în spice. În pictura de mari dimensiuni și în planșele grafice (...animula, vagula, blandula...) ale deceniilor șapte și opt din secolul
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
și în scena aia, în noapte, cînd se iubesc ei... Chiar și violul, pentru o pasăre de noapte avea un mic curaj, dar și noaptea aia frumoasă, de iubire, cu Grobei, ea e mai frumoasă ca el. El este deja chircit în idealul său, el deja visează la Farca, și ea i se dăruie, poate pentru prima oară total și fără interese, disprețuindu-l, dar și intrigată de această măruntă țoapă de la Caransebeș. Acolo are pulsiuni frumoase. Și finalul, dacă ții
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
dar resorbind orice nuanță a distanțării amuzate, care ar putea genera pitorescul, cufundîndu-se într-o gravitate totală: În aceste ținuturi după doi ani, / orice pom roditor se sălbăticește. Pe pielea apei goală se-ndeasă / un fel de păr mătrețos. / Frunzele se chircesc / ca și cum o altă oală fierbinte le-ar opări tot timpul./ Sîngele-și părăsește albiile firești / și se- adună ciorchine suprapuse / pe la-ncheieturi./ Prunii sînt vineți din pricina alcoolului/ stors din piatră seacă./ Oglinzile-n pereți / prind rădăcini de putregai / și noaptea-nădușe copiii
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]