315 matches
-
aș da să nu știu că Iuda este trădătorul! Dar vreau să fiu așezată acolo, ca și cum n-aș ști, pentru a încerca să aflu câte ceva din tenebroasele mecanisme ale trădării, ale abandonării celor dragi. Aș vrea să stau la nesfârșit chircită acolo, cu speranța că nimeni nu-și poate trăda un prieten drag pentru treizeci de arginți nenorociți. Ce mult mi-aș dori să descopăr că Iuda a trădat dacă a trădat cu adevărat doar din plictis. Ceea ce, cred, n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Grazie, căci eu în pânza originală vreau să mă mut. Sper c-o să rătăcească o vreme, căutându-mă prin cópiile celebre ale tabloului din Biserica Minorită din Viena sau din muzeul mănăstirii belgiene din Tongerlo. Și, până m-o găsi, chircită, acolo, în colțul din dreapta, jos, încercând să aflu ce-i în sufletele apostolilor, voi îmbătrâni mult de tot. Și-atunci șeiciorul de Cambridge va constata că nu-i mai sunt aprinse călcâiele. Va dori și el, probabil, să fie primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
micului meu univers; chiar și în potențiala mea peșteră de isihastru. Nu cred c-ai avut timp, dar dacă ai fi tras cu ochiul către Cina cea de Taină, ai fi văzut, în colțul de jos, dreapta, pe lângă ființa aceea chircită, și versul acesta scris pentru posesorii de lupă... Uneori mi se pare că unul dintre apostoli a descoperit versul, că se încruntă la mine, că dintr-o clipă în alta se va repezi și ne va evacua din tablou. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
reverii și visare bolnavă. Era limpede pentru oricine că facultățile minții ei deveneau din ce în ce mai zdruncinate. Slăbise îngrozitor. Și așa, s-au scurs multe zile. Apoi, într-o noapte, una nu mai puțin întunecată decât era mintea rătăcită a femeii, aceasta, chircită toată în patul său de fier, zbătându-se precum o face mielul fără vină în clipele dinaintea jertfei, în puterea unei crize cumplite, muri. Se sfârși cu buzele supte și vinete, deschise pentru a șopti numele lui Victor, care, împreună cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sfârșitul, și acest adevăr e programatic afirmat în primul poem al volumului: "Ca un ied coborând în așternutul de paie al staulului/ am privit ziua părăsind placenta întunecată a nopții./ De mii de ori am privit-o cum își trage/ chircită și cu / picioarele tremurânde, trupul firav din mlaștina /beznei. Cum lasă în urmă cenușa unor vise obscure./ Cum se furișează prin capilarele pline de un sânge / viclean spre arterele orizontului. Cum lasă să se usuce/ pe pielea ei nouă mucozitățile
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
stihuri notorii, dar cu schimbări în acord cu norma cărții. Din Mallarmus (numit ad hoc chiar așa, Mallarmus), autorul s-a oprit la „Amarul, vai, al cărnii și totu-a fost citit./ Să fugi, să fugi în larguri! Un albatros chircit/ Văzut-am după zboru-i din valuri în azur!” (Și tot așa, până la sfârșit). Din Rimbaud: „A brun (Un alb), I roșu, U blondpai, O azur:/ Chiar asta fi-va, iată, azi vocaliza ta:” Din Victor Hugo: „Booz, după atâta corvoadă
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
obiectul pe care are menirea de a-l descrie, talentul juristului golind lumea prin exces de truculență. E ca și cum spiritul lui, înarmat cu acizii tari ai analizei corozive, absoarbe tema și o digeră repede, lepădînd-o apoi ca pe o pieliță chircită și uscată, din care memoria cititorului nu mai reține decît verdictele scurte, dar în nici un caz fondul chestiunii. De aceea, în comparație cu carnavalul de trufe pitorești pe care Pandrea le înșiră cu o poftă ce pare interminabilă, lumea reală pare nespus
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
puterea de a nu te înrăi sub tăișul răutăților pe care le-ai suferit. Candid e scriitorul prin excelență luminos, care nu-și pierde entuziasmul nici după ce istoria i-a terfelit prieteniile. Opusul sufletului candid e spiritul sordid, întunecat și chircit în sine, a cărui carență în idealuri e compensată de cazuistica absurdă a detaliilor infime. Etimologic, candoarea e albimea sufletului, sordidețea e negreala lui. Candoarea înseamnă strălucire oratorică în vorbe de duh, Alex fiind un vulcan cu tonus molipsitor, în
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
nu poate să vadă cât de stupid arătăm amândoi, și când mai precis s-a înmuiat mintea lui atât de tare, când am pierdut comunicarea cu el, cum se face că îmi pasă de o persoană atât de molâie, de chircită, și unde zici că mi-am lăsat mașina în parcare?” (p. 257) Volumul primează întotdeauna în fața micilor arabescuri stilistice, construcția ia fața figurilor de stil punctuale. De altfel, autorul alcătuiește un veritabil aparat critic preliminar, în care trasează liniile directoare
O biografie nu chiar atât de năucitoare by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3765_a_5090]
-
Emil Brumaru Deodată, roua-mi sparge ochii, Aud tiptil sosind un înger. Caut să scăp de el și-n fugă Mîinile-mi grele mi le-nsînger. Și-o rană e în tot ce pipăi, zidu-i chircit, ușa-i cleioasă, cuiele cresc din dușumele, crinii sorb camera-ntr-o vază Și-n gură simt gust vechi de soare, Creierii-mi ard iar în răsfrîngeri. Deodată roua-mi sparge ochii Și-aud sosind flămînd un înger...
Întîmplare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15675_a_17000]
-
numai sub această inofensivă formă și cu condiția să-i mai servească la ceva. E supremul simbol a ceea ce a fost și a ceea ce rămâne de pe urma socialismului încăput pe mâinile grosolane și asasine ale lui Iosif Stalin: un biet cadavru chircit și hurducat, fără rușine, pentru liturghiile profane și sângeroase ale moscovitismului." 2) în momentul în care i-am prezentat d-lui Vlaicu Bârna dactilograma interviului copiat după banda de casetofon, mi-a înmânat o scrisoare a lui Ion Vinea, primită
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
iluzie. În final, o stabilitate de peneplenă, de cîmpie care rămîne după ce totul a fost erodat. Un șes pustiu, prin care aleargă, incredibil, amenințat să fie, din clipă-n clipă, luat în bot de locomotivă, un cal. Experiențe nefirești, legături chircite, ca, bunăoară, dorința mamei, moartă în închisoare, de-a-și lăsa fiul în grija fostei colege de celulă, scăpată. Tînăra neghioabă care sînt eu acolo, în prezentul trecutului", începe să trăiască. Și a trăit, sfidînd, acum, de la sigură distanță teoriile unui
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
de regrete ce dezvăluie sentimentul curat, plin de durere, față de țărâna natală: „Eu nu pot spune: Noapte bună, România,/ Oriunde te-ai afla!/ Pentru că tu nu te mai afli nicăieri/ Decât, poate, în inima mea/ Într-o stare de veghe chircită/ Într-o stare de frică/ Așteptând judecăți și sentințe/ Țara mea veche și mică/ Vândută mereu, răstignită mereu/ Pe cruce, pe stea, pe vecie...” (Vina). Florin Iordache (România, prof., dr., poet, prozator, dramaturg) este scriitorul care deseori se lasă obsedat
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
dar el se chircește brusc și își pune mâna la burtă. FACEBOOKISTA: Ce-ai pățit? FACEBOOKISTUL: Mă cam... doare burtă. Se aude zgomot de matze înfuriate. FACEBOOKISTUL: Scuza-ma, tre’ să mă duc la WC. Își ia telefonul și pleacă, chircit. FACEBOOKISTA: (strigă după el) Suceees! Să pui pe Facebook! 2. Interior apartament facebookisti - zi Ea e cu telefonul în mână, el vine de la baie. FACEBOOKISTUL: Mama, ce m-a durut burtă! FACEBOOKISTA: Am văzut. Super tare. Cum ai reușit să
Cum fac dragoste facebookiștii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19135_a_20460]
-
n-o regret după aia, pentru tot restul vieții). După vreo șase ore de bocit și deliberări, am hotărât să o invităm la o teleconferință pe cea mai puternică femeie din lume, Președinta Statelor Unite. Am nimerit-o taman când dormea chircită, cu o pernă electrică sub burtă. Era la ciclu, deci foarte nervoasă. A întredeschis ochii, ne-a ascultat, după care a ridicat puțin capul de pe pernă și ne-a zis: “Aruncați-i dracu’ în aer și lăsați-mă-n pace
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
-n pomi abundă. Nici nu-ncearcă să le-ascundă, Ci, din contra, e fecundă! Te vreau toamnă fremătândă, Agresivă, fluturândă Și în luptă furibundă, Nu slabă și lăcrimândă! Așa toamnă, da! Sub pas ușor, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite, Îmi poartă gânduri liniștite, Ce par a fi atemporale. Privesc copaci în lung de cale, Ce-și lasă, plânși, din ramuri triste, Sub pas domol, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite. Din vremi trecute, ancestrale, În rece somn sunt
A VENIT TOAMNA... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384388_a_385717]
-
pas ușor, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite, Îmi poartă gânduri liniștite, Ce par a fi atemporale. Privesc copaci în lung de cale, Ce-și lasă, plânși, din ramuri triste, Sub pas domol, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite. Din vremi trecute, ancestrale, În rece somn sunt adormite, Dar fi-vor iar îmbobocite, Urzind gingaș, din mii petale, Sub pas ușor, covorul moale Rondelul toamnei În nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare, Din largul șes spre
A VENIT TOAMNA... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384388_a_385717]
-
la drum pornesc cei trei din pamânt care, abia acum îndrăznesc să se prindă-n cuvânt. Tabloul nouăsprezece În țărână se-ntorc ființele de pământ și lumina o storc făcând din ea mormânt. Tabloul douăzeci Femeile cad prăbușite în albul chircit, să moară cu oasele falsând răgușite, în vreme ce timpul a-nceput să doară. INIMI ROȘII ÎN FACEREA NOPȚII Somn albastru de inimi născător, suspendare întru' neființă în patul tămăduitor, aplecare către biruință. Frida Kahlo și-a dăruit sângele lumii de ieri
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
era un nume mai rar, Sazie... -Iar al învățătoarei era...Vetuta.. -Atât pentru astăzi, am obosit foarte tare, e neînchipuit de greu să iți reamintești trecutul, doamna doctor. Și Diana cea că o cadra bizantina din salonul de spital adormi, chircita că un fetus. Jurnalul Dianei, așa se numea manuscrisul, și azi vă voi dezvălui mai multe secrete din ..bucătăria ..scrisului.. Cine? Eu, naratorul, vreau să vă spun cum am conceput inițial românul, pentru că acum am alte gânduri și pe parcurs
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Carol avea doar nouă ani, când, într-o noapte, a fost trezita de cineva care plângea. Somnoroasa, a coborât scările pentru a merge în living, de unde venea zgomotul și mare-i fu surpriză când a văzut-o pe mama ei chircita pe sofa, cu fața plină de lacrimi. - Mami, de ce plângi? a întrebat-o Carol, cu vocea ei de clopoțel. - Am primit o veste proastă, draga mea, spuse Diana trist, ștergându-și repede lacrimile, dar nu pot să-ți povestesc acum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
CarolCarol avea doar nouă ani, când, într-o noapte, a fost trezita de cineva care plângea. Somnoroasa, a coborât scările pentru a merge în living, de unde venea zgomotul și mare-i fu surpriză când a văzut-o pe mama ei chircita pe sofa, cu fața plină de lacrimi.- Mami, de ce plângi? a întrebat-o Carol, cu vocea ei de clopoțel.- Am primit o veste proastă, draga mea, spuse Diana trist, ștergându-și repede lacrimile, dar nu pot să-ți povestesc acum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă țâțele nemulse, Boii au slăbit de foame, carele-au rămas neunse, Mămăliga are coajă... săul oilor e rece... Viscolul, prăpăd în cale-i, numărata-mi zile, zece. Pomii îmbrăcați în gheață-și osândesc chircite ramuri, Flori de gheață nemiloasă înfloresc timid pe geamuri, Pe obrazul unei mame curge-o lacrimă sărată... Numai ea în miezul iernii nu îngheață,-i prea curată. Sursa foto-internet Referință Bibliografică: SALT PESTE TIMP- Scrisoare către Eminescu / Ana Podaru : Confluențe
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
târziu. Existau motive de Îngrijorare că povestea aceea putea fi adevărată: nu era greu de imaginat fluxul continuu de informații la care putea avea acces un om ca Giannetto, care trăia În stradă. Cu coada ochiului, Dante zări două figuri chircite care se ridicau și se Îndreptau spre ieșire. Observă privirea bănuitoare cu care Giannetto le urmărise mișcările. Înainte să dispară, unul dintre ei se Întoarse. Pentru o clipă, i se păru că deslușește un chip cunoscut, dar nu izbuti să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Comarnicului, zărit În goană de la fereastra unui tren de vacanță. Un oraș fantomă În care nu Îndrăznești să respiri sau să vorbești sau să strănuți de frică să nu pulverizezi totul Într-un nor de praf. Mă uit la salcîmii chirciți ca jnepenii, la iasomia pipernicită care nu dă miros nici după ploaie, la frunza de nalbă, lată cît palma crăpată cu porii astupați de o acnee malignă pe care o absoarbe cu lăcomia Înecatului după aer. Îmi imaginez canalele secrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
calota retezată. Cai și cai, cum apar ei În toate poemele lui, caii iubiți care Îi salvează partidele de șah jucate de unul singur. Și-i un frig ca-n Siberia. Ca un sul de măduvă Într-un os stă chircit și așteaptă marșul, primăvara, decorația. Telefoane de la prieteni. Ți-au apărut trei poezii În revista Podium, ți-au apărut două poezii În revista Pannonia... bucățica de zahăr pe care o dădea Leon calului și-l bătea pe crupă... Creșteți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]