522 matches
-
cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină socială sau orice altă incinta destinată unei activități asemănătoare. 9.05. În cursul lunii noiembrie a fiecărui an fiscal pentru anul următor consiliile
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
data de 10 martie 1923, prin legea nr. 920, sancționată de Regele Ferdinand, se reînființează episcopia Hotinului cu reședința În orașul Bălți. ”Congresul eparhial extraodinar din Basarabia și-a spus unanim și hotărât cuvântul cu Prea Sfinția Voastră să veniți Chiriarh al Episcopiei Hotinului... Dumnezeu să ne ajute” (Arhiepiscop Gavrilă. Investirea Prea Sfinției Sale de către Regele Ferdinand I s-a făcut În Sala tronului regal din București la 31III-1923. În ceea ce privește orașul de reședință Bălți, episcopul Visarion Puiu notează: ” Iar dacă am venit
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Heliade și pentru amicul său, postelnicul Mihalache Ghica - frate al domnitorului - îl informează pe vodă asupra celor întâmplate, iar când mitropolitul vine să se plângă la curte, Grigore Ghica îi răspunde neted: „Prea-sfinția ta să te amesteci și să fii chiriarh numai în cele bisericești; în cele politicești și în ale oblăduirii nu voi să am tovaroși; șade și rău, părinte, să-ți pui mintea cu copiii.“ Faptele se petreceau în 1823; fără cunoașterea lor, nu am înțelege tonul polemic al
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de la nord va fi făcut un mare pas spre țelul ce i se atribuie; superiorul Seminarului (era rus) asigură inimile tinerilor bisericași, formați prin îngrijirile lui; se știe cât de adânci și de durabile sunt impresiile primite în școli, iar chiriarhul ar aduce de această parte națiunea întreagă prin înrâurirea ce o are asupra popoarelor șeful religiunii... Intriga, de altminteri, era cât pe ce să izbutească. Rușii ajunseseră să facă și pe mitropolitul demisionar și pe însuși Mihai Sturdza să propună
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la viața Bisericii, mărturisea același crez de credință, printr-o practică efectivă (trăire), atunci era absolut normal ca ea să vegheze la respectarea liniei de funcționare a Ecclesiei și să sancționeze drastic, atunci când era cazul, eventualele devieri sau rătăciri ale chiriarhilor. Astfel, critica ei teologică era una constructivă, în sensul recuperării tezaurului patristic, dogmatic, canonic și liturgic, și nu una nihilistă, realizată din perspectiva raționalismului sau a materialismului ateu. Prin urmare, elita interbelică grupată în jurul Școlii lui Nae Ionescu era o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Istoria lui Isac Comnenul marele econom, ca și skevofilaxul, se numea, cel puțin până la acest împărat, de basileus însuși). Rămâne, prin urmare, stabilit că, după canoane și, deci, și după lege, actele economului, respectiv ale consiliilor, se execută după dorința chiriarhului, deci prin delegație. În acest caz însă, patriarhul face acte de gestiune financiară și, ca atare, cade sub controlul Ministerului Cultelor 11. Nae Ionescu cercetează, din perspectivă canonică, argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, dovedind că Biserica interzice asumarea oricăror atribuții
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
asupra influenței liberale asupra Bisericii Ortodoxe poate părea extrem de dur și necruțător. Privind din perspectiva contextului istoric românesc interbelic, când partidul de guvernământ recte, partidul liberal, care a fost, de multe ori, la actul de conducere încerca să câștige simpatia chiriarhilor, prin cooptarea lor în mediul politic și, implicit, prin anexarea Bisericii la acțiunea politică, afirmațiile filosofului român sunt perfect îndreptățite, mai ales că acest pericol al intruziunii politicului în viața bisericească devenise o practică curenta și extrem de păguboasă. Prin urmare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nihilist nu este numai una exagerată, ci chiar periculoasă pentru orice așezare religioasă. Ispita politicului nu a ocolit o parte a clerului ortodox care își manifesta dorința de a intra în arena publică, demonstrând o dată în plus că "în sufletul chiriarhilor români hălăduiește duhul papistaș al puterii pentru putere"6. Pătrunderea oamenilor Bisericii pe scena politică are consecințe grave, de la transformarea acesteia într-un instrument în mâna puterii politice, până la crimă 7. Dincolo de aceste cazuri flagrante de intruziune a religiosului în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
puterii pentru putere"6. Pătrunderea oamenilor Bisericii pe scena politică are consecințe grave, de la transformarea acesteia într-un instrument în mâna puterii politice, până la crimă 7. Dincolo de aceste cazuri flagrante de intruziune a religiosului în sfera politicului, au existat și chiriarhi care au refuzat tentația politică, chiar cu prețul suportării unor consecințe. Ca urmare a campaniei a presă duse de Nae Ionescu, au apărut ierarhi, precum P. S. Roman Ciorogariu, episcopul Oradei, care au cerut preoților să părăsească scena politică, fiind într-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
toți acești oameni politici sunt reprezentanții unor structuri laice, iar "autonomia cu tutelă"30 pe care ei o propun Ecclesiei este un semn de subordonare. De aceea, în 1929, când guvernul Maniu va desființa Ministerul Cultelor, măsură considerată de unii chiriarhi drept "o gravă lovitură adusă Ortodoxiei", Nae Ionescu demonstrează că, dimpotrivă, un asemenea act de desființare a Ministerului Cultelor nu poate fi decât benefic Bisericii Ortodoxe, ajutând-o de a scăpa total de intruziunea politicului în viața ei, consacrându-se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de a capacita facultățile de teologie care nu erau în contact cu ea, au eșuat din pricina existenței autonomiei universitare 15. Din nefericire, semnalul de alarmă tras de elita intelectuală cu privire la destinul învățământului religios nu a fost luat în seamă de chiriarhii Bisericii Ortodoxe Române. Proiectul riguros de reorganizare a învățământului teologic românesc, propus de Nae Ionescu a fost irosit în dauna unei simbioze ciudate între Biserică și stat, Ecclesia rămânând sine die la remorca autorității laice. Deși necesitatea de a controla
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de partidele politice". Atunci, centrele de polarizare ale interesului public pentru chestiunile strict bisericești erau constituite de cazul Ghenadie sau de cel al episcopului Gherasim Safirin. Modalitatea total contraproductivă prin care cazurile în discuție au fost rezolvate, prin sacrificarea acestor chiriarhi și a intereselor Bisericii, demonstrează "calitatea preocupărilor religioase ale vieții publice", în contextul premergător Primului Război Mondial. În schimb, situația s-a modificat sensibil în perioada interbelică, când ziarele, revistele și mediul universitar au adoptat o altă perspectivă de abordare. Astfel, se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
credință și cu pregătire teologică. Prezența teologului George Racoveanu și a revistei sale în peisajul interbelic erau salutare în măsura în care Biserica Ortodoxă era supusă unor provocări dintre cele mai diverse: de la duhul modernității care încerca să se infiltreze, prin vocea unor chiriarhi, în structura eclezială, până la dialogul ecleziologic care căpăta un contur din ce în ce mai pregnant, Ortodoxia fiind chemată să dea un răspuns convingător. Ca parte importantă a acestui dialog se profila posibilitatea convocării unui Sinod Ecumenic (al optulea pentru Biserica Ortodoxă), mai ales
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atacurilor și adversităților. Mai mult, episcopatul nu constituie împlinirea unor satisfacții personale, ci asumarea unei jertfe "pentru gloria Bisericii"3. O scurtă trecere în revistă prin istoria Bisericii creștine a problematicii episcopale ne poate oferi cadrul precis al înțelegerii îndatoririi chiriarhului. Vocabularul neotestamentar este păstrat de autorii de la sfârșitul secolului I și începutul celui de-al II-lea mărturie stau Clement din Roma și scrierea Didahé -: comunitățile au episcopi presbiteri și diaconi. În cadrul colegiului de presbiteri episcopi se desprinde treptat un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
energice. De aceea, trebuie să se procedeze pravoslavnic, nu prin demitere. După canoane, demiterea nu există. Există numai caterisirea, precum și o formă de retragere voluntară din scaun, singura canonică, asocierea la păstorie a unui arhiereu tânăr. Prin urmare, acei dintre chiriarhi care își dau seama că rămânerea lor mai departe în scaun nu poate fi în nici un fel de folos marilor interese ale Bisericii vii, se pot retrage la o mânăstire, lăsând în scaun un arhiereu tânăr, pătruns de adevărul duhovnicesc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
față de Biserica adevărată și pătrunși de dreapta credință, în sprijinul cuvântului lui Dumnezeu, câteodată înfruntat tocmai de cei care sunt chemați să-l apere, se poate dobândi mai multă știință teologică și mai multă dreaptă înțelegere a celor duhovnicești. Încăpățânarea chiriarhilor de a nu folosi adevăratele resurse intelectuale care mărturisesc în Biserica lui Hristos și care duc o viață de o aspră disciplină este nu numai dăunătoare pentru Ecclesia, dar și extrem de periculoasă, în contextul apariției multor provocări la care ierarhii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
găsesc oameni care să considere interesele Bisericii mai presus de orice amestec al politicii. Căci tot răul de aici vine este, de fapt, moștenirea negativă a Patriarhului Miron Cristea care, cu mici excepții, se continuă până astăzi -: teoretic, de la pretenția chiriarhilor noștri de a se raporta la interesele politice ale statului neocomunist. Iată de ce unii prelați ai Bisericii Ortodoxe Române nu au renunțat la aceste năravuri, răsfrângându-se inclusiv la nivelul calității omileticii lor căldicele există și aici, în plan formal
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fețe bisericești (Vrea cineva preciziuni?). "Cuvântul" a apreciat fapte, nu oameni; și cine este cel care poate tăgădui că în paginile noastre nu au apărut și încă destul de des vorbe de respectuoasă și caldă apreciere pentru faptele de laudă ale chiriarhilor și preoților noștri? Că, alteori, aprecierea a fost defavorabilă, și asta e adevărat; dar ce putem noi face, când înseși faptele strigă la cer?". 1 George Racoveanu, Canoanele, în "Cuvântul", an IV, nr. 1169, 25 iulie 1928, pp. 1-2. Urmat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodox Român al Bucovinei roagă Sfântul Sinod a nu permite nicăieri vreo excepție. E cam târziu. Sfântul Sinod, el însuși conștient de greșeala săvârșită, a luat hotărârea să păsuiască peste tot sărbătorirea ortodoxă de la 5 mai. Mai mult încă. Unanimitatea chiriarhilor la semnarea hotărârii din 24 ianuarie a fost obținută printr-o tranzacție: s-a admis, anume, ca de la anul să se revină la vechiul calcul al Pascaliei. Nu vreau să judec valoarea morală a unei asemenea tranzacții. Dar cer dezmințirea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
trebui întreprinsă o operă de purificare. Va fi o operație scurtă, dureroasă, dar necesară. Altfel, Biserica noastră moare, înăbușită sub pretențiile statului și politicii, incapabilă de a reacționa, așa cum este încătușată voința înaltei ierarhii. Nu o spun eu. O spun chiriarhi care se văd neputincioși de a provoca o îndreptare. O spune situația Bisericii. Căci ce Biserică vie poate fi cea a noastră, când astăzi nu avem în ea trei oameni care să poată deveni episcopi? Când cei mai buni sunt
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o aberație. Se simte în organizația noastră nevoia unei autorități vecinic prezente? Este Sfântul Sinod o adunare care se mișcă greu și nu poate ține ședințe în permanență? Foarte bine. Să se delege atunci un sinod restrâns, compus din 5-6 chiriarhi, care să se adune o dată în fiecare săptămână. Dar cap personal, nu! E timpul să ne întrebăm încotro mergem. Într-un așa de scurt timp, trei manifestații caracteristice: BUST patriarhal, MĂNUȘI ROȘII cardinalicești și acum, CAP ALB. Se poate o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
inițiativa unui act așa de grav. A fost la mijloc, deci, și un grăunte de bună-credință, atunci când au protestat împotriva desființării ministerului. Bună-credință, dar nu și pătrundere a situației. Căci, dacă s-ar fi considerat problema cu datele ei, toți chiriarhii ar fi trebuit să mulțumească guvernului pentru măsura luată. Iar dacă a surprins ceva în toată această afacere, e că părintele patriarh, a cărui prietenie pentru d-l Goga e cunoscută, nu și-a putut convinge protejatul să renunțe la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ionescu, Tot despre politica din Biserică, în "Cuvântul", an V, nr. 1654, 27 noiembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 437-438: "Care sunt elementele de corupție ale vieții bisericești în această privință? Noi știm că chiriarhii au făcut întotdeauna politică în Biserică. Adică, în marea lor majoritate, episcopii, oamenii slabi și cu păcate multe, erau în slujba Partidului Liberal. Care își făcea întotdeauna treburile cu ei. Dar episcopii erau oameni lipsiți de curaj și nu îndrăzneau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
îndurerați. Cine l-a organizat? cine l-a condus? Mirenii din congres. Va să zică, e clar. Dacă Biserica a intrat fățiș în luptele politice, este pentru că, în reprezentanța ei de astăzi, mirenii sunt precumpănitori. Pentru că, e adevărat, au fost unii dintre chiriarhi care au pus d-lui Goga material de informațiune la dispoziție. Dar, după vechea metodă infamă, ei au stat în spate; și au împins înainte pe mirean. Dacă nu ar fi existat mireanul, nu ar fi existat nici actul acesta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mai spus, de necesitatea separării bisericii de stat. N-aș putea spune fără păcat [207] că nu mai există niciun preot cumsecade, căci generalizarea ar fi exagerată. Dar sistemul legării lor de bugetul statului, amestecul permanent al politicii la alegerile chiriarhilor, considerațiile strict personale în baza cărora mitropoliții și episcopii își aleg colaboratorii - celebrii consilieri și referenți bisericești - și mai presus de toate lipsa de credință creștină în sufletele celor mai multe „fețe bisericești” mici și mari, meschinăria, invidia, intrigile și toate celelalte
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]