234 matches
-
îmbarcat într-un vagon de marfă, plecând în refugiu spre Oltenia, unde se afla deja refugiat prof. dr. Vladimir Copaciuc, fratele defunctului Ioan Copaciuc. Maria (Marusia) Copaciuc avusese cu câțiva ani în urmă strânse legături de dragoste cu tânărul Taras Chisăliță, student la Politehnica din Cernăuți, dar acesta nu era bine văzut de mama fetei. Aceasta a căutat să-l înlăture pe Chisăliță, încercând să o convingă pe fiica ei să se căsătorească cu un tânăr pe nume Dimitrov, pe care
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
Ioan Copaciuc. Maria (Marusia) Copaciuc avusese cu câțiva ani în urmă strânse legături de dragoste cu tânărul Taras Chisăliță, student la Politehnica din Cernăuți, dar acesta nu era bine văzut de mama fetei. Aceasta a căutat să-l înlăture pe Chisăliță, încercând să o convingă pe fiica ei să se căsătorească cu un tânăr pe nume Dimitrov, pe care fata nu-l simpatiza. Taras Chisăliță s-a îmbarcat în același tren cu iubita sa, dar a fost observat de mama fetei
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
dar acesta nu era bine văzut de mama fetei. Aceasta a căutat să-l înlăture pe Chisăliță, încercând să o convingă pe fiica ei să se căsătorească cu un tânăr pe nume Dimitrov, pe care fata nu-l simpatiza. Taras Chisăliță s-a îmbarcat în același tren cu iubita sa, dar a fost observat de mama fetei. La 9 aprilie 1944, pe când soția poetului - împreună cu copilul - a coborât din vagon pentru a aduce ceai fierbinte oferit refugiaților în stația de cale
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
fetei. La 9 aprilie 1944, pe când soția poetului - împreună cu copilul - a coborât din vagon pentru a aduce ceai fierbinte oferit refugiaților în stația de cale ferată Șimian din apropierea orașului Turnu Severin, a avut loc o tragedie. Pe peronul gării Șimian, Chisăliță și-a invitat iubita pe peron, dar pe când cei doi discutau a apărut Olga Copaciuc și ginerele său, Hariton Borodai. Într-un acces de nebunie, Taras Chisăliță a înfăptuit o triplă crimă: a ucis cu câteva gloanțe de revolver pe
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
din apropierea orașului Turnu Severin, a avut loc o tragedie. Pe peronul gării Șimian, Chisăliță și-a invitat iubita pe peron, dar pe când cei doi discutau a apărut Olga Copaciuc și ginerele său, Hariton Borodai. Într-un acces de nebunie, Taras Chisăliță a înfăptuit o triplă crimă: a ucis cu câteva gloanțe de revolver pe iubita sa, pe mama ei și pe Hariton Borodai. Acesta sărise să le apere pe cele două femei și a fost ucis accidental. După două luni de
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
ul și doar sporadic [[cireș]]ul, [[vișin]]ul, [[nuc]]ul, [[frăgar]]ul și [[zarzăr]]ul. Dintre arbuștii fructiferi prin grădini se întâlnesc doar [[agriș]]ul și [[rozânchin]]ul. Localnicii fac semipreparate din fructe cum sunt "liurul"(mustul de mere) și chisălița(din [[prun]]e), la loc de cinste se situează însă magiunurile de prune numite "miere" sau "lictar". Pentru iarnă fructele se uscau în "coșare" sau în cuptor, devenind cunoscutele "poame" consumate în zilele de post. Frecvent, fructele au fost folosite
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
, Octavian (pseudonim al lui Octavian Chisăliță; 17.II.1950, Doclin, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Mariei (n. Olariu) și la lui Ion Chisăliță, țărani. Școala primară și gimnaziul le urmează în comuna natală (1957-1965), liceul în comuna Grădinari (1965-1969). Este absolvent al Facultății de Filologie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
, Octavian (pseudonim al lui Octavian Chisăliță; 17.II.1950, Doclin, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Mariei (n. Olariu) și la lui Ion Chisăliță, țărani. Școala primară și gimnaziul le urmează în comuna natală (1957-1965), liceul în comuna Grădinari (1965-1969). Este absolvent al Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic din Oradea (1972). Predă limbile și literaturile română și franceză la Bixad, județul Satu Mare (1972-1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
spinarea lui leoarcă. A icnit, dar în rest nici că s-a clintit, ci doar a întors către mine o pereche de ochi de animal surprins de lumina farurilor. Mă lași să mă înec, nenorocitule? Am să-ți fac creierii chisăliță! am strigat. N-a răspuns, ci doar și-a trecut peste mine ochii reci, cu fața tremurândă. Ia o vâslă în mână și hai să căutăm supraviețuitori, am spus. Dar nu exista decât o singură vâslă. Restul dispăruseră. Nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Nemernicul și scârba pământului Își făcuse mendrele numai cu vaci. Într-o zi i-a ieșit În cale o iapă neagră, nărăvașă, pe care stăpânul nu izbutise s-o Înhame vreodată. Țârcovnicul a râvnit la ea de cum a văzut-o. Chisăliță i-a făcut Îndrăcitele ouă cu o singură izbitură de copită. Iar după aceea subțiratic glas a căpătat ostoitul de munca dracilor. S-a cumințit, s-a Întors acasă, s-a pus la post negru și la rugăciuni de mulțumire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ȚARA, cotidian apărut la Sibiu între 7 aprilie 1941 și 17 septembrie 1944. Director: Grigore Popa; redactor responsabil: Ion Chisăliță Severeanu, iar din ianuarie 1943 până în ianuarie 1944 Nicolae D. Găvozdea. Articolul-program, Misiunea ziarului nostru, precizează că se vor aborda toate problemele societății românești, cu precădere cele privind idealul unității naționale, pentru reîntregirea hotarelor firești ale României. Dar periodicul se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
line...). Mai semnează Romeo Dăscălescu, Ion Potopin, George Retezeanu, Teodor Murășanu, Al. Negură, Florin Dumitrana, Valeriu Bora, Alex Tomici Severin, V. Oprescu Spineanu, Mihai Nanu, Ion Oană, Petre Bucșa, Petre Paulescu, I. U. Soricu, Ion Nicolae Marin, A. Rogneanu-Nepos, Ion Chisăliță Severeanu, Victor Felea, Lucian Valea, Teodor Bocșa, Grigore Popa ș.a. Multe versuri se referă la realități imediate - războiul și ținuturile desprinse din teritoriul țării: Ardealul de Nord, Basarabia și Bucovina. Proza, inserată în rubrica intitulată „Foișoara”, este reprezentată de schițe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
comuna Oncești o suprafață de 23,50 ha. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, distilată de două ori. Cunoscută localnicilor era și metoda fierberii prunelor, cireșelor, vișinelor, zarzărelor, până se obținea o pastă numită „chisăliță’’, ce se consuma cu pâine, mălai sau mămăligă. Preocupări deosebite pentru pomicultură amintim la Emil Țarălungă, Filip Dorneanu, Dumitru Lehănceanu, Costică Puiu, Vasile T. Tătărășanu, Vlad Tătărășanu, Dumitru Galan, Dumitru Apostu, Mihai Nastor și Gheorghe Botezatu. VITICULTURA Ca ramură a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Sanda Someșan, Gh. Bulgăr, Ileana Șuta, Mihai Mihăilescu, Florin Druță, Constantin Antohi. Comentariile Camus și natura umană și Charles Baudelaire - realist sunt scrise de Aurel Popeangă. Ion Apostol se ocupă de Brâncuși, T. Blajovici de Titu Maiorescu la Theresianum, Octavian Chisăliță de câteva prezențe critice la „Viața literară”. Mai interesant este compartimentul rezervat interviurilor - cu Nicolae Balotă, D. Micu, Gheorghe Grigurcu, Dinu Flămând, Eugen Uricaru, Ion Pop, Ana Blandiana ș.a. Gelu Prențu, Ion Iustin Purza, Dumitru Mălin, George Roșca și Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287174_a_288503]
-
Alteori, dinamismul este sugerat de interjecții ("iaca poznă"), construcții eliptice ("fuga la scăldat"), repetiții ("...numai iacătă-mă-s și eu, veneam, nu veneam"), cuvinte regionale care contribuie la culoarea dialectală ("duglișule", "cuc armenesc", "găbuiesc", "te-am căptușit", "tuflind", "am bojbăit", "chisăliță", "oleacă", "s-o drămăluiască"). Creangă își asumă rolul de povestitor și uneori se adresează cititorului prin propoziții interogative ("Eu, atunci, să nu-mi caut de drum tot înainte? ", ironia "te joci cu marfa omului", sau altădată când moșul cel poznaș
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a fost varianta utilizată ca titlu în literatura română modernă destul de des. O regăsim și la Slavici în titlurile câtorva nuvele de început: Domnul Istrat Gorăuț, Paraschiv Ciulic. Proza lui Eminescu excelează în astfel de cazuri: Ioan Vestimie, Părintele Ermolachie Chisăliță, La curtea cuconului Vasile Creangă. La Creangă descoperim că porecla capătă în titlu o poziție privilegiată, e vorba de Moș Nichifor Coțcariul, Ivan Turbincă, Harap-Alb, Moș Ion Roată și Unirea sau Moș Ion Roată și Vodă Cuza. Și Slavici o
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
deschide cea de a treia parte: "Printre foi, o fâșie de hârtie cu cuvintele următoare: Cu manuscriptul fă ce-i ști. Adio, și la revedere pe celaltă lume. Toma" Iată manuscriptul: III [...]" (Eminescu: 2011, II, 106), în narațiunea [Părintele Ermolachie Chisăliță], varianta finală, autoreferențialitatea po(i)etică arată cum ar fi putut să se deschidă un nou capitol: Am mai putea scrie un capitol [cu] subtitlul: Cum Părintele Ermolachie a crezut a face îndestul onor [...]" (Eminescu: 2011, II, 227). Și în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sensul că toate aceste elemente arhitecturale ale prozei marchează diferența dintre hipertext și hipotext. Numai în opere (texte publicate sau variante finale, aproape-opere) identificăm aceste linii de forță ale strategiei scriitoricești: Sărmanul Dionis, La aniversară; Geniu pustiu, [Archaeus], [Părintele Ermolachie Chisăliță]. Liviu Rusu apreciază ca nesemnificativ impactul preambulului din nuvela Sărmanul Dionis, atât sub aspect filosofic, cât și al construcției epice: Demonstrația, din punct de vedere filosofic, nu este suficient de pătrunzătoare și de convingătoare; ea dovedește cel mult că poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
diferențiat de opere (texte publicate antum) și variante finale (aproape-opere nu știm ce formă le-ar fi dat autorul pentru publicare). D. Vatamaniuc pune între paranteze denumirea de "variantă parțială" pentru Cezara, [Archaeus], Aur, mărire și amor și [Părintele Ermolachie Chisăliță]. Pentru Aur, mărire și amor, varianta parțială înseamnă un fragment (ms 2257) din varianta finală; pentru [Părintele Ermolachie Chisăliță], varianta parțială este compusă din două extrase din manuscrisele 2255 și 2290, ambele integrate variantei finale. În schimb: [Archaeus] prezintă patru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pentru publicare). D. Vatamaniuc pune între paranteze denumirea de "variantă parțială" pentru Cezara, [Archaeus], Aur, mărire și amor și [Părintele Ermolachie Chisăliță]. Pentru Aur, mărire și amor, varianta parțială înseamnă un fragment (ms 2257) din varianta finală; pentru [Părintele Ermolachie Chisăliță], varianta parțială este compusă din două extrase din manuscrisele 2255 și 2290, ambele integrate variantei finale. În schimb: [Archaeus] prezintă patru fragmente (ms. 2287, 2268, 2255 și 2262), dintre care primul se regăsește în varianta finală, al doilea, însă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dialogului, a "intrigii" și travestiului, a aparté-urilor, a importanței pe care o capătă, în ansamblu, tensiunea întreținută de jocul replicilor". În Cezara, în "descrierile pitorești", se strecoară "lejer o notă comică". Dar incursiuni analitice minuțioase face în prozele Părintele Ermolache Chisăliță și Moartea lui Ioan Vestimie ("cea dintâi combină comicul bufon și epopeea parodic-burlescă, apropiindu-se, prin omogenitatea comică, de stadiul pur și gratuit al genului comic, uzând de complexe strategii ironice, de umorul absurd și de inadecvări /confuzii/ comice", atingând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fabulosului popular", avem în Făt Frumos din lacrimă, pentru ca pe o direcție ce merge în sensul "tradiției moraliștilor" să se reveleze aceea a "fiziologiilor" (Aur, mărire și amor, La curtea cuconului Vasile Creangă, Visul unei nopți de iarnă, Părintele Ermolachie Chisăliță și Moș Iosif), unde "lirismul este comprimat și cruzimea realistă din pamflete se află încă în stare incipientă". În fine, cea de a șasea direcție, în care sunt concentrate "reveriile" pământene, "viziunile paradisiace", într-un soi de "rousseauism", propunând o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
venit s-o ia în primire un nou "director"... cortel cuartir àvilie curtea bisericei ariete berbece țârău izvor am luat trei chilii, fără culină. trei glăță pentru cuglărie chițorani guzgani clisă slănină, Un dărăb de chită cu clisă. a puțului chisăliță borș tendeu prosop lepedeu cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc de la pășune pe străzile curate și pietruite. La Ciangăi. Zsok
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]