168 matches
-
1485. În acel an, poetul și scriitorul umanist Tommaso Baldinotti, nepotul lui Piero și fiul lui Baldinotto, ar fi fost obligat să părăsească compania lui Lorenzo Magnifico pentru a se retrage la vila din Ramini în teritoriul pistoiez. Versiunea lui Chiti a fost ulterior preluată de A. Petrucci, "Alcuni codici Corsiniani di mano di Tommaso e Antonio Baldinotti", în Rendiconti dell'Accademia dei Lincei, Classe di scienze morali, storiche e filologiche, ser. 8, XI, 1956, pp. 252-262; Id., " Baldinotti, Tommaso", în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
bune...” (I. Creangă, 208), „Numai în grădina ursului, dacă-i fi auzit de dânsa, se află sălăți de aceste.” (I. Creangă, 208), „Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și băietul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe năcăfale, e greu de purtat.” (I. Creangă, 15), „Și, după cum am cinste a vă spune, multă vorbă s-a făcut între tata și mama pentru mine, până ce a venit și vara aceea, pe la august
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
curgere descriptivă. Următorul pasaj din Valurile scoate în evidență această mișcare subtilă: Apoi, obosite de urmărire și de zbor, coborîră frumos, în delicată mișcare de cădere, se lăsară în jos pe copac și pe zid, și rămaseră acolo, în tăcere, chitind cu ochișorii lor strălucitori și întorcîndu-și căpșoarele cînd într-o parte, cînd într-alta; treze, atente, concentrate asupra unui obiect anume. Poate asupra unui melc în casa lui înălțată deasupra ierbii ca o catedrală cenușie, edificiu burduhănos prins în cercuri
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ca, din urmă să-l ieie, de el să se ție. Nu-i nici vînător... Da, oricum ar ochi... Să-l mai poată opri. Au, dar, cum, oarecine, l-ar mai înturna?!... C.B. RÎVNA ,,De pe creasta vreunui gheban cîntărem reliefuri chitind cam pe unde țărîna mai scapă un murmur ce iese din vechi pălămide ascunse cu grija pe care nici vînturi, nici valuri, nici...cîte prefaceri... nu fură în stare, măcar s-o mlădoaie. ... Și zvonuri destule pe cîmp se îngînă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
o iei și s-o strîngi și să-i faci nodul bine și după aceea, s-o treci peste lungul spinării aceleia vite zicînd: ,,Eu vînd vita cutare (spui numele vitei), da nu și norocul îl vînd “. însă, nu te chiti că la oricare pas vei găsi cîte unul, să știe că nu se mărită odată cu vita și capătul de frînghiuță din cornele sale, ori cea dimprejurul grumazului porcului, sau și căpăstrul din capul frumosului cal. După cum se topiră eresuri atîtea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în tot trupul publicăi" să nu se prilejuiască "cu cât mai rele și mai cumplite răscoale"39. Nu este ipocrizie, nu este poză, afectare a unui fals interes, ci realitatea propriu-zisă: aceasta este grija personajului care "acestea așe în sine chitindu-le" se hotărăște să împiedice o astfel de perspectivă periculoasă. Cum altfel decât îndemnând, prin intermediul unui discurs filosofico-moralizator, care cuprinde și un șir de povești cu tâlc, la calm, rațiune, echilibru, la "calea lineștii"? În mare, concepția sa este că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
angajam în discuții pe asemenea teme, mai ales că nu știai cu cine stai de vorbă. S.B.: De "Scrisoarea celor 6" ați auzit? I.T.: Nu, de ce să zic? Abia după Revoluție am auzit de ea. Eram prea mici. Noi eram chitiți pe treabă. Asta ni se spune, asta facem, am depus un jurământ, nu stăteam să discutăm. Am făcut ce știam mai bine. S.B.: Înainte de Revoluție de unde vă luați informațiile zilnic? Ascultați radioul, citeați presa, urmăreați televizorul? Potrivit planului de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Mohtufac, adoptând numele actual de Ecuador în 1835. A fost populat în epoca precolumbiană de triburile de amerindieni, vumbo, ghibaro, chimu, chibcha ș.a. Ecuador fusese inclus, până în anul 1979, în Viceregatul Noua Grenadă. Capitala, Quito, este o așezare a indienilor chiti, înglobată în Imperiul Incaș în anul 1470, oraș care a fost cucerit de spanioli în anul 1533, fiind reconstruit în anul 1534 de Sebastian de Belalcazar, care i-a dat numele de San Francisco del Quito. Secolul al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
șefi ai puterii executive nu a avut un caracter public, ea a fost developată de ziariști, în baza celebrelor "surse anonime". Iată două din relatările convergente ale acestei dicuții. Președintele Traian Băsescu s-a dus, ieri dimineață, la Palatul Victoria, chitit să-i forțeze mâna premierului Călin Popescu-Tăriceanu și să obțină de la PNL Ministerul Apărării pentru Partidul Democrat. Conform unor surse, chestiunea cedării MApN a fost ocolită abil de șeful statului, el deschizând atacul cu problema comisarului european. Traian Băsescu i-
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
se urzesc în jurul tronului, la care boieri vicleni râvnesc, trădări, comploturi și alte mișelii. Altfel decât în nuvela lui C. Negruzzi, cel ce regizează sinistrul masacru din sala de ospețe nu este voievodul, ci armașul Bogdan, care prin sângeroasa faptă chitește să-și expună stăpânul hulei tuturor. Își va primi pedeapsa, Lăpușneanu tranșând decis conflictul cu hainii, vinovați și pentru că prin ambițiile lor piezișe primejduiesc țara, și așa încolțită de neprieteni. Asumându-și o anume, nu lipsită de prestanță, desuetudine, tirade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
o fac pentru că nu mi-ar fi venit „la socoteală” vre una din minunățiile pe care le-ai izvodit, ci un nu știu ce îmi dă ghes s-o pornesc încetinel pe urmele dumitale, bade Ioane... De-ai ști de când mă tot chitesc cum să mă apuc de așa o ispravă, dar îmi era teamă să nu dau cinstea pe rușine, pentru că, știi prea bine cum îi românul. Lui „i-e greu până s-apucă de lucru că de lăsat îndată se lasă
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
după cum au fost, înfrumusețându-se sfânta mănăstire cu toate cele ce i s-au căzut înăuntru.” Eu mai cred, mărite Spirit, că de la „arderea de foc” și până „s-au făcut toate, și pre deplin” a trecut ceva vreme. Eu chitesc să zic că se vor fi scurs veo 2-3 ani. Dacă nu și mai mult. Așa că nenorocirea o fi fost prin 1760 sau poate mai înainte. - Timpul însă depănându-se, lasă urme peste tot cercetătorule. Așa s-a întâmplat și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la târgul de la Puiești” spuse flăcăul și vru să iasă. Fu oprit de bunicăsa care îl întrebă dacă a fost la hora tocmită la Cursești Vale. − Am auzit că ai fost și tu la hora lui David. Ia spune, ai chitit vreo fată de prin părțile noastre, ca taică-tu? glumi bunica Elena; − Am fost eu la mai multe jocuri și la Gârceni și la Lipova și la Armășoaia. Eu am plecat, sărut mâna, bunico, și dacă mai întreabă vreo fată
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
este posibil să nici nu vrea să-i vadă, de teamă că, prin comparație, li se va da pe față propria incompetență, în toată strălucirea ei. Ca să înțelegem mai bine cum te poți simți ca femeie „neinteresantă” în România Senzuală, chitită pe bombe sexy, vă propun un exercițiu: Să ne imaginăm o societate matriarhală, alcătuită din 90% de politiciene, majoritar răscoapte, între 55-70 de ani (așa cum stau lucrurile acum în privința proporției bărbaților). Ele admit în rândurile lor niscai bărbați, cam 10
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
e de frumușel. Parcă-i un boț, chilimboț boțit, în frunte cu un ochiu, numai să nu fie de diochiu! Păsări-Lăți-Lungilă e o altă bâzdâganie și mai și: o pocitanie de om umbla cu arcul după vânat paseri. Ș-apoi, chitiși că numai în arc se închina tot meșteșugul și puterea omului aceluia? Ți-ai găsit! Avea un meșteșug mai drăcos și o putere mai pe sus decât își poate dracul închipui: când voia, așa se lățea de tare, de cuprindea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
oc(u)lus, cu luarea între paranteze a vocalei care împiedică trecerea lineară la română. Cuvântul este prefixat (o-chi), cum arată și sl. oko, lit. akis, germ. Auge. Prefixul rezultă din comparații ca ochi și chior, a ochi și a chiti, germ. Auge și sehen „a vedea”. Prefixul este și el cuvânt aparte în forma ou: lat. ovum, vgr. oon, germ. Ei, sl. jaĭțo, engl. egg. Alean se crede că ar fi împrumutat din maghiară, unde ellen înseamnă „împotriva”. Tradiția etimologică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ceapă, 95 ceh, 52 cer, 105 cerc, 98 cetate, 97 chef, 95 chei, 53 cheie, 53 a chema, 46 chilie, 46 chior, 44 chip, 95 chir, 46 chirie, 46 Chisău, 57 Chișarăi, 57 Chișcău, 57 Chișinău, 57 Chișoda, 57 a chiti, 44 Chițoc, 57 cioban, 66 clacă, 131 a cleveti, 100 clop, 96 coc, 99 codru, 104 colac, 43 colibă, 52 colnic, 53 coloni, 52 contra, 46 a conține, 222 copac, 95 copoi, 95 coraslă, 134 cotlon, 109 cotlovină, 109 cotor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cu comuna Lăloaia. Ne zbenguiam, spuneam, pentru că, după ce ne săturam de bălăcit și înot, ne apucam și băteam cu pietrele în apă, apoi unii în alții, de pe un mal pe alt ul ori într-un anumit loc, să ochim, să chitim, cum spuneau u nii dintre noi, cei mai mărișori. Hai, la chitit ! Dar chititul cu consecințe nefaste, pentru noi și mamele noastre, erau momentele când pietrele aruncate nimereau în diferite părți ale corpului nostru. Ne alegeam cu capetele sparte, ochii
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și înot, ne apucam și băteam cu pietrele în apă, apoi unii în alții, de pe un mal pe alt ul ori într-un anumit loc, să ochim, să chitim, cum spuneau u nii dintre noi, cei mai mărișori. Hai, la chitit ! Dar chititul cu consecințe nefaste, pentru noi și mamele noastre, erau momentele când pietrele aruncate nimereau în diferite părți ale corpului nostru. Ne alegeam cu capetele sparte, ochii învinețiți, șchiopi din lovitura picioarelor ori bandajați tocmai la mâna cu car
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pline. Nu bine făcui câțiva pași pe miriște și îmi sări o prepeliță. O ieu la ochi și o greșesc. Se vede că m-am grăbit, gândii eu. Îmi sare curând a doua. De astă dată, după sfatul Turcului, o chitesc 43 bine și iar o greșesc. Îmi sare a treia, a patra, a cincea, îmi sar peste douăzeci în condițiuni minunate, și pe toate le greșesc. Eram să turb de desperare; era să-mi arunc pușca jos și să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ilustre ca Homer, Herodot, Euripide, Solon, ci și de Cartea Facerii din Vechiul Testament. Am verificat o trimitere a unui istoric cipriot la primul capitol al Vechiului Testament, Geneza sau Facerea, și am găsit informația că un strănepot al lui Noe, Chitim, fiu al lui Iavan și nepot al lui Iafet, unul dintre cei trei copii cu care bătrânul Noe a construit Arca, a adunat toate viețuitoarele, în dublu exemplar, pentru a le salva, la sfatul lui Dumnezeu, de pedeapsa Potopului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
lui Dumnezeu, de pedeapsa Potopului și ar fi dat numele său insulei, care s-a numit cândva Chition (Kition), nume al unei cetăți de lângă actualul oraș Larnaka. În Biblie (Geneza, 10, 4) se spune despre fiii lui Iavan (Elișa, Tarsis, Chitim și Dodanim): "De la ei a venit împărțirea insulelor, neamurilor, după ținuturile lor, fiecare după limba lui, după familiile lor, în neamurile lor" (p. 9 din ediția 1990). O trimitere de la paragraful din Geneză la Ieremia, 2, 10 spune: "Treceți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Dodanim): "De la ei a venit împărțirea insulelor, neamurilor, după ținuturile lor, fiecare după limba lui, după familiile lor, în neamurile lor" (p. 9 din ediția 1990). O trimitere de la paragraful din Geneză la Ieremia, 2, 10 spune: "Treceți în insulele Chitim și priviți."." Evocarea în Vechiul Testament a insulei nu este întâmplătoare și nici afirmațiile istoricilor nu par forțate, întrucât, prin așezarea ei geografică în proximitatea Asiei Mici, zonă în care au apărut, s-au dezvoltat și au dispărut culturi ce au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
clăcari (clăcași, bejenari) din partea lor și ne-am dus la boierul Ștefan Roset, care era la curtea lui din Filipeni. Și, după ce a vorbit boierul cu dânșii, m-a chemat și pe mine la sfat de taină și ne-am chitit amândoi și ne-am chibzuit c unde să se așeze oamenii aceștia. Și la urmă de tot, boierul a zis că să-i așeze în lunca Dunavățului, sau în curmătura Beșicatei. Și a rămas vorba așa și ne-am întors
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cetățeanul întreruperea. "Și acolo, pe o măsuță, ziare și reviste, să-i mai treacă clientului timpu' cât șade și așteaptă să-i vină rându'. Bărbații mai o gazetă de sport, mai un Financiaru' sau un Capital, da' tipesele toate erau chitite pe Style and life. Înțelegi? Cam așa ceva trebuie să scoatem noi. Adică să o ia și alea de li se lungește brațele ca la urangutani dă plase, cân' vine de la piață, da' și alea care coboară în jos din gipan
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]