620 matches
-
ducea peste deal spre satul lui. Doamne!... Cât de aproape era!...Cât mai orbecăise în imperiul alb al Întunericului! I se părea că rătăcise o veșnicie. Dar nu durase nici măcar o jumătate de oră. După ce-i trecu starea de uimire, chiui de bucurie și o ținu tot într-o alergătură până-n vârful dealului dinspre apus. Acum, în fața lui se desfășura o vastă panoramă a câmpiei cu misterioase și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
ducea peste deal spre satul lui. Doamne!... Cât de aproape era!...Cât mai orbecăise în imperiul alb al Întunericului! I se părea că rătăcise o veșnicie. Dar nu durase nici măcar o jumătate de oră. După ce-i trecu starea de uimire, chiui de bucurie și o ținu tot într-o alergătură până-n vârful dealului dinspre apus. Acum, în fața lui se desfășura o vastă panoramă a câmpiei cu misterioase și albastre valuri sclipitoare.Cu tufișuri, răzoare și copaci în care luna aprinsese mii
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
îi ieșea din gură să topească pojghița de gheață care se formase pe suprafața apei. Reușiră să iasă de pe oglinda lacului tocmai când uriașul se năpusti după ei pe gheața sticloasă care pârâi prelung și cedă sub greutatea lui. Spiridușul chiui de bucurie văzând cum se zbate namila în undele înghețate, în timp ce se transforma într-un bloc de gheață uriaș. - Ce crezi că voia de la noi arătarea cu un ochi? Ștefania ridică din umeri, fără să îi răspundă. Conducând ca vântul
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
lumea, da’...m-am săturat. Iuhuu! (începe să se-nvârtească)uite că pot și singură. Haideți fetelor la dans! Uite-așa! și iar așa! Zi-i, băă! Maria și tinerele râdeau cu hohote. Se ridicară și-ncepură și ele să chiuie, apoi să se-nvârtească în neștire, ca Irina. Se dezlănțuiseră, eliberând energia sugrumată-n sufletul lor. Aveau atâta viață-n ele, atâta bogăție de dorințe neîmplinite, care trebuiau dăruite...Dar cui? Oricum, se cereau risipite, împrăștiate, spulberate, ca să-și ușureze
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487357096.html [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
lor. Aveau atâta viață-n ele, atâta bogăție de dorințe neîmplinite, care trebuiau dăruite...Dar cui? Oricum, se cereau risipite, împrăștiate, spulberate, ca să-și ușureze sufletul de ele. Și mai ales, trupurile lor fierbinți, nerăcorite. De aceea dansau ca nebunele, chiuind, aproape urlând ca lupii flămânzi. Până obosiră, prăbușindu-se asudate pe scaune și pe canapea, amuțind cu totul. Doar Irina strigă: - Închide, tanti, televizorul ăla, că mă enervează! Dacă mai cântă, fac moarte de om. Simt că trebuie să strâng
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487357096.html [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
și mă străduiam ca să prind în gura deschisă jetul de lapte călduț pe care îl mulgea. Când era aproape gata înhățam șiștarul aproape plin și coboram cu mare grijă până lângă prispă unde mămăliga cea mare era aproape gata și chiuiam de bucurie la auzul bolboroselii laptelui turnat în ceaunul din care tocmai fusese răsturnată mămăliga iar cu linguroiul cel mare mestecam de zor pentru a desprinde cât mai multă lipitură de pe fundul ceaunului. Ce mândru eram de importanța misiunii mele
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1421668220.html [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
De nămeți zdrobite case Prin ferestre clipesc lin, Pe pereți lumină oarbă Varsă umbre-n lung suspin. Vuietul de-afară crește, Cel din inimă la fel, Unu-ngheață răsuflarea, Altul sufletul din el. Neaua a cuprins pământul, Copiii cu veselie Chiuie printre nămeți, Iarna-i a lor bucurie. Aflat într-o vacanță bine meritata la munte, Fuego ne scrie: Sclipirea minunilor de iarnă "Anotimp de veghe. Vreme a regasirii. E iarnă iar, si poate mai mult ca niciodată mă gândesc la
SCLIPIREA MINUNILOR DE IARNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sclipirea_minunilor_de_iarna_rodica_elena_lupu_1359362690_hlcu9.html [Corola-blog/BlogPost/348876_a_350205]
-
-te învârtindu-te, cotoroanțo! Nu mă tem de făcăturile și farmecele tale! Rămâi cu dracii tăi! Într-o bună zi se vor sătura de tine și te vor lua în întunecimea iadului să le servești ca untură pentru prăjelile drăcești! - chiui fără reținere tânărul. - Nu vorbi cu răutate, băiete și nu te întrece în glume cu slujitoarea necuratului că mare pacoste se va abate asupra ta, îl dojeni Marița lui Gogonete, o femeie tare afurisită din satul vecin care se ciondănea
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
nu te mai încurca! Mai bine roagă-mă să te învăț tehnica bătăii, bineînțeles pe pielicica ta! - și izbucni în hohot de râs alături de cei din jur. - Nea Mandache, chiar credeam că răstorni munții după moaca pe care o făcuseși! - chiui Pătru. - Te cam speriași, nu!? Întreg satul mă știe ca om pașnic, glumeț și pus pe șotii! Cei doi tineri căsătoriți au o poveste aparte. Părinții lor se aflau cândva doar la câteva case unii de alții și erau buni
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
a dorit El ca noi să ne iubim și nimic să nu ne despartă până la moarte. - Vreau să-ți spun un secret... De fapt nu sunt sigură, dar după simptome bănuiesc c-ar fi posibil... - Să avem un copil?... Iuhu! - chiui în culmea fericirii și dădu pinteni calului. Terminară în grabă treburile gospodărești și odată cu sosirea serii făcură o mămăliguță cu brânză și smântână, fripseră un puișor și cinară în tihnă. Vestea anunțată de frumoasa Elena, că în curând vor fi
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
ce mare era veselia și ușurarea când dădea unul dintre noi semnalul că ar fi găsit poiana visată. Hulpavi ne repezeam la ghiocei, culegând în frenezie, alergându-ne printre pomi, cățărându-ne pe crengi, zburdând ca mieii, făcând tumbe și chiuind mai abitir decât jivinele pădurii. Cred că dacă n-am fi știut că ghioceii sunt otrăvitori, de bună seamă am fi mușcat cu mare poftă din ei! Întotdeauna m-am întrebat cum făcea mama când simțea diferența dintre o simplă
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1424686207.html [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
întâmplat mai departe? Tata a scris cu mâna lui că îi dă tot ce are pretenție ginerele Străgălie, numai să nu-i lase fata. După tot balamucul ce a ținut cam două ore, numai că apare lelea Măria jucând și chiuind. Sticla de țuică, de data aceasta, avea spânzurată de gât o floare de mușcată roșie, iar coțofana satului striga: „Noroc ginerele are!... Mireasa e fată mare! ”. Unii msesenii au dat vina, vezi Doamne, pe lelea Măria care, din nebăgare de
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
câteva zile voi urca pe munte! - Precum îți este voia, scumpule! Toate acestea se înlănțuie cu evenimentele din familie... - Ce-ți lipsește, scumpo? - O fetiță! - Poftim? - tresări bărbatul. Ești însărcinată!? Bărbatul o cuprinse în brațe și se învârti cu ea chiuind de bucurie. - Dacă este fetiță vom avea pereche și voi fi cel mai fericit tătic din lume! Deseară sărbătorim evenimentul la castel în turnul cel întunecat! Petrecură două nopți la rând în turn, acolo unde avusese viziunea cu acea cameră
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416637047.html [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului Adolescenții sunt în stare să zburde herghelii de note muzicale pe câmpiile reavăne, incendiate de florile primăverii! Ei preschimbă plumbul timpului în topaze și rubin și chiuie cu lucirile lor în oglinzile privirii cerului. Cântă în văzduhul lor sufletesc și râd în canatul ferestrei inimilor care nu întâmpină cumpene la intersectările voioșiei cu iubirile! Pe acest iureș de fiori sufletești izbucnesc ardoarea, umorul și cântecele tinerești în
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427796875.html [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
magica Ta bunătate. Picioarele-mi speli și eu fug și te vând scuipând pe a dragostei Cină la care cu patimă-mparți surâzând superbe felii de lumină. În loc ca să gust din paharul cu har, mă-mbăt și-n altarul Tău chiui crezînd că întruna-L jertfește-n zadar, din dragoste, Tatăl pe Fiu-I. Dar dragostea Ta nu cunoaște declin, în Tine mereu e imensă. Că eu Te iubesc,vai,atât de puțin n-o iei ca pe-o cruntă ofensă
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE JOI DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1428610260.html [Corola-blog/BlogPost/350323_a_351652]
-
un câine... Mergeau tăcuți, urmându-și drumul drept. Căsuța cu cerdac îl aștepta tăcută, Acoperită de nămeți ca un moșneag, În curte năvălise crunta iarnă, Și așezase neaua din uliță în prag. Pe-aici cândva săreau în sus copiii, Tot chiuind de dragul albei nea, Acum ograda stă nemăturată, Și parcă tot omătul a căzut în ea. Ia uite! Prispa stă să cadă! S-a scorojit și varul pe ... Citește mai mult Pe strada cu zăpadă-acoperită,Pășea cu greu, ținându-se-n
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
un câine...Mergeau tăcuți, urmându-și drumul drept.Căsuța cu cerdac îl aștepta tăcută,Acoperită de nămeți ca un moșneag,În curte năvălise crunta iarnă,Și așezase neaua din uliță în prag.Pe-aici cândva săreau în sus copiii,Tot chiuind de dragul albei nea,Acum ograda stă nemăturată,Și parcă tot omătul a căzut în ea.Ia uite! Prispa stă să cadă!S-a scorojit și varul pe ... XXVII. IARNĂ ÎN NOI, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2198 din
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DEȘERTUL DE CATIFEA (10) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului 10. O NOAPTE FURTUNOASĂ ÎN TREI Trenul intră în gară chiuind din toate încheieturile.Iiiuuuuuuuu! Ce luuuungă-iiiiiii,Doamneeeee! Țipa și gara. Fata ieși în întîmpinarea băiatului, izbindu-l de cer! Vagoanele clănțăneau îmbucând aerul supraîncălzit. Hainele zburau pe deasupra lanului de grâu ca niște nori de ploaie. Vântul interior purta peisajele de la
DEŞERTUL DE CATIFEA (10) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_10_costel_zagan_1364467566.html [Corola-blog/BlogPost/345462_a_346791]
-
dezvoltată. Ei sunt însă interesați mai mult de desenele animate la sfârșitul căreia personajul „ Mihaela ” urează : „ noapte bună copiii.. ! ”. Au bucuria că au mai scăpat de o zi de armată iar atunci când se schimbă mijlocul de transport, după schimbarea anotimpurilor, chiuie cu toții. Sâmbăta își primesc „ bomboana ”. Sunt lăsași în continuare în club pentru a urmări filmul artistic. În schimb promit solemn să respecte programul de a doua zi privind ordinea, disciplina și mai ales curățenia. Chiar își țin promisiunea, compromisul funcționează
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475743997.html [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
nații cu mândrie. Pasărea kiwi vânează doar noaptea, cu ciocul ei lung scurma Rame sub pământ, jucând cu ele de-a v-ați ascunselea-n nocturnă. Nu poate zbura, dar merge și fuge pe piciorușele-i vânjoase Și-ntreaga noapte strigă „Chiuii” și face ouă uriașe. În unghere secrete, Zână Feriga trăiește și zburda, Ea iubește pădurea umbroasa, tăcută și umedă. Ferigile de argint se-nalță deasupra ca niște umbrele verzi Spori de feriga Găină și Pui* poți dedesubt să vezi. Zână
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de CAROLE A STEWART în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carole_a_stewart_1491742828.html [Corola-blog/BlogPost/373974_a_375303]
-
pe geamuri și zăpada peste tot, / Spun povești în noaptea e lungă, peste ape eu fac pod. Toți copiii mă iubesc și sunt plini de bucurie / Când îi chem să ne jucăm sus în deal, pe lânga vie. / Vin cu toții chiuind și se-ntrec la săniuș, / Fac mulți oameni de zăpadă, peste tot pe derdeluș, / Iar de sărbători v-astept să veniți cu plugușorul / Și colinde să-mi cântați, să mă luați cu binișorul, / Mai ales acei ștrengari, stiți voi cam
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_dar_de_la_craciunite_carticica_mea_de_craciun_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
lungi fluturând departe în urma trăsurii. Pe frunte purta o diademă de trandafiri și albăstrele. Era prințesa Primăvara... Cu ochii albaștri și cu obrajii îmbujorați, râdea cu hohote și arunca flori din brațele ei peste cei din jur, care o salutau, chiuind de bucurie. - Trăiască Primăvara! strigau cu toții în urale. Trăsura Primăverii era escortată de voinici în armuri aurii, călări pe cai albi înaripați din sulițele cărora țâșneau raze orbitoare. Garda era condusă de căpitanul Zefir, care purta o mantie albastră, cu
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
cărora țâșneau raze orbitoare. Garda era condusă de căpitanul Zefir, care purta o mantie albastră, cu stele aurii pe piept și poale, iar la cingătoare o sabie de foc, ca o flacără albăstrui-violetă. La trecerea prințesei Primăvara, toți dansau, cântau, chiuiau și, în beția generală de fericire, Primăvara le zâmbea și spulbera petale și flori deasupra lor. Deodată, zâmbitoarea prințesă se încruntă și ridică mâna strigând: “Stați!” Mulțimea și suita sa amuțiră. În Grădina Fericirii Veșnice beția veseliei nu a fost
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
de pe Valea Jiului, dintre Bumbești și Livezeni, eroul epic nic-țic-uan, Măieruș, «nu voia să le spună că venise pe șantier cu muncă de răspundere, comandant, ca să nu strice farmecul acestei întâlniri. [...] Brigadierii se adunaseră în fața cantinei; zvârleau șepcile-n sus și chiuiau ca la nuntă» (p. 34). (3) Schița Moartea crâșmăriței (pp. 35 - 39) actanții formează un monstruos binom: bătrâna avară fără urmași direcți, Vronea, și nepotu-său, Ion Vasilici («Vronea purta banii în sân, într-o pungă mare, din piele de miel
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
-a trece. (He-he...) Câinii mă cunosc, nu latră... Că-nvățai groapă cu groapă. Treaz dacă aș fi, se pare, Aș cădea... (merge bălăbănindu-se) nu-i de mirare. Dar om beut, așa cum sunt, (se hlizește) Gropile nici nu le-ating. (Chiuie prelung) Uite-mă-n mijloc de stradă!... Nu e nimeni să mă vadă; (râde satisfăcut) Apa, ca agheazmă-mi pun... Vreo trei picături în sân. (Ha-ha-ha, ha, ha!) Că așa ne-a-nvaț sfântul: (Ia-auzi-ia!...) „Să nu-l mai țină pământul Pe cel
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444937.html [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]