156 matches
-
lumea i-a zis în batjocoră - Onelca. Onelca nu făcea rău nimănui. Pleca pe linia-mare șolompăind din picior, pe lângă gard. Știam când trece, chiar dacă nu o vedeam. Avea obiceiul să râdă de una singură. Râdea tare, cu sughițuri și cu chiuituri. Însă, cel mai mult îi plăcea să cârâie, la răscruciul Muscoaicăi. Se proțăpea chiar în mijlocul drumului și începea: Cârrr! ... Cârâia cât putea de tare, ținând-o așa, fără să respire, până când se făcea roșie ca para focului. Aveai impresia că
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
nu erau suficiente pentru toți. Făceau cu rândul nu mai conta cine conduce, cine cu cine urca pe sanie. Tot ce conta era sa alunece la vale! Doamne câtă frumusețe! Zburau săniile pe pârtie de ziceai că au aripi! Și chiuiturile se ridicau până la cer. Gabriela făcu o manevră greșită iar sania zbură de pe alee peste pantă căzând vreo 3 metri. Se strânseră toți în jurul ei. - Ești bine? - întrebă Luciana - Te-ai lovit? - întreba Mihaela - Te doare?-veni și Nicu îngrijorat
LUCIANA (FRAGMENT) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342641_a_343970]
-
ai putut Ca să mă pui să lupt cu el?” / „Da’ ce? Nu ți-a plăcut defel?” - La întrebat Dănilă-ndată. / „Dacă mai vrei, mai hai o dată Și-ntrece-te acum cu mine!” / „Știi ce? Am să mă-ntrec cu tine În chiuit!” - dracul propuse. „Fie cum zici!” - Dănilă spuse. „Cel care chiuie mai tare, / Ia și grămada asta mare De bani! Ei, ce zici? Te-nvoiești?” / Sigur că da, de chiuiești Tu mai întâi” - Dănilă spuse - / „Să văd ce poți.” Dracul se
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Sigur că da, de chiuiești Tu mai întâi” - Dănilă spuse - / „Să văd ce poți.” Dracul se puse Cu un picior în răsărit / Și cu cel’lalt în asfințit, Și după ce deschise-o gură / Imensă, mare cât o șură, Pornitu-s-a pe chiuit, / De-ntreg pământul s-a-ngrozit: Văile s-au cutremurat, / Peștii din mare s-au speriat, Iar dracii au ieșit afară / Din iaz căci se înspăimântară Și ei de-așa un țipăt mare. / Dănilă însă stând călare Pe-acel burduf
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
ești? Aproape că n-am auzit / Nimic! Ori, nu ai chiuit?” Dracul atunci se proțăpește / Și înc-o dată chiuiește Și mai grozav ca prima oară. / Dănilă-i zise, într-o doară: „Parcă, acum te-am auzit. / Mai poți să scoți un chiuit Să pot să te aud și eu?” / Dracul mai chiuie din greu, Mai să își dea plămâni-afară / Însă Danilă-i zise iară: „Mai slab, acum te-am auzit. / Stai să m-apuc de chiuit Și-i ști și tu să chiuiești
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
am auzit. / Mai poți să scoți un chiuit Să pot să te aud și eu?” / Dracul mai chiuie din greu, Mai să își dea plămâni-afară / Însă Danilă-i zise iară: „Mai slab, acum te-am auzit. / Stai să m-apuc de chiuit Și-i ști și tu să chiuiești! / Mă tem însă, să nu surzești Și ochii să-ți sară din cap! / Dar dacă vrei ca să te scap - Căci numai binele-ți doresc - / Mă lasă să te-mbrobodesc, Peste urechi, cu un
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Într-o frumoasă dimineață de vară, Dănuț s-a cerut reînfășat. După ritualul de spălare adecvat mi-a venit ideea să-l scot afară în razele domoale ale soarelui de munte. Nu mai zic spectacolul piciorușelor pedalând fericite însoțite de chiuituri care s-au auzit și-n laborator unde Marga tocmai se pregătea să vină la supt. Am cam fost urecheat dar Dănuț și-a căpătat păpica gol goluț iar înfășarea a fost înlocuită de un fel de maiou care-i
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
COPII CIRCUL La noi vor sta vreo două luni. Lumea-i nebună după ei. Se dă spectacol gratuit Pe stadionul cel mai mare. Azi visele s-au împlinit, Nimic nu este la-ntâmplare. Apar pe scenă cu umor Și-n chiuitul de copii, Îmbrățișează lumea lor. Trei ursuleți se dau de-a dura, La tobe bate o maimuță, Și ghidușia lor te fură, PE GAZONUL MĂTURAT Străbunica mea cea bună M-a primit cu gând curat La casuța din comună, Pe
CIRCUL-GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375901_a_377230]
-
se va întoarce cu siguranță! - Crezi tu asta, Buni? - Chiar așa cred! Mai liniștită, Tincuța se întoarse acasă. Începu să își spele dințișorii în fiecare dimineață și în fiecare seară. Într-o zi, privindu-se atentă în oglindă scoase un chiuit de bucurie. Dințișorul năzdrăvan revenise la ea. Acum chiar părea mai mare, mai alb și mai strălucitor. Era atât de drăgălaș încât, pentru a nu-l supăra, începu să îl spele chiar de mai multe ori pe zi, de fiecare
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
înflorit. Acest car cu coviltir de salcie înflorită și împodobit cu flori de liliac era „GOVIA” flăcăilor, cu care veneau în sat, cântând și chiuind. În car erau erau și lăutarii, cu clarinet, viori, țambal și tobă. Cântecele lăutarilor și chiuiturile flăcăilor, dădeau un farmec deosebit Goviei. Cu această splendoare de car, flăcăii și lăutarii străbăteau ulițile satului. Ieșeau femeile și fetele pe la garduri să-i privească...Striga câte-o vecină: -Ieșiți, făă, că trece Govia! Și Govia trecea cu alai
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
și batiste înflorate...Alergau flăcăii să le prindă...Dar și ele fugeau în jurul carului, într-un joc de-a v-ați ascunselea...Până la urmă, se lăsau prinse , îmbrățișate și sărutate. Și acest vârtej de bucurie, din care explodau râsete și chiuituri, străbătea aproape tot satul, până când Govia ajungea în Piață. Aici se dejugau boii, în timp ce lăutarii cântau hore și sârbe. Între timp, alți flăcăi aduceau „odoarele”. Acestea se „strigau” la Govie, când se aduna tot satul la horă după amiază. Pe la
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
eschibiții haioase. Veselia trona în regatul munților! Doar Gaby îi privea de pe margine și se amuza de ghidușiile lor. Marius găsi de cuviință ca să stropească dansul cu țuică! Sticla, după un scurt sărut, zbura din mână în mână însoțită de chiuituri. Apoi pe ritmul muzicii inovară din materialele de pe lângă cabană un plugușor cu care brăzdară zăpada și-i colindară pe cabanieri conform tradițiilor din bătrâni. Cei doi dulăi, Jeak și Lord, tolăniți în omăt, priveau curioși la prietenii lor. Pricepeau că
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite de referințe despre localități și informatori și de note explicative. Cele mai multe texte au fost culese din Berbești (700) și Ieud (150). Editată cu sprijinul lui G. T. Kirileanu, colecția a fost bine apreciată de Ovid Densusianu pentru
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
colinde (1890), însumând 23 de colinde religioase și 27 „lumești”, cunoscute și din alte colecții, Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului (1891), remarcabilă prin autenticitatea umorului și a spiritului critic țărănesc, Snoave, chiuituri, povestiri (1925), cuprinzând 42 de cântece și strigături, un colind, o închinare de pahar și o snoavă. Mai puțin cunoscut, studiul său în limba germană, Die rumänische Volksdichtung [Poezia populară românească], publicat în „Die Karpathen” (Brașov, 1908), dovedește, ca și
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
Jarník); ed. îngr. C. Ciuchindel, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; Cincizeci de colinde, Brașov, 1890; Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului, Brașov,1891; Snoave, chiuituri, povestiri, Sibiu, 1925. Traduceri: R. Roth, Călătoria lui Stanley prin Africa Centrală (1874-1877), Brașov, 1886. Repere bibliografice: I. Bratu, Un preot al deșteptării noastre. Andrei Bârseanu. Omul și opera, Sibiu, 1930; George Lăzărescu, Andrei Bârseanu, București, [1940]; Mihail Robea, Andrei
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
tocmai pe-aici... Cei măr din sân fetelor! Bravo! Frumos! Frumos! [NIȚĂ] (rușinat, își ridică căciula) Iaca, mă! Duduia!... E! // Și eu... ca un moșneag! Mă veselesc și eu! [EMMA] Văd și eu... Ca un moșneag... ce să potrivește! Cânți chiuituri de flăcău... Moșule, moșule! Te strici între nemți, văd eu bine. Te-ai făcut beutori. [NIȚĂ] Nu, zău! [EMMA] Te-ai făcut jucăuș. [NIȚĂ] Nu, zău! [EMMA] Te-ai făcut cărțaș. [NIȚĂ] Nu, zău! [EMMA] Las' că știu. Mie să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
M. a adunat-o a făcut obiectul lucrării Legendele Maicii Domnului (1904), precum și al colecțiilor postume Legendele ciocârliei și Legendele rândunicii (1923), Legendele păsărilor (1975) și Basme din Țara de Sus (1975). Tot postum a apărut și volumul Hore și chiuituri din Bucovina (1911). Lucrările Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas în manuscris doine și balade din Bucovina și Ardeal, cântece ostășești, obiceiuri din ciclul familial (Junețea la români), datini legate de sărbători, colinde
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii poporale despre Avram Iancu, Suceava, 1900; Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1911; Legendele ciocârliei, București, 1923; Legendele rândunicii, București, 1923; Legendele păsărilor, îngr. Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Iași, 1975; Basme din Țara de Sus, îngr. Mihai Cărăușu și Paul Leu, Iași, 1975; Basme populare românești, I-IV
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Rodnei, în Folclor din Transilvania, III, București, 1967; Filon cel viteaz. Basme populare ardelenești, București, 1968; Ileana cea norocoasă. Basme populare ardelenești, București, 1968; Isprăvile vulpei, București, 1968; Calul cu potcoave de aur. Basme populare ardelenești, București, 1969; Doine și chiuituri ardelenești, Cluj, f.a. Traduceri: Lăură. Traduceri din poeții moderni unguri, Oradea Mare, 1922; [Brody S., Papp D. ș.a.], în Antologia literaturii maghiare, îngr. Const. Olariu, pref. Mihai Beniuc, III, București, 1968, 8-30, 85-91, 93-98, 479-496, 502-508, IV, București, 1969, 8
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
1937; Craiul pruncilor, București, f.a.; O sută de frați și o sută de surori, București, 1938; Cei doi grofi, București, 1938; Strigături bătrânești, București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile bihorene, București, 1939; Bihorul în cântecele sale poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
1938; Strigături bătrânești, București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile bihorene, București, 1939; Bihorul în cântecele sale poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
în limba latină poezii de Mihai Eminescu, George Coșbuc, Octavian Goga, Grigore Alexandrescu, St. O. Iosif. Este reprodus un fragment din Istoria românilor în chipuri și icoane de N. Iorga. Revista mai cuprinde recenzii, traduceri în limba franceză, versuri populare, chiuituri din Ardeal, strigături, credințe populare, note de călătorie, cugetări, aforisme, articole științifice, diferite materiale umoristice. Alți colaboratori: Maximilian Costin, Yvonne G. Urziceanu, Lucreția Petrescu, Mihail Grigorașcu, George Retezeanu, Mihail A. Bănulescu. A. P.
SOIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289776_a_291105]
-
Duică C. Buleandră, alese din volumul Din goana vieții al lui Al. Vlahuță, și la două poezii, În seara de Crăciun și La Anul Nou, semnate R...a. Mult mai bogată este secțiunea „D-ale poporului”, cu lirică populară, descântece, chiuituri, ghicitori, orații (de nuntă, de înmormântare, de Paște, de Crăciun), colinde, doine, balade ( Femeia vândută, Ana Ardeleana, Fata neamțului, Gruia lui Novac), culese de Vasile Rebreanu, Traian Moldovan, Alexiu Viciu ș.a. Din rețetele terapeutice, intitulate generic Medicini populare românești, însoțite
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
la formarea unei curate conștiințe naționale, trezind în sufletul tuturor respectul pentru credință și tot trecutul românesc”. Folclorul se bucură de o atenție deosebită, fiind prezentate cântece populare și povestea Păpușoiul și grâul (culese de I.M. Voicheci), proverbe și zicători, chiuituri. Al. Lascarov-Moldovanu e prezent cu Obiceiuri de la țară, Vătăjelul Boacă și, în cadrul rubricii „Pe drumuri de țară...”, cu articolele Două școli, Ce poate face administrația. N. Popa comentează volumul Jocuri românești necunoscute al lui G.T. Niculescu-Varone. Teme istorice sunt abordate
VATRA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290466_a_291795]
-
București, 1893; ed. îngr. Maria Croicu, introd. I. C. Chițimia, București, 1970,165-209; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, I, partea I, 415-503, partea II, 881-1055, 1363-1455; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908, 45-64; Florian Cristescu, În mijlocul horelor. Chiuituri sau strigăte la horă adunate din jud. Teleorman, Craiova, 1910, 7-63; S. Fl. Marian, Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1910, 30-174; Ovid Densusianu, Graiul din Țara Hațegului, București, 1915, 91-227; Ion Pop-Reteganul, 1000 doine, strigături și chiuituri ce se
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]