226 matches
-
din public), în cel de-al doilea caz subiectul se confruntă nu cu câteva persoane, ci cu o structură supradimensionată acestora, care este mai greu divizibilă în indivizi izolați. Un alt aspect important al acestei probleme îl reprezintă fenomenul de „chiul social” sau de „dezindividualizare” care poate apărea în cadrul grupului. Mai precis, este vorba despre tendința unora dintre membrii grupului de lucru de a nu se integra total în activitate; sarcina nefiind conturată individualizat, ci doar entității de grup, ei se
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
metodă de interacțiune educațională (lăsând să se înțeleagă că acest lucru îl reprezintă paradoxul acelor metode și o limită serioasă a lor), această nouă perspectivă a lucrurilor nu ar schimba total posibilitățile de cercetare? Pe de altă parte, fenomenul de „chiul social” poate să aibă la bază o strategie de manipulare exercitată de membrii neimplicativi ai grupului; A. Cardon (2002) observa că, dacă în dialogul dintre două persoane (și putem extinde aceasta la dezbaterea unei probleme în cadrul unui grup) una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elevii/studenții să ofere un răspuns în momentul în care fiecare primește o minge de plajă aruncată de la un elev la altul; astfel, prin această tehnică se creează posibilitatea depășirii unui dezavantaj al brainstorming-ului tradițional (este vorba despre fenomenul „chiulului social”), în sensul că fiecare este pus în situația de a răspunde. În ceea ce privește reuniunea Phillips 66, exercițiile de spargere a gheții care-i pot fi asociate sunt multiple deoarece ele vizează, cel mai mult, modul de formare și dezvoltare a
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pregătirea viitorilor învățători și educatoare câte ceva din spiritul și atmosfera care guvernau viața și munca în Școala Normală de la Șendriceni. Zadarnic. Treptat, și tot mai accentuat după 1989, munca a căzut în dizgrație, a fost ridicat la rang de virtute chiulul, îmbrățișat deopotrivă de elevi și de unii profesori. Interesul lor pentru școală a scăzut dramatic, preocuparea dominantă fiind descoperirea unor căi facile de emigrare sau de pătrundere în lumea afacerilor. Un catren intitulat „La remorcă" exprimă, cu amărăciune, această stare
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cu mere și la mizerabile pateuri cu brânză (lângă liceu, „Nicolae Bălcescu”, azi Colegiul național „Sf. Sava”, pe strada Theodor Aman, era o dugheană de patiserie, singura din zonă - stăteam la rând câte jumătate de oră, încă o ocazie de chiul...). Spre deosebire de cozile la carne, groase, compacte, desfășurate pe cinci-șase sau mai multe rânduri, cele de la lapte erau mai lungi, dar mai subțiri și mai organizate. La noi în zonă erau două centre de distribuire a laptelui unde stăteam la cozi
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cadre), ajunge profesor într-un sat de pustă, apoi reușește să fie acceptat profesor la o școală profesională din oraș. Este un om citit, un eminent profesor (nu o spune el, o spun alții), iubește muzica și teatrul, nu trage chiulul și încearcă să iasă din combinație. Adică să fugă din sistem. Până să izbutească, Securitatea arădeană îl vânează și, amenințându-l, șantajându-l, supunându-l unei presiuni bine regizate, îl agață. Scena cedării (capitolul Pactul cu diavolul) este realmente dramatică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
cunoștințele asimilate la lecții și informațiile acumulate informal” (George Văideanu), le oferă elevilor hipoacuzici posibilitatea lărgirii orizontului de cunoaștere și cultură, optimizarea comunicării, Învățarea Întrun mediu relaxant și prietenos (În care rolul principal Îl are elevul), posibilitatea evitării fenomenului de „chiul social” sau „dezindividualizare” prin necunoașterea modalităților de implicare ca parte a unui grup În viața socioculturală. Prin toate activitățile organizate și desfășurate În Școala pentru Hipoacuzici, fie că aparțin curriculumului formal fie curriculumului non formal, dorim să stimulăm interesul pentru
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nu poate să le mărite. După câteva săptămâni de cer ce tări, cumnatul îl găsește pe popa Toma care are nevoie de o fată în casă. Contractul formal este repede stabilit întrecele două părți, fata fiind re prezentată de un chiul și mama ei. Pentru slujba pres tată preotul se angajează „să o aibă fată de suflet, să o crească, să o înzestreze și să o mărite la vreme“. Mama ține să-și justifice gestul în felul următor: „nu-mi dă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
recuperarea zestrei: vechi lul, o per soană puternică care să re pre zinte femeia la aceste procese lungi, cos ti si toa re și epui zan te. Ve chi lul poate fi un membru apropiat al familiei, tatăl, fratele, un chiul sau ad mi nistrato rul de pe moșie care este însărcinat și cu grija acestor pricini. Femeia nu îl în so țeș te decât atunci când nu are interesul să grăbeas că cur sul procesului, dar, în cea mai mare parte a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ÎN ROMĂNIA Conform unor autori noțiunea de delincvență juvenilă reprezintă, (Rădulescu, 1999, p. 202). În clasa delincvenței juvenile intră pe lângă acte care definesc delicte în general și altele care sunt specific legate de vârstă, cum ar fi „starea de neascultare”, „chiulul de la școală”, fuga de acasă, vagabondajul, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, acte pentru care adultul nu este sancționat. Majoritatea conduitelor delincvente pot fi încadrate în patru mari categorii: încălcarea legilor de statut; furtul (principala cauză a proceselor penale în cazul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Există și exemple de contragere în complementul modificator a funcției și sensului capului de grup verbal sau adjectival, dar cele verbale nu se pot realiza, cel puțin în limba română, decât cu sprijinul derivării: rom. a chiuli < [a trage un] chiul; a închiria < [a da sau a lua] în chirie etc., iar cele adjectivale se realizează, firesc, prin conversiune: drom. albastru "de culoarea cerului senin" < [vânăt-]albastru "albastru-deschis, vânăt-alburiu"; fr. aveugle "orb" < lat. [orbus] ab oculis "idem" etc. Celelalte tipuri de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
delocutive 103 prin condensare este destul de mare: aminti "a-i reveni sau a face să-i revină în minte un fapt" < [a(-și) aduce] aminte "idem" + suf. -i; chiuli "a se sustrage nemotivat de la îndeplinirea unei obligații" < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul "idem" (calc după fr. tirer au cul) + suf. -i; dedulci "a mânca de dulce în zilele de post" < [a mânca] de dulce "idem" + suf. -i; delătura "a da la o parte" < [a da] de lături "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
este destul de mare: aminti "a-i reveni sau a face să-i revină în minte un fapt" < [a(-și) aduce] aminte "idem" + suf. -i; chiuli "a se sustrage nemotivat de la îndeplinirea unei obligații" < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul "idem" (calc după fr. tirer au cul) + suf. -i; dedulci "a mânca de dulce în zilele de post" < [a mânca] de dulce "idem" + suf. -i; delătura "a da la o parte" < [a da] de lături "idem" + suf. -a; deochia "a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
complet caracteristicile morfologice ale elementului reținut. Este vorba de cazurile de reducere a unor locuțiuni verbale la complementul nominal sau, rareori, adverbial, care trece prin derivare la o altă parte de vorbire, devenind verb (rom. a chiuli < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul, a drăcui < [a trimite la] dracu', a închiria < [a da sau a lua] în chirie, a (se) întruni < [a (se) pune, a (se) strânge, a (se) face] într-una etc., magh. poznáz< rom. [a face] pozne
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
elementului reținut. Este vorba de cazurile de reducere a unor locuțiuni verbale la complementul nominal sau, rareori, adverbial, care trece prin derivare la o altă parte de vorbire, devenind verb (rom. a chiuli < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul, a drăcui < [a trimite la] dracu', a închiria < [a da sau a lua] în chirie, a (se) întruni < [a (se) pune, a (se) strânge, a (se) face] într-una etc., magh. poznáz< rom. [a face] pozne), dar și de cele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
voluntară „E greu... Foarte greu... Oamenii sunt închiși... Se adaptează cu greu noului... Câțiva s-au mai implicat, dar restul... Cine? primarul, viceprimarul, consilierii Slăbuț? În vorbe toată lumea e de acord, dar când e de muncă efectivă, se cam trage chiulul” (întreprinzător local). „Asta nu știu... Nu cred că n-ar vrea... Dacă ar stabili comunitatea, n-ar avea cum să refuze” (mic fermier). „La muncă vin... când sunt solicitați, plus că mai sunt cei cu ajutor social... S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
catastrofe și greutăți și...flori ! Nu dispare nicicum grija zilei de mâine (nu ne părăsește toată viața) ! Și încep crispările-certuriledușmăniile-nenorocirile ! Ceva exemple: Trei angajați de la fermă se ceartă binișor și permanent. Că unul face mai multă treabă... De fapt, trag chiulul toți, cu știința fugii de răspundere. Două angajate se ceartă puternic pentru motive închipuite. Așa zisa ambiție se transformă în defăimare pe față; le-a prins priculiciul și nu pot să comunice. E dezolant să vezi două femei frumoase, dar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
vor să plece afară unde-s niscaiva javre cu colaci în coadă ! De fapt nu știu ce înseamnă să muncească, deși le-ar place să fie băgați în seamă. Pe la acest grup de presă au trecut și destui netrebnici pu și pe chiul și furtișag, lenoși până la marginile suportabilității. Cum pe destui prostănaci i-am făcut eu să creadă că au valoare, dintre golănașii ăștia unii chiar s-au autodepășit ! Pe unul tare bun la cărat roaba (dat afară și de acolo) l-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
important, a devenit un tip de-i pute urma ! 215 Altul, un țigănaș fără orânduială în cap, l-am ținut aproape ca pe propriul meu copil, cu chip că poate mânui mai bine cuvântul ... Săracii ! S-au stresat cu atâta chiul, dezinteres și "nepotrivire de caracter" cu specificul muncii și... au șters-o ! Pe la fermă mai am câte unul care tare și închipuie că-i muncitor, stând cu țigara în gură, masă la oră fixă (și, bună!), îmbrăcat, încălț at ! Desigur
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
demonstra o imensă nepăsare și indiferență la propagandă. Am trăit printre asemenea oameni și știu bucuria pe care și-o împărtășeau la un pahar de țuică în legătură cu lipsa activității la locul de muncă și cu metodele infernale de a trage chiulul. Era un mare sentiment de mândrie să povestești celor apropiați că ai "un servici ușor", în care nu faci nimic, dar salariul merge. În România, așa cum era și firesc, legile economice și-au spus cuvântul și economia s-a prăbușit
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
socială (social loafing). Expresia denominează faptul că, în situații de sarcini colective, unii indivizi depun un efort mai mic decât alții și chiar mai redus decât dacă ar executa aceeași operație individul singur sau în coacțiune. Ei tind să „tragă chiulul”, lăsându-i pe alții să muncească în locul lor. În cele mai multe cazuri, o atare motivație și conduită conduc la un rezultat mai slab pe ansamblu. Experimente și date statistice arată că fenomenul de social loafing este, din nefericire, potențial prezent în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de exemplu, Coleman, 1990), expresie ce în românește poate fi echivalată cel mai bine cu „blatist” (Iluț, 1995b). Când, în acțiunile colective sau în situațiile de a participa la păstrarea ori amplificarea bunurilor publice, indivizii implicați observă că unii „trag chiulul”, apar preocuparea și teama de a nu cădea de „fraier”. Fenomenul este numit în literatura americană „efectul sucker” și este formulat pe baza studiilor experimentale. La rândul ei, expresia „nu fi fraier” acoperă în cultura românească o realitate multidimensională. Nucleul
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de muncă, tot mai mulți patroni au fost interesați de angajarea lor, deoarece salariul este cel minim pe economie, disciplina este foarte severă, deținuții nu vin beți sau nu se îmbată la locul de muncă, nu fură și nu trag chiulul, fiind, în plus, păziți de gardieni care îi păzesc la rîndul lor și pe ceilalți muncitori, civili. Dincolo de aceste aspecte pozitive, discuțiile cu deținuții au scos în relief o serie de inconveniente legate de muncă 225. În primul rînd, bătăile
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
direct împotriva realizării obiectivelor organizației. De exemplu, comportamente cum ar fi apatia, indiferența, non-implicarea (la nivelul eșaloanelor inferioare) sau conformismul, neîncrederea, incapacitatea de a accepta ideile noi, frica de risc (la nivelul eșaloanelor superioare) intră în categoria celor neproductive. În timp ce chiulul, stabilirea unor norme informale de restricție voluntară a randamentului (la nivelul eșaloanelor inferioare) sau deciziile ineficiente, conducerea prin „crize”, ostilitatea dintre servicii (la nivelul eșaloanelor superioare) ilustrează cea de-a doua categorie de comportamente. Dat fiind faptul că și unele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a produce, fie pe cea de a rămâne în unitate, atunci organizarea lor atentă, ameliorarea sau prevenirea unor eventuale conflicte ne-ar putea ajuta să menținem trează motivația lucrătorilor. În caz contrar, ar putea apărea fenomenul frânării producției, cel al chiulului ca mijloace de apărare contra relațiilor negative din grup, absenteismul sau fluctuația forței de muncă, cu efecte neplăcute asupra productivității muncii. Așadar, psihologia organizațional-managerială este interesată nu de problematica motivației în general, ci de acele tipuri/ forme ale motivației care
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]