93 matches
-
în trecut împreună cu Ioan Budai-Deleanu, așa cum era "parte a doua a cărții de cetit pentru școli, care cărticică, anume folosului, adeca a lăcuitorului de țară iaste făcută. Aceea cuprinde în sine o povățuire către iscusința ținerii casei, gospodăriei și cătră chiverniseală ținerii pământului; alcătuire minunată pentru datoriile supusului cătră monarhul, cătră însuși a lor stăpânitor de pământ și cătră alți dregători"127. Oglindind încercarea de conciliere, prin compromis, a statului cu biserica, în materie școlară, "Instruction"-ul din 1797, în conformitate cu prevederile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
apostolat, în vatra târgului, care pare încheiată, unde căsuțele albe se risipesc pretutindeni, unde ulița principală este cuprinsă de dughene vechi, strâmbate de trecerea timpului și care par să se prăbușească, locul unde unii asudă muncind iar alții își risipesc chiverniseala, comândurile, unde propietatea circulă tot mai des și mai ieftin de la răzeșul împovărat de datorii către înavuțiții așezărilor, mereu nesătui de avere și satisfacții ieftine care, totuși, le macină și lor viețile. Cea mai completă biografie și bibliografie a lui
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
i-a rămas dator „ughi mulți”. Voievodul a îngăduit ca mai multe sate ce aparținuseră vistierului să se răscumpere însușindu-și cei 150 de galbeni plătiți, ca despăgubire. Afaceri proaste încheiate cu alți boieri sau cu negustori ori o rea „chiverniseală” făceau să apară debitele. Așa se întâmplă că ei cad „la mare nevoie și grea datorie” (precum Matei Radeanu, mare sluger, însurat cu Ariana, fiica logofătului Velisarie și mort în 1676) nu izbutesc câteodată să-și plătească nici dările (Pârvu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cum s-a insinuat de curînd, n-a avut funcții, n-avea bani, umbla prin Europa cu salamul în raniță...). E ciudat (sau poate că nu e ciudat) că indivizi care nu au crezut în nimic decît în propria lor chiverniseală, oportuniști, cinici, ba chiar răufăcători, mai au șansa de a fi acceptați sau iertați ("asta era situația..."), dar un drept-credincios trebuie înfierat și pus la zid (exact așa au procedat Partidele Comuniste cu drept-credincioșii, decenii de-a rîndul...). Deci, Babu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
și-a potopului, într-un decor de roman noir, lângă cripta unei mănăstiri. Aici i se ivește, ca semn al vreunei iertări, nu un porumbel, ci o orătanie, o găină cu veleități de secretară. Bântuit, apoi, de modernul spirit de chiverniseală, se retrage într-un copac, la adăpost de șicanele Fiscului. Care nici ele nu țin la nesfârșit, ocupând doar un cadru dintr-o înșiruire aproape cinematografică de întâmplări fără noimă, dar cu tipare cunoscute, ilustrând foarte bine fie mecanismul visului
Mica Odisee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6245_a_7570]
-
care își exersează de preferință înclinația pedagogica - mai mult bodogăneli nearticulate - agătîndu-se că o iedera de gesturile și vorbele poetei. Că un magnet trezește apetitul în sens invers, de terfelire, traiectoria cuiva care rezistă la ispite ariviste, la corupție, la chiverniseala, la orgoliile puterii. A avea șira spinării dreapta li se pare cinicilor o ciudățenie a naturii, le atîta impulsul de contrazicere și impertinenta, nu au pace pînă nu trag totul în jos spre cota de degradare accesibilă lor. Încă Plutarch
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
și corupției, se elibera prin satiră și caricatură. Ideologia autodenigrării nației ca neputință istorică de emancipare va veni mai târziu. Numai lui I. L. Caragiale îi va arde de râs, altora - nu. • Mara lui Ioan Slavici legitima ardelenismul ca spirit de chiverniseală și îmburghezire prin muncă. Poate de aceea romanul nu a plăcut și nu a avut nici un succes la început de secol XX, când a apărut, și a trebuit să treacă cincizeci de ani pentru a fi redescoperit și apreciat cum
Din carnetul unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/6576_a_7901]
-
că Ion Diaconescu a ales momentul cel mai potrivit. Partidul său a suferit numeroase scindări de care nu ziariștii de la Adevărul sînt vinovați. Acuzațiile împotriva unor personalități din acest partid care s-ar fi ocupat mai mult de propria lor chiverniseală decît de interesele țării au pornit în mare parte chiar dinăuntrul PNȚCD, nu sînt opera inventivității ziariștilor Adevărului. Acestora li se poate reproșa că au îngroșat tonul și că i-au lovit pe țărăniști cu un exces de zel suspectabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
Oltea Șerban-Pârâu, s-a încuibat în Radio o atitudine de netolerat față de cauzele publice și de misiunea unui post național. Ca și cum ar fi grijulii doar cu propriile, bănoasele lor interese, custodia ce le-a revenit confundă îngrijorător sensul public și chiverniseala pe care o promit combinațiile într-o întreprindere comercială privată. Că nu se pricep la articulațiile complexe ale organismului pe care au sfruntarea să-l administreze, că nu sînt oameni de cultură, ci doar manageri, au spuso pe șleau, cînd
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
o minusculă țeapă trasă statului-balaur. Vă imaginați ce economii se pot face prin umplerea unui rezervor și a două canistre... Prin întoarcerea privirilor spre magazinele românești, ungurii intră în perfectul mecanism de piață: astfel de "migrații" cu scop de măruntă chiverniseală pot fi văzute și în Elveția, unde compatrioții lui Wilhelm Tell trec în Austria sau Gemania pentru a-și procura lucruri mai ieftine, și în Germania de Vest, unde sobrii teutoni nu ezită să parcurgă sute de kilometri pentru a
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
aproape i-am găsit că toți mințea. Acei ce striga mai tare și li se topea inima de binele patriei, alta vorbă avea în inimă, cum am zicem după proverbe Ť bătea căldarea ca să fure toporulť. Toți alerga după măriri, chiverniseli, foncții înalte și cu ministerii și mulți le-au și căpătat. Apoi să vezi prube de tâlhării, jafuri și delapidări a banilor publici. S-au adus țara la datorii enorme; ce la deal, la vale, ne-au adus pe toți
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
și indestructibile și n-au fost. Le tot pomenim, doar scepticii se îndoiesc de ele, cum alții că am trăi în cea mai bună dintre lumile posibile, fie și o singură viață. Și, cine știe, un asemenea fast moment de chiverniseală trăim astăzi pe netedul pământ al patriei, fără să ne dăm, cei mai mulți seama, nu puțini otrăviți de propriile umori, cârtind la tot pasul, făcând din orice fleac un prilej de nemulțumire, răbufnire, răfuială, dacă nu de blasfemie de-a dreptul
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
de coloratură? Și, mai departe: de ce nu se dau pomană angajaților și clădirile ministerelor, judecătoriile, sediile serviciilor secrete, jandarmeriilor și poliției? Și, de ce nu, chiar Casa Poporului? La creditele isărescene, cumpărători s-ar găsi berechet. Dar, atent cum e cu chiverniseala țărișoarei, poate că dl. Constantinescu (ajutat de omul său de încredere, Coston Georgescu) vrea să mai păstreze ceva muniție și pentru anii negri ce vin. Deocamdată, e sigur că el și-a pavat, călcând pe stelele de pe umerii viitorilor împroprietăriți
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
totuși, înmormîntat fiind, odată cu mama și iubita, sub aceeași piatră funerară. Nenorocirile unui slujnicar, nuvelă pe o temă românească din 1861, vestește românul publicat doi ani mai tîrziu. Mitică Râmâtorian îl anunță pe Dinu Păturica, cu tendința lui maladiva spre chiverniseala și parvenire. Ediția d-lui Mircea Anghelescu, impecabila filologic, prin minuțioasa cronologie a vieții și a operei, dar, mai ales, prin amplul capitol al cronologiei receptării operei, se recomandă că o bună ediție critică. Pentru că, pește doi-trei ani, aceasta solidă
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
moral (U, 383). El observa de la început pericolele diferite care amenințau cele două generații, uzura celor dintâi, respectiv dorința de agonisire a celor din urmă (așa cum recunoaște și Monica, emigrația generației lor a obosit, iar aceea recentă e pusă pe chiverniseală - U, 178). Plecat din România în 1989, M. D. Gheorghiu vorbea de exilul intelectual și cel mobilizat specificând că, deși se opunea puterii din România, cel dintâi contesta totodată și tentativele de a reconstitui sau de a întreține în exil
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
lac, iar după-amiaza porneam în excursie pe la monumentele antice ale orașelor, încheind cu cina - de cele mai multe ori, aceasta consta în mâncare la borcan: gulaș, chiftele, chifteluțe în sos de roșii. Mai trebuia doar fierte niște macaroane sau orez. O eternă chiverniseală a banilor, zlotul este slab, e groșul* lumii. Căutarea locurilor unde ne puteam conecta la curent electric și apoi strângerea catrafuselor fără tragere de inimă pentru a merge mai departe, dar mereu în orbita metafizică a casei. Nu erau niște
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
decenii și secole, au rămas paragrafe în cărțile de citire pentru uzul puținilor școlari ce mai arată interes istoriei patriei, doctrinei în general. în linii mari se știe că de la anticii elini colonizați pe țărmul Euxin ne-a revenit cuvântul chiverniseală, cu actuala prezență în cibernetică, de la invadatorii goți verbul a cutropi și poate substantivul hoț, de la slavi verbul a iubi " iubește-mă că te tai! " de la inițial oneștii otomani ciubucul, bacșișul, șpaga. Cea mică, deoarece aceea mare, enormă se numește
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
Istoria unui galben) lista acțiunilor care caracterizează un om al trebii: „Ispravnicul (...) era, cum se zice, un om al trebii. Cunoscând toate chipurile legiuite de obiceiul pământului întru a se folosi de prilejuri, el izbutise a-și preface slujba în chiverniseală și, slavă Domnului! după câțiva ani, își făcuse o stare ca oamenii". Deși ar trebui să existe o parțială echivalență sintactică și o apropiere semantică între construcția cu de și cea cu genitivul, omul trebii (șmecher, descurcăreț) pare să fi
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
de vorbit despre această indiferență (latină) la facerea (nemțească) a buclei. E de adus în scenă - ei, da - ethosul (weberian) protestant al muncii, contrapus cultului improvizației și miserupismului mioritic. Nu am fost educați întru temeinicie, economisire, previziune, sobrietate, decență, exactitate, chiverniseală cu bătaie strategică. Ne-am lăsat, încet, dar sigur, pradă acelei iresponsabile psihologii de șatră și coviltir pentru care banul se face ușor și se sparge ca aburul. Ni „se rupe“ de trecut, ni „se fâlfâie“ de viitor, ne „doare
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
însăși energia vitalizantă a organismului social. Cât despre literatură, „eu îmi apăr sărăcia și nevoile“ a devenit de mult numitor comun. Oriunde te ai uita, de la sămănătorism la realismul socialist, numai țărani cumsecade și boieri vicioși, banul ca ochiul dracului, chiverniseala identificată cu avariția, conacul ars de răsculați (recoltele „strânse-n sudoare și sânge luând drumul cazinourilor pariziene“, bașca arendășimea vampirizantă), desculții cu botnițe la culesul strugurilor, obrajii puhavi ai „băgătanului“, bolșevica demonizare a „chiaburului“ și-a „burjuilor“, totul vizând smintirea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
etapelor lui, de catastrofe istorice - ce nu șterg însă culpele lăuntrice. Și nici măcar nu le atenuează... În calea tuturor răutăților s-a aflat o țară în care vrăjmașul a găsit întotdeauna vătafi, o lume ce nu și-a putut stivui chiverniseala, zidi cetăți și catedrale, ci a căzut mereu de pe locul în care începea să se rostuiască. În ce măsură a acționat această moară a încercărilor asupra caracterelor, rămâne să ne pronunțăm, fiecare. Sigur este că n-am intrat în categoria - altfel destul de
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
să privească mutrele dimprejurul său pentru a se convinge pe deplin. Le pasă acestor cumularzi, acestor samsari politici, acestor ignoranți, de țară, cum ne pasă nouă de China. Și când toate acestea sunt învederate, când, mulțumită unei politici vitrege de chiverniseală, în toate punctele se observă un regres înspăimîntător a elementului român, ce ni se răspunde? "Romînii s-au bătut bine". N-aveți încredere în vitalitatea poporului", o frază a d-lui Dim. Sturza. Toate popoarele agricole și păstorești sunt războinice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar fi bună - bucuroasă de-a se vedea scutită de întreprinderea aceasta. Ea știe că orice propune d. C. A. Rosetti nu poate avea decât un scop, unul singur: îmbogățirea a d-alde Carada și Costinescu, perpetuarea parveniților la putere, chiverniseala elementelor corupte. Acesta a fost din capul locului scopul propunerii. La noi, în țara indiscrețiunii, afli adeseori cuprinsul celor mai intime certuri politice și nu facem decât a completa știrile ce le avem daca atribuim bunăoară d-lui C. A
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
venit vestea că Pleșu a obținut o subvenție de câteva milioane pentru a edita Dicționarul. Trebuia să vin acolo, să punem la punct o strategie de lucru. Colaboratorii mei erau cam risipiți, cam sceptici, prinși - cei mai mulți - În vârtejul politicii și chiverniselii. Eu nu aveam nici măcar banii necesari unei călătorii. Am solicitat să mi se cumpere un bilet Frankfurt - București și retur, ca avans din onorariul ce aveam să-l iau pentru carte (mi se promiseseră chiar „despăgubiri” pentru revizuirea din 1985
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
nici o părere de rău”. Numai că veniturile aduse de aceste cărți nu acopereau datoriile și atunci boierii sunt nevoiți să caute altă vacă de muls pentru a aduce bani în plus Mitropoliei: „Și am socotit... ca să găsim un mijloc pentru chiverniseala sfintei Mitropolii... adică să i se facă din ocna domnească ca să ia de tot drobul de sare de la acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]