93 matches
-
de vorbit despre această indiferență (latină) la facerea (nemțească) a buclei. E de adus în scenă - ei, da - ethosul (weberian) protestant al muncii, contrapus cultului improvizației și miserupismului mioritic. Nu am fost educați întru temeinicie, economisire, previziune, sobrietate, decență, exactitate, chiverniseală cu bătaie strategică. Ne-am lăsat, încet, dar sigur, pradă acelei iresponsabile psihologii de șatră și coviltir pentru care banul se face ușor și se sparge ca aburul. Ni „se rupe“ de trecut, ni „se fâlfâie“ de viitor, ne „doare
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
însăși energia vitalizantă a organismului social. Cât despre literatură, „eu îmi apăr sărăcia și nevoile“ a devenit de mult numitor comun. Oriunde te ai uita, de la sămănătorism la realismul socialist, numai țărani cumsecade și boieri vicioși, banul ca ochiul dracului, chiverniseala identificată cu avariția, conacul ars de răsculați (recoltele „strânse-n sudoare și sânge luând drumul cazinourilor pariziene“, bașca arendășimea vampirizantă), desculții cu botnițe la culesul strugurilor, obrajii puhavi ai „băgătanului“, bolșevica demonizare a „chiaburului“ și-a „burjuilor“, totul vizând smintirea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
să afli de ce, citește acest hrisov, din 28 noiembrie 1736 (7245).” Nu stau pe gânduri și încep să buchisesc: „Facem știre pentru David jidov, argintar gospod, carele aflându-se nelipsit de la lucrul Curții gospod,...am socotit și i-am făcut chiverniseală pentru hrana lui, orice fel de negoț ar aduce aici în Iași, l-am iertat de vamă mare...și de alte de toate. Așijderea și pe dânsul l-am iertat, să fie în scuteală...de toate dările, nimărui nimic să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
rădicat sabiia asupra stăpânilor noștri și cu podgheaz împreună cu alții au vinit asupra noastră să ne gonească,...jăcuind pe pământeni și muncindu-i...De s-ar fi potrivit stăpânii noștri sau noi de n-am fi păzit lucrurile cu mare chiverniseală era ca să aducă țara la mare primejdie de robie și sabie...ce dară pentru unii ca aceștie, ce fără nici o pricină s-au hainit și, părăsind moșiile lor, s-au dus cu moscalii...cu mare dreptate s-au luat toate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
patru, cum plăteau înainte. Acest galben însă era dat în mâna mitropolitului, pentru a avea grijă de școli. Din acești bani se dădeau 100 de galbeni pentru școlile de la Sfântul Mormânt. Apoi, din banii „ce vor prisosi să fie de chiverniseală copiilor celor străini și săraci pentru îmbrăcămintea și hrana lor”. Părinte, pot să întreb ceva? „Când am fost eu împotrivă, dragule?” Spune-mi, te rog, de ce dascălul cel mare elinesc primea 360 lei pe an, al doilea dascăl 120 de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ne mai vedeam, avea pe alta, nu insist că nu eram geloasă, avea și dreptate, că vroia să-i facă viitorul și la alta care avea poate nevoie pă vremurile alea de dezorientare, că nu toată lumea a prins gustul de chiverniseală după revoluție, că așa e la români, jertfă și devotament cât cuprinde, da p’ormă dacă nu se lasă și cu ceva câștig începe să mârâie și să critice de nemulțumiți și așa au rămas mulți dezorientați care nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
jucau GIAMALA. O momâie uriașă, alcătuită, pe dedesubt, din cercuri din tablă. Împodobită cu panglici colorate, țoale fistichii, oglinjoare și săculeți cu farmece. Care, dacă te plesnea peste fălci cu niște lănțișoare descântate, până în trei zile, picai. Ori într-o chiverniseală turbată. Ori în coșciug, din patru surceluțe împuțeai. Zbura și has-Satan, cam într-o dungă, plăcut abțiguit. Iar pîn' la coșconeața din spatele curții Nicoloaicei, nu se opri. Fusese la un botez. Capitolul 8 ZIUA A PATRA: "SĂ NU POFTEȘTI LA
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
au dat la domnia mea, arătînd că la satul Lupoaia, județ Mehedinți se află Sfîntă Biserică, zidită de piatră, care din Întîmplarea vremii trecute rezmerițe au rămas neisprăvită, lipsind Încă și o parte dintrînsa și nu are alt mijloc de chiverniseală spre a se isprăvi lucrul ce este lipsă și avînd lipsă cele trebuincioase pă toată ziua, făr decît fiind ca acolo unde iaste această sfîntă biserică, iaste un loc foarte depărtat de Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea, pag
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
regie, asupra faptului că dramaturgul... s-a decis să biciuiască un tip mai răspândit din fauna politică a vremii sale, mai actual, rezultat al noilor aspecte pe care le luase viața publică: micul burghez care se desprinde să îmbrace măruntele chiverniseli personale în sforăitoare și găunoase slogane pseudodemocratice, pseudopro-gresiste (Caragialiana, Șerban Cioculescu, Editura Albatros, București, 2003, p.199) De altă părere este același Șerban Cioculescu, care din afirmația lui Sică Alexandrescu desprinde ideea de „fustigație satirică“, considerând că, dimpotrivă, în piesa
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mic și deci „nevrednicu de a ține casă“. În aceeași situație se află și Alexandru cu Ilinca, ambii servitori în casa unchiului băiatului, Marin postăvarul. Cererea lor de căsătorie nu poate fi acceptată căci „să văzu nevârstnici, vreun mijloc de chiverniseală nu are nici o parte, nici alta“, susține consiliul ecleziastic, dar s-ar putea găsi o mică portiță de salvare. Marin, în calitate de stăpân și rudă, ar fi trebuit să-i păzească mai bine pentru a evita ca în casa lui să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mare nu o dă și de o dă, cărui ipochimen o dă?“ Să vedem cine este ipochimenul atât de contestat: „neamu de boier mare să fie nu este, vreun acaret și pământ nu se află, fără numai toate acaretele și chiverniseala și al său ipsolipsis în jocul cărților rezeamă“, ba ei au auzit că este plin de datorii pe care abia așteaptă să și le achite cu zestrea primită, adică cu partea lor de moștenire. Iată de scris încâteva rânduri vânătorul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu timpul i-a devenit ca și fiică. Ea primește 4 000 de taleri, în plus, fiul cel mare are sarcina de a se ocupa personal de viitorul ei, căutându i un soț pe măsură: „să-i cauți cu oareșicare chiverniseală un om să o căsătorești“. Pe locul doi, cu 1 000 de taleri, se află Sultana, fata medelnicerului An drei, fina boierului. Cu 500 de taleri sunt înzestrate o serie de fete sărace și orfane, fiicele unor mici boieri sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cum socoteala se potrivește cu cea făcută deja de socru, se decide restituirea lucrurilor lipsă sub formă de bani, plus darurile dinaintea nunții. Este adevărat, văduva ar merita și parte din casa bărbatului ei, dar acesta nu prea a avut „chiverniseală“ și atunci nu are de unde să ia. Câtă chiver niseală o fi avut Pătrașco diacon nu putem ști, dar diata tatălui arată că protopopul nu era atât de sărac. Dinastie de preoți, protopopul Radu este fiul popii Necula din Câmpulung
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
între ține singură. Deci un bărbat care nu e capabil să se chivernisească pe el, nu va avea grijă de familia sa. prima grijă a unui soț este aceea de a se ocupa de casă și soție, cu „căutare“ sau „chiverniseală“. El trebuie să-i asigure un cămin, o casă cu chirie, în caz că nu are propria casă, să aducă de mâncare în fiecare zi, să-i cumpere, din când în când, câte ceva de îm umbră cat și încălțat. Ne îndeplinirea acestor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
firii femeilor, de ne supune rea, lenea, risipa și hoția acestora. bărbatul își construiește propria imagine despre sine și despre îndatoririle sale în noul menaj. El consideră că trebuie să mun ceas că și să aducă totul în casă, sarcina chiverniselii menajului revenindu-i femeii. Ea tre buie să asigu re hra na cotidiană, să aibă grijă ca soțul și copiii să primeas că cămăși curate și cârpite la timp, să aducă apă, să între țină focul. În plus, ea trebuie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o parte, când în alta, aducând multă lipsă norodului până se îndrepta, din lipsa lucrătorilor și a materialului ce era totdeauna pe sponci, fiindcă nazârul podurilor, care administra slujba aceasta cu funcția lui cea mare, făcusă iratul Casei apelor o chiverniseală oamenilor săi"2. Desigur, dincolo de abuzurile și corupția factorilor responsabili implicați în procesul aprovizionării cu apă și al distribuției acesteia în capitală, meteahnă lesne observabilă și, din păcate, cronicizată în timp, o realitate poate și mai pregnantă izvora din precaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un profitor mărunt, pe aceeași scară a degradării, Pirgu devine, în concepția lui Matei, un Mitică primejdios, perfid și lacom. Lipsit de orice scrupul, el e profitorul îndrăzneț al marilor slăbiciuni aristocratice, maimuțoiul lubric și cu pretenții de gust și chiverniseală din faza lui de totală ascensiune." Profitorului îi proiectează romancierul în stilul unui epilog ce ar fi putut fi dezvoltat într-un al doilea roman o fulminantă carieră, douăzeci de ani mai tîrziu: "de mai multe zeci de ori milionar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
erau valuta forte cu care se mândrea flăcăul. Mai era și câte un Ion al lui Rebreanu care-i sucea capul la vreo Anuță din familii de mari gazde. Nu aveau până la urmă toți comportamentul acestuia. Hărnicia și spiritul de chiverniseală erau totuși apreciate de colectivitate. Flăcăul nu-și privea victima cu ochi de lup sau cu ochii pisicii când pândește vrabia. În lumea satului nu erau atâția ariviști ca acum. Oamenii aveau frică de Dumnezeu și le era teamă de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
în noroi, cât e de mare acuma, cât e de arătos și senin. Iată-l cu ce bravură încalecă milionul! Privește emfaza desgustătoare a parvenitului! [...] Credință, talent, merit, onoare, sentiment? "le cumpăr pe toate am cu ce!" Fraternitate? gheșeft și chiverniseală! Egalitate? impertinență față cu distincțiunea, cu meritul și cu talentul! Libertate? bani, insultă, retevei! Iată marele partid colectivist, urmașul partidului liberal clasic! Iată continuatorii patrioților vizionari de odinioară toxice partide ale unei bătrâne idei generoase."9 Un nivel intermediar și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
unui mesaj inedit pentru spiritul public ardelean de la Începutul epocii moderne. Scrierile lui Franklin XE "Franklin" traduse În Transilvania conțin, În cea mai mare parte, sfaturi pentru dobândirea averii și bunăstării, punând un accent deosebit pe spiritul de agonisire și chiverniseală. Normele pe care le propagă sunt, de fapt, valorile fundamentale ale moralei burgheze și ale spiritului capitalist: prețuirea banului și a câștigului, cultul muncii și al ambiției individuale, spiritul Întreprinzător și de economie. Desigur, era evident că acest univers axiologic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe această moșie să aibă a da de toată casa câte 2 lei pe an. Ori care nu vor vrea să dea bani, să lucreze 12 zile pe an, încă 6 de vară și 6 de iarnă ca să fie pentru chiverniseala mănăstirii.” <footnote T. Bălan, op.cit., vol. III, p. 202-204. footnote> Intransigența, abuzurile, plângerile înaintate domniei, divanului domnesc, amenzile și monopolurile pe moară, cârciumă, desfacerea băuturilor, dreptul exclusiv de vânat și pescuit în braniștea mănăstirii, practicate de egumeni și călugări nu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Mavrocordat voievod la 8 nov. 1734 (7243): „Facem știre...Socotit-am pentru sfânta mănăstire ce se numește Dancul, de aice din Iași...fiind o mănăstire slabă fără moșii, fără vinituri și vrând ca să-i facem ceva agiutoriu de milă spre chiverniseala ei...o am miluit ca să aibă a lua pre tot anul din vama cea mare câte o sută de lei pre an la dziua Sfântului Voievod Arhanghel Mihail.” Vine apoi Grigorie Ghica voievod, care, la 15 aug. 1736 (7244), printr-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
apostolat, în vatra târgului, care pare încheiată, unde căsuțele albe se risipesc pretutindeni, unde ulița principală este cuprinsă de dughene vechi, strâmbate de trecerea timpului și care par să se prăbușească, locul unde unii asudă muncind iar alții își risipesc chiverniseala, comândurile, unde propietatea circulă tot mai des și mai ieftin de la răzeșul împovărat de datorii către înavuțiții așezărilor, mereu nesătui de avere și satisfacții ieftine care, totuși, le macină și lor viețile. Cea mai completă biografie și bibliografie a lui
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
De acum înainte, selecția și accesul în școlile de nivel superior celor elementare urmau să fie făcute atât pe criterii valorice, cât, mai ales, pecuniare, fiind favorizați "numai acei feciori care au părinții îndestulați cu avere, ca să le poată purta chiverniseala hranei lor, până ce vor învăța desăvârșit, apoi este slobod să intre și la cele mai mari școale", în detrimentul copiilor "lăcuitorilor celor săraci", pe motivul că prin trimiterea acelora la studii, "în școalele cele mari", părinții ar fi nevoiți să suporte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în trecut împreună cu Ioan Budai-Deleanu, așa cum era "parte a doua a cărții de cetit pentru școli, care cărticică, anume folosului, adeca a lăcuitorului de țară iaste făcută. Aceea cuprinde în sine o povățuire către iscusința ținerii casei, gospodăriei și cătră chiverniseală ținerii pământului; alcătuire minunată pentru datoriile supusului cătră monarhul, cătră însuși a lor stăpânitor de pământ și cătră alți dregători"127. Oglindind încercarea de conciliere, prin compromis, a statului cu biserica, în materie școlară, "Instruction"-ul din 1797, în conformitate cu prevederile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]