346 matches
-
a funcției respiratorii. Cauzele de oprire cardio-respiratorie sunt reprezentate de: hipovolemie, hipo- sau hiperpotasemie, hipoglicenie, hipoxia, hiperacidemia, hipotermia, tromembolism pulmonar trauma, toxicitate, tamponada cardiacă, infarct miocardic acut. Semnele clinice de oprire respiratorie pot fi ușor identificate: absența mișcărilor cutiei toracice, cianoza progresivă, deteriorarea stării de conștiență, hipotonia musculară, iar cele de oprire de cauză primară cardiacă sunt reprezentate de absența pulsului la arterele mari, pierderea conștienței, respirații agonice sau apnee, midriaza fixă bilaterală. În cazul în care stopul cardio-respirator are loc
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la blocante ale canalelor de calciu. 3. Valvulopatii Unele valvulopatii (insuficiența aortică, stenoză mitrală) evoluează, pe lângă simptomele generale care conturează tabloul clinic al bolii de bază, cu manifestări bucale. Boală cardiacă valvulară, care compromite debitul cardiac, produce semne de hipoxemie. Cianoza buzelor și a mucoasei orale este semnul cel mai proieminent de hipoxie tisulară. Într-o proportie mare, bolnavii valvulari reumatici prezintă o peridontoza de diferite grade. La examenul cavității bucale se observă colorația cianotică a gingiilor, edematierea papilelor gingivale (fig
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
lamă de sticlă). De asemenea, la nivelul cavității bucale se întâlnește în IA sindromul sau triada Muller compusă din: 1)alternante de înroșire și paloare a luetei; 2)oscilația sistolică a limbii; 3)apropierea sistolică a amigdalelor și pulsația lor. Cianoza mucoasei labiale și vestibulare este aproape constant întâlnită în stenoza mitrală (SM). Aceasta se produce din cauza unor tulburări circulatorii, datorate îngustării suprafeței orificiului mitral la < 1 cm2. Creșterea presiunii în venele și capilarele pulmonare accentuează și mai mult cianoza, care
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
lor. Cianoza mucoasei labiale și vestibulare este aproape constant întâlnită în stenoza mitrală (SM). Aceasta se produce din cauza unor tulburări circulatorii, datorate îngustării suprafeței orificiului mitral la < 1 cm2. Creșterea presiunii în venele și capilarele pulmonare accentuează și mai mult cianoza, care se observă la nivelul mucoasei bucale, jugale și sublinguale. În stenoza mitrală fața bolnavului este palidă, aspect cunoscut de facies mitral, cu pomeții roșii-cianotici, cu ectazii ale vaselor cutanate, iar buzele, urechile și nasul sunt cianotice. La femeile tinere
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
fardat. La nivelul cavității bucale se observă tulburări salivare: hiposialia, xerostomia, care favorizează instalarea unor multiple focare de infecție și modificări ale periodonțiului și dinților. Cariile multiple, periodontita cronică marginală, sunt frecvent întâlnite. La nivelul mucoasei gingivale se constată o cianoza intensă, iar papilele gingivale sunt edematiate. În mod frecvent, se observă pioreea alveolară și modificări atrofice ale țesutului osos. Asociația microbiană fuso-spirilară sau fuso-streptococică poate provoca leziuni inflamatorii cu diferite localizari: mucoasa jugală, vestibulară, linguală, care însoțesc de cele mai multe ori
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
a satisface nevoile organismului. Cauzele obișnuite ale insuficienței cardiace sunt cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, boli valvulare etc. Pe lângă manifestările generale (tabel 6), ce caracterizează tabloul clinic al unei insuficiente cardiace globale, există și o simptomatologie bucală. Cardiopatiile congenitale evoluează cu cianoza periferică și tumefierea buzelor, rezultând un aspect asemănător unui african (negroid). Bolnavul, ce are cord pulmonar, are facies cianotic, cu pleoapele ușor edematiate, având aspectul unui om obosit. Mucoasa bucală este roz-cianotică, mai ales în perioadele de decompensare, iar mucoasa
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
este consecința hipoventilației produsă de apneile sau hipopneile nocturne ale obezilor cauzate de îngustarea sau colapsul faringelui. Datorită hipoventilației și reducerii capacității vitale, se produc modificări ale concentrației gazelor sanguine, reprezentate de scăderea O2 și creșterea CO2 însoțite de policitemie, cianoză, hipertrofie ventriculară dreaptă și edeme ale gambelor. Atât somnolența diurnă, cât și tulburările ventilatorii nocturne beneficiază de cură de slăbire. Cefalea matinală este o altă consecință a hipoxiei nocturne. Alte simptome diurne ale SAOS sunt reprezentate de tulburările de memorie
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
atentă a pacientului cu această tulburare de somn, se constată că mișcările respiratorii sunt prezente și în timpul episoadelor obstructive. Cei cu apnee severă pot avea însă și perioade mai lungi de 60 secunde de absență a mișcărilor respiratorii, însoțite de cianoză, episoade care reprezintă o situație stresantă pentru partenerul de somn. Nu de puține ori partenerul trezește pacientul pentru că acesta să-și poată relua respirația. Încetarea episodului de apnee este frecvent însoțită de un sforăit mai puternic și de mișcări ale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
2 litri în fracturile femurului) și în raport cu situația topografica pot apare fenomene de compresiune asemănătoare cu cele produse de garou. Consecințele pot fi: acțiune hemostatică sau fenomene de ischemie periferică în segmentul afectat, sub leziune, manifestate prin durere intensă, marmorare, cianoză, modificări de puls și motilitate, fenomene care impun intervenția de urgență. Evoluția hematomului are o mare importanță terapeutică. Se va urmări aspectul stagnant sau creșterea rapida a hematomului, ca și starea circulatorie a segmentului distal de leziune. Oprirea creșterii hematomului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
venoase superficiale, paralizia extremității afectate (de exemplu imposibilitatea mișcării în teritoriul sciaticului popliteu extern), dispariția sensibilității superficiale începând distal și progresând proximal. Dacă în acest timp nu s-a instituit tratamentul de urgență, fenomenele descrise se accentuează și apare edemul, cianoza și gangrena. 2. Rupturile arteriale determină ieșirea sângelui din vase în țesuturi, cu formarea unui hematom pulsatil care constituie manifestarea caracteristică a acestei leziuni. Mărimea hematomului estre strâns legată de importanța hemoragiei. Din acest punct de vedere hematomul poate fi
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
median, sciatic popliteu intern). Clinic, pe lângă tulburările senzitive, există spasme dureroase, tulburări trofice și contracturi caracteristice pentru fiecare nerv afectat. Pielea este netedă și lucioasă (glossy skin), uneori uscată, acoperită de scuame care se desprind ușor. Apar tulburări vasomotorii, paloare, cianoză care se accentuează în poziție declivă. Există reacții sudorale (hiperhidroză sau anhidroză), ulcerații trofice și modificări la nivelul unghiilor, degetelor, aponevrozelor, articulațiilor. 12.5.3. Diagnostic Diagnosticul leziunilor nervoase se precizează prin examenul clinic și posibilitățile de explorare electrică. Electrodiagnosticul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
toleranța la efort și răspunsul la tratament fiind esențiale pentru încadrarea într-o anumită „clasă” de risc. Se va nota dispneea de efort, dispneea nocturnă, ortopneea, toate sugerând o insuficiență a cordului stâng. Inspecția va decela culoarea tegumentelor și mucoaselor (cianoza, paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
vor acorda 0 puncte, astfel încât punctajul zilnic maxim să fie 10 (tabelul 4.11): Modificările patologice cuantificate sunt: stare generală mediocră/gravă, febră mai mult de 38°C, deshidratare (pliu cutanat leneș sau persistent, limbă prăjită, globi oculari hipotoni), dispnee, cianoză, polipnee, tuse cu expectorație muco-purulentă, raluri bronșice umede, aritmii cardiace, semne EKG de infarct miocardic recent, tahicardie paroxistică supraventiculară, puls filiform, hipotensiune arterială (TAS sub 80 mmHg), hipertensiune arterială (TAS mai mare de 180 mmHg, TAD peste 110 mmHg), abdomen
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
efectelor adverse perinatale mai importante decât al altor medicamente. Tratamentul crizei hipertensive constă în nitroprusiat de sodiu în perfuzii i.v. 0,25-5 μg/kgc/min. Tratamentul à la longue cu nitroprusiat de sodiu este asociat cu risc crescut de cianoză fetală din cauza că nitroprusitul este metabolizat în tiocianat și este excretat prin urină. Tratamentul de elecție în preeclampsia asociată cu EPA este nitroglicerina administrată în perfuzii i.v. 5 μg/min cu creștere treptată la fiecare 3-5 minute până la o
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
ROT absente, lipsă de răspuns la stimuli dureroși. Uneori, coma este Însoțită de convulsii (+ ROT hiperreflective, trismus) Midriază (rar mioză). Reflexe fotomotorii conservate. 3) Tulburări cardiovasculare (În general la doze peste 15-30 g): Hipotensiune arterială. Tahicardie. Semne periferice de șoc : cianoză, răcirea extremitĂȚilor, oligoanurie (rar E.P.A.). 4) Tulburări respiratorii: Deprimarea respirației (acțiune centrală): diminuarea amplitudinii și frecvenței respirațiilor - mai puțin intensă comparativ cu intoxicația barbiturică. 5) Hipotermie. Confirmarea paraclinică Detecția calitativă sau cantitativă a benzodiazepinelor În ser și urină - importantă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de ramură; asistolie; tahicardie sinusală (Practolol, Pindolol, Sotalol); șoc cardiogen; insuficiență cardiacă congestivă; 2. SNC: • delir, halucinații; psihoză; convulsii, comă; 3. Respirator: • bronhospasm (rar); • edem pulmonar acut (cardiogen); stop respirator (Propranolol - prin efect central); 4. Metabolic: • hipoglicemie; 5. Alte simptome: • cianoză, midriază; La un pacient comatos cu sau fără convulsii, fără date anamnestice de suprazozaj de droguri, bradicardia, hipotensiunea arterială, hipotermia 100 și hipoglicemia trebuie să ridice imediat suspiciunea unei intoxicații cu betablocante. Primele semne de intoxicație pot apare la 20
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
interval variabil de timp, după producerea manifestărilor sistemice. Pentru diferite tipuri de hemoragie internă sunt descrise semne locale particulare: în hemotorax se constată matitate, abolirea murmurului vezicular, diminuarea excursiilor costale pe partea afectată, dispnee cu polipnee; hemopericardul se caracterizează prin cianoză, puls mic și tahicardic, tahipnee superficială, jugulare turgescente, scăderea tensiunii arteriale, creșterea presiunii venoase, mărirea matității cardiace, asurzirea zgomotelor inimii; hemoperitoneul se manifestă clinic prin dureri abdominale difuze, distensie abdominală moderată, însoțită de sensibilitate dureroasă la palpare și uneori apărare
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
profunde. Gradul III: tegumente grialbastrui, edem, durere sau parestezii, prurit, amorțeli, flictene care pot să se transforme în zone de necroză, pot apare gangrene ale pielii într-un interval de câteva zile. Gradul IV: tegumente alb ceroase, dure la palpare, cianoză intensă după încălzire. Tegumentele sunt înghețate, fără semne circulatorii iar sensibilitatea este absentă; în câteva ore se instalează gangrena. 16.4. FORME CLINICE Tulburări vasomotorii ale regiunilor expuse la frig, prin deficiențe de adaptare la temperaturi scăzute, apar în special
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
Piciorul de tranșee” și „mâna de imersie” apar după expunerea la frig moderat în condiții de umiditate, fiind favorizate de imobilizare. Se manifestă prin senzație de răceală, amorțeli, prurit, dureri iar după încălzire tabloul clinic se manifestă prin edem, eritem, cianoză, flictene și chiar necroză. În lipsa condițiilor de igienă, pot apare gangrene. Eritemul pernio se datorează expunerii repetate la frig uscat a pielii neprotejate: fața, mâini sau fața anterioara a gambelor la femei. Forma acută se manifestă cu eritem, edem, prurit
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
să le prescrie pacientului. Completarea anamnezei cu unele date obiective sumare este foarte importantă. Astfel dispnea este determinată de o insuficiență ventriculară stângă, durerea precordială constituie semnul clinic al cardiopatiei ischemice, cianoza buzelor sau a mucoasei orale exprimă hipoxie , în timp ce cianoza asociată cu un edem al membrelor inferioare orientează spre o insuficiență cardiacă. Din păcate medicii stomatologi - unii chiar cu experiență , se mulțumesc să formuleze în cadrul anamnezei medicale o singură întrebare de rutină: „ sunteți hipertensiv sau aveți un infarct miocardic în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
asociat procedurii chirurgicale. În general cu cât intervenția stomatologică este mai amplă, cu cât stresul psihologic este mai mare și cu cât durerea postoperatorie este mai intensă cu atât crește incidența complicațiilor cardio-vasculare. Simptome și semne ca durerea precordială intermitentă , cianoza periorală, turgescența venelor latero-cervicale , dispneea sunt elemente care trebuie să determine amânarea procedurilor terapeutice cu excepția urgențelor , până la realizarea tratamentului de compensare a bolii cardio- vasculare. 4. 1. CRIZA DE ANGOR PECTORIS Riscul operator la pacienții cu maladie coronariană este încărcat
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
inimii poate fi imediată sau secundară opririi respiratorii. Simptome neuro- vegetative Acestea sunt intricate cu simptomele respiratorii și cardio-vasculare, ansamblul lor realizând adesea un tablou de colaps periferic. Principalele simptome neurovegetative sunt: paloarea marcată a tegumentelor și mucoaselor sau dimpotrivă cianoză, midriază, transpirații profuze, grețuri, vomismente. La apariția unei sincope - indiferent de cauza ei, trebuie luate următoarele măsuri de urgență în cabinetul stomatologic: Întreruperea tratamentului stomatologic Așezarea pacientului în clinostatism cu picioarele ușor ridicate deasupra nivelului capului Curățirea cavitîții orale și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
rezervat. Ea se datorează hipercapniei și/sau hipoxiei cerebrale produsă de obstrucția căilor aeriene superioare care se poate complica cu asfixie. Simptomatologia în aspirația de corpi străini este dramatică însoțită de senzația de moarte iminentă , absența sau ineficiența mișcărilor respiratorii, cianoză. Sunt excepționale situațiile în care acest accident se rezolvă spontan, cel mai adesea fiind necesară intervenția promptă a medicului stomatolog. Îndepărtarea corpului străin duce la remiterea manifestărilor clinice. Persistența corpului străin duce la agravarea stării generale, stop cardio-respirator și moarte
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
a zgomotelor respiratorii. Corpii străini mici și mijlocii- determină de la debut : Dispnee bruscă Tiraj, cornaj, chinte de tuse Dureri violente provocate de marginile ascuțite ale corpului străin În majoritatea cazurilor sunt mobili, flotanți . La scurt timp după debutul dramatic caracteristic( cianoză, dispnee, agitație psiho-motorie) simptomatologia se ameliorează . La ascultație se poate detecta un zgomot de tip „ drapel fluturat în vânt”. Pot rămâne fixați sau mobili în arborele bronșic. În plus față de simptomatologia asociată aspirației de corpi străini în această situație
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
oxigenării imediate. Procedurile de realizare a oxigenării de urgență presupun ca pas esențial dezobstrucția căilor aeriene iar din punct tehnic ele pot fi invazive sau non-invazive. Un pacient cu obstrucție parțială, dacă este capabil să tușească forțat fără să antreneze cianoza, trebuie stimulat să facă față singur situației create-, fără ca medicul să se interfereze. În cazul obstrucției totale, în general pacientul nu este capabil să vorbească, să scoată vreun zgomot, să tușească sau să respire. El rămâne conștient atât timp cît
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]