543 matches
-
28. Puiu Manoliu - inginer căi ferate; 29. Vasile Miron - economist; 30. Angelica Moișanu; 31. Cezar Moișanu - inginer agricol; 32. Maria Muraru - profesor geografie; 33. Viorica Muraru (Sună) - profesor de limba română; 34. Mihaela Negrea (Grigoraș) - profesor de limba română; 35. Cicerone Pascal - profesor de limba română; 36. Mihai Pascal - profesor matematică, Pașcani; 37. Vasile Pascal - economist; 38. Dumitru Pintilie - profesor de educație fizică, antrenor de rugby; 39. Aurel Roșca - profesor de matematică; 40. Mihai Daniel Roșca - ofițer; 41. Petru Vlăduț Roșca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
profesor de muzică; 56. Mihai Sună - ofițer, licențiat în Drept; 57. Alexandru C. Toma - jurnalist; 58. Crenguța P. Toma - medic, Iași; 59. Ecaterina C. Toma - profesor de limba franceză; 60. Lilioara P. Toma - medic, Iași; 61. Dumitru Toma - economist; 62. Cicerone Ungureanu - profesor de fizică; 63. Victor Ghe. Ungureanu - inginer chimist; 64. Nelu Varzaru - inginer, București; 65. Vasile (Ică) Varzaru - inginer, București. FIII SATULUI LESPEZI (absolvenți de studii superioare) 1. Constantin Andrieș - general; 2. Gică Anei - economist; 3. Ciprian Boldea - informatician
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de pildă, editura anunțase că, dintre cele 1.105.000 exemplare tipărite, 673.000 erau broșuri agitatorice. 27 Printre traducători se numărau și: Miron Radu Paraschivescu (7 titluri), S. Sanielevici (7), Demostene Botez (6), Otilia Cazimir (6), Emma Beniuc (6), Cicerone Theodorescu (6), Tudor Arghezi (5), Petru Comarnescu (5), Radu Boureanu (4), Victor Tulbure (4), Lucia Demetrius (4), Marcel Aderca (3), Mihu Dragomir (3), Victor Kernbach (3), Mihai Beniuc (3), Magda Isanos (2), Ion Biberi (2), Radu Tudoran (2), Victor Eftimiu
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
zice, în loc de la revedere: "|știa din nou ne arestează!" Cum se pregăteau alegerile cu 50 de ani în urmă? Ioan Lăcustă citează din ziarele timpului. Brigăzile artistice din fabrici și uzine repetau scenete și chiar piesuțe de teatru mobilizatoare. Poetul Cicerone Theodorescu compunea o poezie în acest patriotic scop, caricaturiștii vremii satirizau alegerile de odinioară, iar compozitorul Elly Roman pregătea un cîntec optimist. Primele alegeri de care mi-aduc aminte m-au găsit la Medgidia, aveam vreo cinci ani, Duminică, lumea
Bucureștiul și Medgidia acum 40-50 de ani by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8740_a_10065]
-
ni se înfățișează în prezent relativ cuminte. Ea a format obiectul unui proces literar din juriul căruia au făcut parte Ion Petrovici, Liviu Rebreanu, Felix Aderca, Camil Petrescu și al unor dezbateri la care au participat Mihail Sebastian, Ion Călugăru, Cicerone Theodorescu. Povestea "nerușinatei lady" a produs asimilări lawrenciene, de la Gib Mihăescu și Zaharia Stancu (Taifunul, Oameni cu joben) la G. Călinescu (Cartea nunții), ultimul detabuizînd realitatea alcovului sub chipul unei proiecții cosmice. Dintre prozatorii români care au abordat motivele sexualității
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
primește un carnet provizoriu, valabil doi ani (p. 21). Rezultatul este marginalizarea politică: va lucra în redacția "Gazetei literare" din aprilie 1954 și va susține cursuri la Facultatea de Litere din București. Reînnoiește prietenia cu Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu și Cicerone Theodorescu, colegi de generație și scriitori de stânga, ca și el, încă dinainte de 1945. Jurnalul relatează întâlniri cu Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi, fără a aduce contribuții importante în completarea portretelor. George Macovescu revine în diplomație în iulie 1959, printr-
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
Olga Caba, Georgeta Cancicov, Radu Cioculescu, C. Ciopraga, Cella Delavrancea, Anton Dumitriu, Sergiu Filerot, Ion Frunzetti, Marcel Gafton, Sergiu Grossu, Emil Gulian, Pan Halipa, Al. Marcu, Pericle Martinescu, Teohar Mihadaș etc. Un dicționar cuprinzător este Victimele terorii comuniste, realizat de Cicerone Ionițoiu, din care am putea extrage o listă impresionantă de scriitori, filosofi, istorici etc. Mergând pe firul disidenței spre ultimele două decenii ale regimului comunist, trebuie să-i notăm, între cazurile cele mai prestigioase pe Paul Goma, Dumitru }epeneag, Bujor
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
confidență subiectivă. Adevărul, cu majusculă, nu mai există, iar minciuna cea mai ordinară se poate modula subtil și persuasiv. Cu ea se construiesc discursuri coerente, convingătoare, seducătoare. Moise și Ică sunt marii manipulatori, alături de mai micii ticăloși din Pătârlagele, Celce, Cicerone Stoica, Dimie; în timp ce Maria și Horia Dunărințu reprezintă personajele luminoase și tragice. Însă nimeni nu poate fi așezat cu deplină certitudine într-o categorie sau alta. Ca la Dostoievski, oamenii nu sunt integral răi sau integral buni, nu sunt puri
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
a scriitorului, infiltrată în cea reală), nu are valoare de fundal contrastiv. Colectivitatea, comunitatea ce numără deja atâtea victime ale noului regim este mai mult - mai puțin - decât inertă. E lașă, ușor de supus și de manevrat, colaboraționistă. Ică, Moise, Cicerone Stoica, Celce fac absolut ce vor pe scena unui sat care, departe de a-i sancționa în vreun fel, baremi prin delimitare, îi asistă cu o adevărată voluptate a docilității. Când profesorul Horia Dunărințu este scos din școală și din
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
neglijezi latura agitatorică a poeziei noastre noi. Valorile grele, numele grele. Ce, ăștia-s poeți? Cezar Ivănescu? Mihai Ursachi? Gheorghe Istrate? Sexualistul de Emil Brumaru? Ăștia fac, după dumneata, "poezie complexă și subtilă"? Mă întreb dacă ești cu noi. Despre Cicerone Theodorescu n-ai scris. Nici despre Pasăre. Te sfătuiesc să corijezi. Pune-i volumului o prefață lucidă, ca să nu creezi o imagine falsă asupra poeziei-noastre-tinere". Îmi plăcea să scriu critică de poezie. Visam chiar la o recunoaștere în breasla asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Lossky, E. von Ivanka, W. Völker, Al. Golitzin, au examinat în profunzime dependența autorului corpusului față de Părinții alexandrini și capadocieni. Stăniloae ignoră toate aceste lucrări în Introducerea redactată, să ne amintim, după 1990. El se mulțumește să polemizeze cu preotul-filozof Cicerone Iordăchescu, autor al unei vechi traduceri a lui Pseudo-Dionisie din 1936, care îl plasa pe autorul corpusului în secolul al V-lea, conform datelor cercetării moderne. Apoi, expediază în câteva rânduri, destul de politicoase, de altfel, teoria lui Gheorghe Drăgulin însuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de engleză). își va înlocui curînd protectorul, pe boierul rus, după obiceiul lui de acum brevetat, cu un tînăr prinț rus, putred de bogat, ce voia să cunoască Europa și mai ales Parisul. Pentru asemenea tentant proiect, putea exista un cicerone mai avizat decît Codru Drăgușanu? Așa că peregrinul, bucuros că despărțirea de Paris durase doar 11 luni, își ia din nou toiagul și rolul în serios, îl duce pe naivul principe scit în orașul-lumină și îi arată acestuia minunile pariziene - pe
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
pe fund! Filofteia uită de Paraschiv! Uită de general, de... Ce era de făcut? Să se piardă printre pomii de la marginea cimitirului? Să pară zdrobită de emoție?! Sicriul soldatului o... prăbușise, sau ce?! Săraca! o să spună generalii cu peruci. Popa Cicerone, cu nasul său fin, deosebise mirosul de tămâie de mirosul sângelui putred! - Da, îi șopti doctoriței Ruxandra, du-te și dă-i o batistă, o cârpă, ceva... Se vede că nu se-nchină și nu ține zilele de post, când
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]
-
din Hieronymus Bosch nu și-au aflat, des, în cuvinte, un infern pe potrivă, bolgiile scrisului sînt încă suficient de încăpătoare. În ele scapără, din timp în timp, o flamă. Focul din amnar e numele pe care i-l dă Cicerone Theodorescu, titlu de volum-poem apărut în '46, sub oblăduirea Ministerului Artelor, după ce fusese citit, pe cînd se numea Vocile nopții, la Lovinescu la cenaclu (memoriei căruia se închină). Cu un portret de Perahim, și șase planșe ale aceluiași, volumul, format
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
îngrijită și prefațată de eminentul istoric literar I. Oprișan, din comentariile căruia am preluat unele date documentare. Autorul acestei lucrări cu caracter enciclopedic, Theofil Simenschy, a fost profesor la Universitatea din Iași, printre discipolii săi numărându-se și prestigiosul clasicist Cicerone Poghirc. Din păcate, nu se știe când a început să elaboreze această vastă sinteză. Cert este că, în trecutele vremuri, până la stingerea sa din viață, la 15 decembrie 1968, strădania sa nu s-a putut bucura de lumina tiparului, datorită
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
și cele două ediții postume apărute la noi: Un dicționar al înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, ediție îngrijită de Mihail Grădinaru, vol. I-IV, Editura Junimea, Iași, 1970-1973, și Un dicționar al înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, ediție îngrijită de Cicerone Poghirc. Editura Junimea, Iași, 1979. în aceste ediții, relevă I. Oprișan, "tot ce a ținut de religie și în primul rând textele biblice, o bună parte din cugetările referitoare la libertate, la egalitate, la dreptul de afirmare al individului în
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
inginerie discursivă": să sugereze sindicalizarea și însușirea soluției sovietice, în general, drept pasul imediat următor operației de curățare a culturii române de elementele fasciste. Cu un nou președinte, Victor Eftimiu, și un nou comitet de conducere (N.D. Cocea, Lucia Demetrescu, Cicerone Theodorescu, Cezar Petrescu, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu), Societatea Scriitorilor Români va deveni o structură subordonată complet politicului, hotărând, din septembrie 1944, aderarea la platforma-program a Frontului Național Democratic, inițiată de PCR, și acceptând o versiune reformată a scriitorului: muncitorul intelectual
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
nr. 1, 21 decembrie 1949), ziua Republicii (Maria Banuș. Republica în sărbătoare - nr. 52, 25 decembrie 1952) etc. Dacă scriitorii români nu sunt prezenți într-un procent prea generos cu operele proprii, sunt în schimb chemați ca traducători (Geo Dumitrescu, Cicerone Theodorescu, George Lesnea, Ștefan Roll, Eugen Schileru, A Toma etc.) ori în calitate de cronicari literari (Petre Pandrea, Radu Boureanu, Mihail Sadoveanu, Mihai Beniuc, Scarlat Callimachi, Geo Dumitrescu, Al. Philippide, Sașa Pană, Virgil Ierunca etc.) privind operele autorilor ruși sau ale unor
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
să ascult conferințe, care pe vremea aia erau destul de multe, ieșite din mințile strălucite ale unor cărturari care păreau închiși pe dinăuntru cu cinci sute de lacăte, iar, printre ei, mi-i aduc aminte pe Nicolae Baran, Maria Marinescu Himu, Cicerone Poghirc, care era și preferatul meu, și pe venerabilul Petru Caraman, singurul disponibil și interesat să stea de vorbă și tocmai de aceea luat peste picior de toată lumea. Prin urmare aveam deja experiențe bune în ceea ce privea tăcerea betonată din jurul
Previziunea d-nei Toltea by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7159_a_8484]
-
Mărturiile se adună într-un rechizitoriu grăitor, chiar și în lipsa unor sentințe juridice în privința miilor de persoane care au fost răspunzătoare de această plagă ideologică. Din numărul 2-3 pe 2011 articolele care au atras atenția Cronicarului sunt cele ale lui Cicerone Ionițoiu, Repere de demnitate sub regimul comunist, Ion Pangrate, Cum am scăpat din iad, Corneliu Zeană, Exmatricularea, Traian Popescu, Generația 1948. Numărul este ilustrat cu desene ale pictorului Radu Bercea, născut la Cuciurul Mare, Cernăuți, Bucovina (azi în Ucraina), care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4849_a_6174]
-
de fonduri de suspectă exorbitanță. Generozitatea lor - și implicit recunoștința noastră - sunt cu atît mai mari. Ne îndreptăm gratitudinea și către cele două mari doamne ale continuării luptei anticomuniste - Ana Blandiana și Doina Jela -, către neobositul campion al acestei lupte, Cicerone Ionițoiu, și către conducerea AFDPR, care au adăugat autoritatea vocii lor la zbuciumul nostru de agonie. Și nu am vrea să omitem, din lista celor cărora Memoria le rămîne îndatorată, presa scrisă și vorbită (România liberă, Observatorul cultural, România literară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6635_a_7960]
-
istoria Antichității, realitățile actuale se contrapun celor din epoca de glorie a clasicismului greco-latin, decalajul temporal fiind dublat de discrepanța dintre eroic și prozaicul cotidian. Gospodarul căruia i se cer informații despre drumul spre Almaș primește calificativul de spărietul nostru cicerone (7)2. Desagii goliți de mâncare sunt tot așa de ușori ca și sacul lui Esop (25). Moșneagul care se interesează de originea călătorului cu o curiozitate de biograf este numit uscățivul meu Plutarc (43). Hârburile de oale din crâșma
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
Ca și majoritatea torționarilor a emigrat în Israel. Glodeanu Nicolae. A fost comandant al Securității din Carei - Baia Mare în anii ’50. Bătăuș, foarte temut. Grünberg Titu. Anchetator la Securitatea din Baia Mare în anii ’50. Horhat Vasile. Menționat în lista lui Cicerone Ionițoiu, unde nu i se consemnează decît gradul, căpitan. Dascălu Eugen (Davidovici). Șef al Regionalei Satu Mare a Securității, agent KGB. A fost, la un moment dat, șeful Securității din Târgu Mureș. Având, în documentele de arhivă, consemnat de cercetători, doi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4414_a_5739]
-
Dascălu”, pe funcții omoloage, în același areal, e posibil să se fi produs, prin confuzie, o intervertire a celor două șefii de Securitate: Satu Mare cu Baia Mare. Máthé Matei: angajat al Securității din Satu Mare în anii ’50. Apare pe „lista” lui Cicerone Ionițoiu cu gradul de locotenent. În 1948 era șeful Securității din Blaj. Din anchetele cu el, supraviețuitorii își amintesc carafa cu vin și, alături, un cuțit pe care anchetatorul avea obiceiul să-l înfigă în lemnul mesei urlând și amenințându
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4414_a_5739]
-
mai ales în disciplinele științifice, puține nume ale celor ostracizați în trecut au reapărut. Mai ales că unii dintre ei dispăreau dintre cei vii. Iată, bunăoară, că despre decesul la Paris, după o lungă suferință, al valorosului meu coleg, profesorul Cicerone Poghirc (1928-2009) nu a apărut nici o referință necrologică mai amplă - cu excepția publicării, de către dl. Mircea Frînculescu, în revista Limbă și literatură (2009 / 1-2, p. 111-113), a cuvîntărilor ținute la înmormîntarea sa (18 aprilie 2009) în cimitirul din Thiais (și un
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]