40,267 matches
-
dumneavoastră operă ? Mihai LEONTE; Vremurile când am urmat cursurile școlii, adică cele 4 clase elementare au fost pentru mine grele. Părinții mă voiau agricultor și din acest motiv după clasa a patra nu am fost lăsat să urmez mai departe ciclul doi. Norocul meu a fost cu învățătorul Agape CASANDRA care l-a admonestat pe tatăl meu că nu mă lasă mai departe la școală. Astfel după un an de pauză am continuat ciclul doi. Viorel DARIE; De ce nu ați devenit
LA ANIVERSARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_mihai_l_viorel_darie_1390076405.html [Corola-blog/BlogPost/347521_a_348850]
-
am fost lăsat să urmez mai departe ciclul doi. Norocul meu a fost cu învățătorul Agape CASANDRA care l-a admonestat pe tatăl meu că nu mă lasă mai departe la școală. Astfel după un an de pauză am continuat ciclul doi. Viorel DARIE; De ce nu ați devenit inginer la vreo uzină, ci maistru miner? Mihai LEONTE; Mama mea a murit când eu aveam 2 ani. Astfel că nu mai aveam un sprijin moral cel puțin. Având în vedere condiția mea
LA ANIVERSARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_mihai_l_viorel_darie_1390076405.html [Corola-blog/BlogPost/347521_a_348850]
-
formă și au numit-o carte. Dar peste toate astea, a lumii devenire, cu lunga ei cărare și-n viitor menire, au luat porunca sfântă, în suflet să o poarte, au scris-o în versete și au numit-o Carte. *** Ciclul "Era să fiu poet" Referință Bibliografică: ... și au numit-o Carte / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416, Anul IV, 16 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
... ŞI AU NUMIT-O CARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416131197.html [Corola-blog/BlogPost/358535_a_359864]
-
bolnavă psihic toată viața. N-am văzut atâta devotament la nimeni, ca la oamenii ăștia. S-a prăpădit în vară, sărăcuța, când eu eram la mare...nici n-am știut. Se lovea de pereți și urla ca lupii în perioada ciclului. 26 de ani a răcnit zi și noapte. Dar n-au abandonat-o. Dorica „se duce la cumnata”...pentru că are casa lângă cimitir. Pot zice că n-au abandonat-o nici acum. “Nelu rămâne acasă. E jos, la boxă, dacă
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
la Catedra de Liturgică de la Institutul Teologic "Sf. Vladimir", detaliază tabloul: "Din moment ce mulți erau foști uniați, cultul lor era adesea latinizat. [...] Stilul muzical varia de la stilul de operă al curții imperiale rusești de secol XIX până la prostopenia carpato-rusă și galițiană. Ciclul bogat al slujbelor zilnice și săptămânale era redus, la scară largă, doar la Liturghia duminicală, adesea suplimentată de o slujbă numită Obedniță. Cum era cazul și al celorlalți ortodocși din America, cuminecarea era primită în mod normal numai o dată pe
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
pus Creația Sa sub oblăduirea, îndrumarea și înrâurirea a două mari Călăuze-Înaintemergătoare precreștine- protodaco-zamolxiene: Sân George și Sân Medru, Metru-Mitru, cel care binecuvintează viața prin mirifica Primăvară și cel care o psalmodiază întru roadele sale bogate sub porfira Toamnei regale. Ciclul spiritual al celor doi călăuzitori-purtători de viață, protodaci ai Pământului și ai Cerului, descendenți ai nobleței Cavalerului Trach, prin harul lui Iisus Hristos: Sân George și Sân Medru aduc renașterea în ființa Creației și rodul binecuvântat prin sacralitatea înțelepciunii omului
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
în liturghia ortodoxă. Chipul nemuritor al lui Dumnezeu. Sf. Atanasie cel Mare, 2 vol. , în traducere. Studii de Teologie dogmatică ortodoxă („Hristologia Sf. Maxim Mărturisitorul”, „Omul și Dumnezeu”, „Sfântul Simeon Noul Teolog”, Imnele iubirii dumnezeiești, „Sf. Chiril al Alexandriei, Scrieri). Ciclul Filocalia în 12 volume. Numeroase studii și articole publicate în revistele de specialitate. * Distincții, premii și merite deosebite: Doctor Honoris Causa al Universității din Tesalonic. Doctor Honoris Causa al Institutului Ortodox Saint Serge-Paris. Doctor Honoris Causa al Facultății de Teologie-Belgrad
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Al ploii reci, ori un vetust pomelnic La raptul lor și'nmormântarea'n glastră. Pe la apus, albastrul de tăcere Al bolții le-a vestit că se apropie Vremea de zbor a puilor de dropie Și pentru ele,-a morții efemere. *** - Ciclul "Toamna" Volum "Surori metrese trimpului" Referință Bibliografică: Rătăciri / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1712, Anul V, 08 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
RĂTĂCIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1441688120.html [Corola-blog/BlogPost/374768_a_376097]
-
dogite tânguiri, parcă a moarte și vântul le împinge mai departe de-a catedralei grea singurătate atât a fost ! de timp eliberate rămân peste oraș parcă de pază, doar liniștile care îngroșează a catedralei grea singurătate *** Hechingen - 02.04.2006 Ciclul "Arama" Volumul "Clopotul, limbaj universal" Referință Bibliografică: a catedralei grea singurătate / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1540, Anul V, 20 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
A CATEDRALEI GREA SINGURĂTATE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426834551.html [Corola-blog/BlogPost/379788_a_381117]
-
unor calomnii, la București, la Editura Librăriei Școalelor C. Sfetea, apare volumul de versuri „Fire de tort”, cu o notă „referitoare la existența unui proiect de epopee”: „De când am început să scriu, m-a tot frământat ideea să scriu un ciclu de poeme cu subiectele luate din poveștile poporului și să le leg, astfel, ca să le dau unitate și extensiune de epopee, ca și la «Nunta Zamfirei», «Moartea lui Fulger», «Fulger», «Tulnic» și «Lioara», «Craiul din cetini», «Laur bolnav», «Patru portărei
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
Maria Doina Leonte consideră întreaga planetă drept “Altarul de sub singurul cer” unde “Scriptura tace cu file neîntoarse / Fereastra nu se mai deschide spre fântână / În rama ei tresar / același cireș / și o toamnă târzie / Cine îmi va aminti viitorul?”. Întreg ciclul prezentat este remarcabil și merită toată atenția. Veronica Pavel Lerner cu ilustratorul Mădălin George Cobuz, în tandem, realizează un grupaj interesant, sincretic, împletind imaginea cu versul: “pictează-mi vorbele / în pagini / sculptează-mi visele/ în gânduri”. Poeme blânde, nostalgice, în
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
opresc aici”. Uneori, temătoare că a dezvăluit prea mult din ceea ce era ascuns sub vălurile Mayei, poeta spune: “Mă opresc aici” - lăsându-l pe cititor să-și închipuie un final, după măsura fiecăruia. Deosebit de interesant tot ceea ce propune în acest ciclu de versuri, ca de altfel, în tot ceea ce scrie. Ioan Rațiu - pare că se distrează, încropind jocuri de cuvinte, așa cum în copilărie, inventam cântece pentru ploaie, pentru furtună, pentru vânt, pentru scoică ș.a. Incantațiile sunt plăcute, în stil vădit popular
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Theodor RĂPAN (născut la 4 iulie 1954, în comuna Balaci, județul Teleorman)este poetul contemporan cu o activitate literară îndelungată. A debutat publicistic în 1970, în ziarul Teleormanul literar, cu poezia Euforie, iar editorial, în 1975, în Caietul debutanților, cu ciclul de poeme Hohotul Apelor, Editura „Albatros”. Au urmat: PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI,Editura „Cartea Românească”, redactor de carte - Mircea Ciobanu/comentat de Nichita Stănescu pe coperta a patra, 1986, AȘA CUM SUNT, Editura „Eminescu”, redactor de carte - Nelu Oancea, 1989, HOTARUL
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
sale, date cu generozitate virtualului cititor. Personal, am perceput acest prim cuvânt ca pe un poem de natură confesivă, în care valențele poeziei sunt multiplicate prin prismă cathartică, cognitivă, terapeutică, psihologică. Nu știu dacă, la începutul fiecăruia dintre cele douăsprezece cicluri poetice, mai erau necesare alte „lămuriri” (rezumări a ceea ce urmează), deoarece consider că rolul unui artist e nu să-și explice opera, ci s-o creeze. Artistul se dăruiește, dar opera umblă singură prin lume. Materialul cărții este distribuit în
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
strecoară grav în conștiința de poetesă. Îi dă fiori rostul de poet: „Rămân captivă-n foaia plină de gânduri” (Forța Cuvântului), „mi-e hărăzit să-mi risipesc/ cuvântu-n patru vânturi” (Poésie”). În imediata apropiere - Când pietrele vorbesc... -, stă un ciclu în care Olguța Luncașu Trifan explorează motivul pietrei drept centru meditativ existențial, fiindcă piatra poartă taina apei, a tinereții, a iubirii... E un prilej de a-mi aminti de poezia lui Nichita Stănescu (Solstițiu de iarnă, de ex.) ori de
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
să fie pusă în cuptoare la ars. Murgu ne explica în pauzele de o țigară, cum se montează cuptorul de cărămidă, cum se pregătesc lemnele pentru arderea cărămidei din cuptor, încât noi începusem să glumim cu Murgu și introdusesem în ciclul nostru minier diverși termeni ai cărămidăriei. Astfel burghiele erau cărămizi, iar explozivul devenise lutul pantru cărămizi. Dezastrul era după pușcarea frontului pe care o consideram stricarea cuptorului, iar evacuarea materialului de la pușcătura era cărămida roșie care trebuia vândută urgent la
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434747767.html [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
proiect regionalist. În anii â80 ai secolului trecut au existat unele probleme legate de ideea că acest proiect accelerat de crearea pieței unice europene ar conduce la o formă protecționistă a „fortăreței europene“. S-a argumentat însă că, în ciuda paternurilor ciclurilor financiare, mare parte a investițiilor și comerțului sunt concentrate în regiunile triadei dominante a economiei politice globale. Aceiași autori consideră că daca ar fi să plasăm Uniunea Europeană în contextul liberarizării economice, am ajunge la concluzia ca ea ar reflecta, mai
DESPRE EUROPENIZARE SI GLOBALIZARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_europenizare_si_globalizare_.html [Corola-blog/BlogPost/364715_a_366044]
-
al visului care trebuie simțit și trăit la propriu, indiferent de piedicile care pot apărea („Now it is time to be awake and feel the dream/ to live it through anything may be hindering” - Sinaia's Novel), este interludiul unor cicluri existențiale care curg oricum ireversibil și tăcut („The journey în the universal would become our companion în time/ There is not a single instant that does not belong to someone” - We Are Hanging on to Life), este timpul recunoașterii adevărului
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Muguras_maria_petrescu_mesu_muguras_maria_petrescu_1367567706.html [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
graduate school” (vezi punctul 3), centre care produc cercetare de pionierat. Din păcate, inițiativa ministrului Funeriu - nu perfectă, însă fundamentată pe o bază corectă și perfectibilă - a fost înăbușită de jocurile de culise ale „universitarilor” noștri din Parlament. 3) Regândirea ciclului superior de studii universitare (masterat, doctorat). Implementarea sistemului Bologna în țara noastră a fost un fel de „soluție originală”: programele de master și de doctorat sunt văzute ca niște cicluri independente de educație, iar masteratul este, de multe ori, văzut
De ce unele diplome n-au nicio valoare: „Sunt student la Amara” by https://republica.ro/de-ce-unele-diplome-n-au-nicio-valoare-zsunt-student-la-amara [Corola-blog/BlogPost/338127_a_339456]
-
jocurile de culise ale „universitarilor” noștri din Parlament. 3) Regândirea ciclului superior de studii universitare (masterat, doctorat). Implementarea sistemului Bologna în țara noastră a fost un fel de „soluție originală”: programele de master și de doctorat sunt văzute ca niște cicluri independente de educație, iar masteratul este, de multe ori, văzut ca o formă de reprofilare sau de îmbogățire a calificărilor obținute după ciclul de licență. Atât în universitățile americane, cât și în cele europene (chiar în corsetul strâns al sistemului
De ce unele diplome n-au nicio valoare: „Sunt student la Amara” by https://republica.ro/de-ce-unele-diplome-n-au-nicio-valoare-zsunt-student-la-amara [Corola-blog/BlogPost/338127_a_339456]
-
a fost un fel de „soluție originală”: programele de master și de doctorat sunt văzute ca niște cicluri independente de educație, iar masteratul este, de multe ori, văzut ca o formă de reprofilare sau de îmbogățire a calificărilor obținute după ciclul de licență. Atât în universitățile americane, cât și în cele europene (chiar în corsetul strâns al sistemului Bologna) funcționează așa-numitele „graduate school”, școli mixte de predare-cercetare, unde se primește atât diploma de master, cât și diploma de doctor. Beneficiile
De ce unele diplome n-au nicio valoare: „Sunt student la Amara” by https://republica.ro/de-ce-unele-diplome-n-au-nicio-valoare-zsunt-student-la-amara [Corola-blog/BlogPost/338127_a_339456]
-
tale. De fapt, să te revezi, în primul rând, întru neuitare, OM. Simona Tănăsescu, o creatoare de inspirație contemporană, tratează - cu har și îndrăzneală - o serie de teme interesante, dând o atenție aparte iubirii și aspectelor psihologice ale acesteia. În “Ciclul Vital Nouă”, din care a apărut romanul “Pe gaura cheii”, Simona Tănăsescu abordează relații mai deosebite dintre cupluri și grupuri umane, tratându-le cu bună pricepere, reușindu-i profunde analize psiho-sociale, cu care își captează cititorii. Personajele sunt oameni obișnuiți
LANSARE CARTE, LIBRARIA MIHAI EMINESCU, BUCURESTI, 03 IULIE 2015 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1435992812.html [Corola-blog/BlogPost/384514_a_385843]
-
chiar și după șaizeci de ani, în teologia omiletică de sorginte apologetică, în condițiile în care volumul de față cuprinde “Cuvântări rostite în Biserica Sfânta Adormire din Brașov - Cetate, în anul 1948”. Așadar, timpul în care autorul a alcătuit acest ciclu de treizeci de predici era mai mult decât tulburător. Ne aflăm după un război greu și dificil când oamenii, mai mult ca oricând, și-au pierdut și bruma de nădejde în Dumnezeu. Conștient fiind de această lipsă, Părintele Vasile Coman
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
mult decât tulburător. Ne aflăm după un război greu și dificil când oamenii, mai mult ca oricând, și-au pierdut și bruma de nădejde în Dumnezeu. Conștient fiind de această lipsă, Părintele Vasile Coman oferă și dăruiește enoriașilor săi un ciclu de predici pe care le intitulează în mod sugestiv: Glasul credinței. Cuvântări apologetice pentru întărirea credinței în Dumnezeu. Aceste cuvântări s-au ținut în Biserica Sfânta Adormire din Brașov - Cetate în anul 1948, după cum am mai spus și mai sus
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
ajungă un bestseller încă de atunci, dar se pare că nu este încă timpul pierdut nici acum, după mai bine de șaizeci de ani. Ca structură, formă și fond, această carte este alcătuită din treizeci de predici, împărțite în patru cicluri, după cum urmează: I. Ciclul de predici “Dumnezeu în natură”: Creatorul. Dumnezeu în natură; Creatorul. Dumnezeu în natură; Creatorul. Dumnezeu în natură; Creatorul. Dumnezeu în natură; Creatorul. Mărturia sufletului despre Dumnezeu; Creatorul. Mărturia istoriei despre Dumnezeu; Creatorul. Mărturia oamenilor învățați despre
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]