1,442 matches
-
van vârstă nepriceperii în domeniul bifurcațiilor de tot felul Stângaciul din naștere te poate ajuta! nu încerca să înțelegi această scrisoare lavă se revarsă fără avizul cerului fără dicționarul minții, cum spui tu în limba care vrei să mă visezi! cifrul lunei pline se ascunde de mine astăzi chiar de-mi este înscris în palmă chiromanția eșecului că și semnul apei! Cu toate astea ea mă ghidează, mă educa, mă aruncă în brațele tale virtuale cu puterea nopții incandescente fără a
PUTEREA CUVINTELOR / THE POWER OF WORDS (POEME BILINGVE / BILINGUAL POEMS) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381706_a_383035]
-
de incertitudine care caracteriza perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, drumurile lungi și pline de primejdii pe care trebuiau să le parcurgă curierii diplomatici și teama coruperii unor astfel de curieri au pus în evidență necesitatea utilizării pe scară largă a cifrului atât în corespondența diplomatică a vremii, cât și în numite însemnări cu conținut compromițător în situația în care ar fi fost cunoscute de adversari. Cu ocazia studiilor făcute în Italia, stolnicul Constantin Cantacuzino se inițiase și în tainele criptografiei, folosită
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
răspîndită pe vremea lui Brâncoveanu în toate cancelarile statelor europene. La rândul său, Constantin Brâncoveanu îți însușise acest procedeu de asigurare a discreției depline în transmiterea informațiilor în timp ce era logofăt la curtea lui Șerban Cantacuzino. Cele 11 semne comune din cifrurile lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu au dus la formarea ipotezei că Brâncoveanu, în calitate de logofăt și datorită înclinației sale naturale pentru lucurile de taină, „a pus la punct și cifrul lui Șerban Cantacuzino, folosit în relațiile cu Imperiul habsburgic”.6
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
la curtea lui Șerban Cantacuzino. Cele 11 semne comune din cifrurile lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu au dus la formarea ipotezei că Brâncoveanu, în calitate de logofăt și datorită înclinației sale naturale pentru lucurile de taină, „a pus la punct și cifrul lui Șerban Cantacuzino, folosit în relațiile cu Imperiul habsburgic”.6 Un alt specialit în scrierea cifrată care își desfășura activitatea în cancelaria secretă a lui Constantin Brâncoveanu era italianul Niccolo de Porta. Cheia cifrului era cunoscută de un număr foarte
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
taină, „a pus la punct și cifrul lui Șerban Cantacuzino, folosit în relațiile cu Imperiul habsburgic”.6 Un alt specialit în scrierea cifrată care își desfășura activitatea în cancelaria secretă a lui Constantin Brâncoveanu era italianul Niccolo de Porta. Cheia cifrului era cunoscută de un număr foarte restrâns de persoane inițiate în această materie, printre care: spătarul Mihai Cantacuzino, comisul Gheorghe Castriotul și Teodor Corbea, secretarul de taină al cancelariei domnești. În Austria, cheia cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu era cunoscută
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
era italianul Niccolo de Porta. Cheia cifrului era cunoscută de un număr foarte restrâns de persoane inițiate în această materie, printre care: spătarul Mihai Cantacuzino, comisul Gheorghe Castriotul și Teodor Corbea, secretarul de taină al cancelariei domnești. În Austria, cheia cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu era cunoscută de generalul Federigo Veterani, iar la Moscova de către împăratul Petru cel Mare, cancelarii Golovin și apoi Golovkin, spătarul Nicolae Milescu, translator la Posolski Prikaz, și de David Corbea, rezidentul permanent al Țării Românești în
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
era cunoscută de generalul Federigo Veterani, iar la Moscova de către împăratul Petru cel Mare, cancelarii Golovin și apoi Golovkin, spătarul Nicolae Milescu, translator la Posolski Prikaz, și de David Corbea, rezidentul permanent al Țării Românești în Rusia. În Ucraina, cheia cifrului era cunoscută de hatmanul Ivan Mazepa, de Filip Orlik, șeful cancelariei acestuia, precum și de secretarul Zguri. În afara corespondenței diplomatice, scrierea cifrată era utilizată de domnitorul Constantin Brâncoveanu și pentru anumite însemnări din jurnalul său intim. Unele criptograme din acest jurnal
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
de domnitorul Constantin Brâncoveanu și pentru anumite însemnări din jurnalul său intim. Unele criptograme din acest jurnal au fost interpretate de R. Pava în studiul intitulat Criptogramele din însemnările de taină ale lui Constantin-vodă Brâncoveanu.7 O altă schimbare a cifrului a fost determinată în toamna anului 1707 de trecerea hatmanului cazac Ivan Mazepa de partea suedezilor în războiul cu rușii. Deoarece hatmanul trădător era unul dintre puținii cunoscători ai cheii cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu în corespondența diplomatică purtată cu
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
ale lui Constantin-vodă Brâncoveanu.7 O altă schimbare a cifrului a fost determinată în toamna anului 1707 de trecerea hatmanului cazac Ivan Mazepa de partea suedezilor în războiul cu rușii. Deoarece hatmanul trădător era unul dintre puținii cunoscători ai cheii cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu în corespondența diplomatică purtată cu Petru cel Mare și cu celelalte personalități moscovite arătate mai înainte, exista temerea fundată că el ar fi putut să denunțe aceasta Înaltei Porți. Iată de ce Constantin Brâncoveanu, pe lângă înlocuirea cifrului
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu în corespondența diplomatică purtată cu Petru cel Mare și cu celelalte personalități moscovite arătate mai înainte, exista temerea fundată că el ar fi putut să denunțe aceasta Înaltei Porți. Iată de ce Constantin Brâncoveanu, pe lângă înlocuirea cifrului și a unor persoane care cunoșteau cheia, a dispus și reorganizarea sistemului de transmitere a corespondenței, purtate în special cu guvernul rus, prin interpunerea unor curieri care, fără a ajunge la destinație, știau numai că „transmit pachete cu diferite lucrări
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
amenajate spațiile de expunere din magazin și cele din depozit. Au amenajat și un birou, ceva mai mare decât cel din Ciulnița, în care au adus o casă de bani, ultimul tip, care avea pe lângă chei și un cod cu cifru de acces.În final, l-a chemat pe Mache și i-a spus: - Marinache, eu sunt destul de bătrân ca să pot conduce cu atenție o afacere așa de mare. Îți place cum am mobilat biroul? De mâine, tu ești șeful! Aici
MOȘ MACHE, CAPIV..DRAGOSTE ÎMPLINITĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377162_a_378491]
-
arătată sau demonstrată, întrucât nimic nu poate fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei și superstiției, Jaspers ne atrage atenția că nici cifrul, nici chiar interpretarea acestuia nu reprezintă
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei și superstiției, Jaspers ne atrage atenția că nici cifrul, nici chiar interpretarea acestuia nu reprezintă transcendența: „Pentru ca omul să pună mâna pe divinitate și pentru a fi el însuși cel
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei și superstiției, Jaspers ne atrage atenția că nici cifrul, nici chiar interpretarea acestuia nu reprezintă transcendența: „Pentru ca omul să pună mâna pe divinitate și pentru a fi el însuși cel care trebuie să fie, este necesar ca el să păstreze puritatea transcendendeței, ascunsă, depărtată sau străină”. Notă: În textul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
ca ființa însăși, el este numit transcendență (Dumnezeu) și lume; atunci când este gândit ca ceea ce suntem noi înșine, el ia numele de ființare factică, conștiință în genere, spirit și existență”. Părerea lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în omul empiric există acest senzațional cifru: condiția lui este simultan natură și libertate! Cu precizarea că libertatea nu este posibilă decât prin natură. Deoarece transcendența nu se află numai în libertate, ci - prin intermediul acesteia
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
gândit ca ceea ce suntem noi înșine, el ia numele de ființare factică, conștiință în genere, spirit și existență”. Părerea lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în omul empiric există acest senzațional cifru: condiția lui este simultan natură și libertate! Cu precizarea că libertatea nu este posibilă decât prin natură. Deoarece transcendența nu se află numai în libertate, ci - prin intermediul acesteia - apare și în natură, iată că ajungem la antinomia libertății: unindu-se
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
cauza pentru care în lume există două forme de morală: una a măsurii, pentru care eșecul nu are nici un sens, ea cultivând prudența și abilitatea, cealaltă - marcată de absolutul libertății, consideră că totul e posibil și sfârșește prin a accepta cifrul eșecului. Tot despre adevăr se ocupă Jaspers și în prima parte a Logicii filosofice, carte apărută în anul 1947. După ce pune în evidență paradoxul fundamental al filosofiei (dacă în știință există întotdeauna un obiect de cercetare, în filosofie, datorită faptului
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
vorba numai de biografie, ci și de viziunea spirituală care l-a animat pe autor. Bălcescu a scris puțin și fragmentar nu doar pentru că a trăit puțin și în condiții dificile, ci și pentru că a preferat acțiunea directă scrisului. Același cifru, azi perceptibil, explică existența sa zbuciumată, ca și opera, fragment dintr-un ansamblu rămas neterminat. Cifrul personalității lui Bălcescu îl reprezintă, cred, spiritul monahal cu care istoricul s-a identificat complet, convins tot mai mult că posedă o misiune specială
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
a scris puțin și fragmentar nu doar pentru că a trăit puțin și în condiții dificile, ci și pentru că a preferat acțiunea directă scrisului. Același cifru, azi perceptibil, explică existența sa zbuciumată, ca și opera, fragment dintr-un ansamblu rămas neterminat. Cifrul personalității lui Bălcescu îl reprezintă, cred, spiritul monahal cu care istoricul s-a identificat complet, convins tot mai mult că posedă o misiune specială încredințată de Divinitate. Spiritul său religios-romantic a văzut în istorie (ca și Michelet, interpret al lui
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]