287 matches
-
ghimpe ("Ruscus aculeatus"), sau floarea-semenicului ("Antennaria dioica"), brândușa galbenă ("Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
colț ("Leontopodium alpinium Cass"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), rușulița ("Hieradum aurantiacum"), omag galben ("Aconitum anthora"), taula ("Spiraea salicifolia"), ruginita ("Asplenium adulterinum"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), unghia ciutei ("Ceterach officinarum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), coada iepurelui ("Sesleria caerulea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), rogoz ("Carex acutiformis
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
floristice: clopoțel de munte ("Campanula serrata"), arnică ("Arnica montana"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (din speciile: "Cephalanthera longifolia, Herminium monorchis"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), patlagina de stâncă ("Plantago holosteum"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), cimbrișor ("Thymus comosus"), scoruș ("Sorbus borbasii"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), armeria ("Armeria alpina"), lăptișor ("Androsace villosa"), ceapă-de-munte ("Allium victorialis
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
nanum ssp. jankae"), ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), darie de munte ("Pedicularis baumgartenii"), firuță ("Poa rehmannii"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum ssp. carpaticum"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), cimbrișor (cu specii de: "Thymus comosus" și "Thymus bihoriensis"), papură ("Typha shuttleworthii") sau măciulie ("Thesium kernerianum"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, arii naturale protejate); astfel: Defrișări Construcții ilegale
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată prin romaniță, laptele câinelui, salcia de nisip.</br> Vegetația arborescentă este
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de pajiște și stâncărie, printre care: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), cimbrișor (Thymus comosus), sau ghiocel ("Galanthus nivalis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
de plante (aromatice și unele medicinale) din familia Lamiaceae, răspândite la nivel mondial, șapte în Australia, una în America de Nord și celelalte în Europa și Asia; există și hibrizi. Face parte dintr-o familie extinsă, alături de alte plante aromatice precum cimbrul, cimbrișorul, maghiranul, salvia și levănțica. Borsnită, broastil, brosnită, camfor, diana, ferent, ghiazmă, giugiumă, ghintă, iarbă creată, iarbă neagră, iasma, izma bătrâneasca, izma bună, izma de grădină, izma de leac, izma de leș, mintă, mintă creată, mintă moldoveneasca, mintă neagră, mintă de
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
graeca"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), mărul lupului ("Aristolochia clematitis"), Taraxacum hoppeanum - o specie carpato-balcanică, pesmă ("Centaurea atropurpurea"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), tămâioară ("Viola jooi"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), lucernă ("Medicago minima"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), gușa porumbelului ("Silene otites"), tavalgă ("Spiraea crenata"), cimbrișor ("Thymus comosus"), o specie de plantă ("Aurinia saxatilis") din familia Cruciferae și "Waldsteinia geoides", element floristic ce aparține familiei Rosaceae. Fauna este reprezentată de câteva specii de amfibieni, pești și insecte; printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
precum și specii floristice de colțișor ("Dentaria bulbifera" sau "Dentaria glandulosa"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), vinariță ("Asperula odorata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), specia de rogoz "Carex pilosa" sau specia de rubus, "Rubus hirtus". Speciile endematice sunt reprezentate de elemente floristice constituite din cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), o specie de brândușă bănățeană galbenă ("Crocus banaticus"), floarea-semenicului (parpian) ("Anthenaria dioica"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
lutea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
mierluță de cataracte ("Minuartia cataractarum"), mărarul Porților de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"). În vecinătatea rezervației naturale se află
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
dârmozul(Viburnun lantana),lemnul râios (Evorynus verrucosa), păducel (Crataegus monogyna) iar printre acestea se întind lianele curpenului ( Clematis vitalba). De asemenea există diferite plante, unele dintre ele medicinale, folosite de localnici: podbal, nalba, lumânărica, sunătoarea, măselarnița, izma creată, creasta cocosului, cimbrișorul. Primăvară, in padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de primăvară. În subzona pădurilor
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
publicate anterior. Romanul Pe urmele destinului (I-II, 1943) conferă o nouă deschidere prozei autorului transilvănean; apelând la o documentație riguroasă, el urmărește peregrinările unei familii din Ardeal pornite să se salveze din fața armatelor austro-ungare, în 1916. Familia lui Costache Cimbrișor este, așa cum declară C., propria sa familie. Roman-document, Pe urmele destinului trădează și apetența pentru călătorie a scriitorului. Locurile noi sunt văzute prin ochii omului simplu, care înțelege și interpretează evenimente, obiceiuri, caractere după propria putere de percepție. Peste tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), dioc ("Centaurea phrygia"), garoafa de munte ("Dianthus tenuifolius"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica") sau păiușuri cu specii de "Festuca porcii" și "Festuca carpatica". Fauna parcului este una diversificata și
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
orice s-ar fi așteptat Ondine, numai la un spectacol privat de scamatorii, nu. Păcat de pepenele galben cu vin de Porto și de delicioasa brasucade comandate de ea! O săptămână se maceraseră în cel mai fin ulei de măsline cimbrișorul, rozmarinul, foaia de dafin, piperul și usturoiul, în așteptarea deversării peste midiile încinse într-un vas de antimoniu direct pe jar, și cu zeama scursă după exigențele culinare cvasi-sacerdotale din zona ghiolului Thau. Rămaseră pe farfurie abia gustate, în vreme ce mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se foloseau numai culori naturale, obținute din plante. Maroul se obținea din frunze de ceapă, diversele nuanțe de galben din alior, frunze de agud, zarzăr, brândușă, coajă de arin, albastrul din flori de viorele, verdele din urzici, roșul din șofran, cimbrișor, iar negrul din fructe coapte de boz, coajă de arin, coajă de corcoduș. Primul ou se vopsește roșu închis și se numește „merișor” sau „norocul copiilor”. Instrumentul cu care se încondeiază ouăle se numește chișiță. Se pot obține ouă colorate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cartofi se constată acumularea de aldehide (la tomate în plus și alcooli), tot mai importantă pe măsură ce au înaintat în faze mai complete de maturare, contribuind la formarea aromei acestor produse într-o proporție determinantă. 5. Compușii fenolici ca timolul (cimbru, cimbrișor, măghiran), carvacrolul (măghiran), estragolul (tarhon), anetolul (anason, fenicul), miristicina (pătrunjel) dau aroma dominantă din produsele respective, fiind regăsiți în uleiurile volatile extrase. Alți compuși fenolici se găsesc în cantități mai mici, având calitatea de a nuanța aromele; apiolul (pătrunjel), -naftolul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
extratimpurii, timpurii și de vară) etc. 6. legume bulbi (bulboase) ceapa, usturoiul, prazul etc 7. legume din grupa verzei varzele de căpățână, conopida, guliile, broccoli etc. 8. legume condimentare-aromatice mărarul, pătrunjelul de frunze, țelina de frunze, asmățuiul, magheranul+oregano, cimbrul, cimbrișorul etc 9. legume perene sparanghel, revent (rubarbă), ștevie, hrean, leuștean, tarhon 10. ciuperci ciuperca de strat (champignon), bureții. Se grupează cartofii de toamnă separat de legume, iar cartofii timpurii alături de rădăcinoase într-o grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă denumirile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu azot din sfeclă); oenocolorant din pielița de struguri după vinificare (tescovina epuizată) Coloranți carotenoidici capsantină (în oleorezina extrasă din paprika); licopină din pielițe de tomate industrializate. Uleiuri volatile (numite și esențiale sau eterice) Busuioc (Ocimum basilicum), cimbru (Satureja hortensis), cimbrișor (Thymus serpyllum), leuștean (Levisticum officinale), maghiran (Majorana hortensis, sinonim Origanum majorana), mărar (Anethum graveolens), morcov (Daucus carota), părunjel (Petroselinium sativum), tarhon (Atemisia dracunculus), țelină (Apium graveolens) etc. Uleiuri volatile și rezinoide Ceapă (Allium cepa), usturoi (Allium sativum) Coloranții clorofilieni (porfirinici
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și din punct de vedere al tehnologiilor elaborate. Diseminarea rezultatelor obținute s-a realizat către instituțiile de învățământ superior și către cultivatori. Cu trecerea timpului, baza de germoplasmă luată în studiu s-a extins și către alte specii: creson, asmățui, cimbrișor, mentă, salvie, anghinare, topinambur, cicoare, busuioc etc. În cadrul unității, la aceste specii s-au efectuat numeroase studii și cercetări, multe dintre ele finalizate cu rezultate deosebite. După anul 1990, o atenție deosebită a fost acordată unor plante din familia Cucurbitaceae
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
realizând un mozaic, și se servesc imediat. Budincă de anghinare cu legume marinate Ingrediente pentru 6 persoane • 5 bucăți de anghinare • 120 g brânză de oaie • 3 roșii • un măr verde • 40 g alune prăjite și semințe de pin • hasmațuchi • cimbrișor • usturoi • lămâie • ulei de măsline extravirgin • sare grunjoasă • sare extrafină • piper negru boabe Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 223 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Alunele prăjite și semințele de pin se strivesc în piuă împreună cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
ulei de măsline, sucul unei jumătăți de lămâie și se lasă 30 de minute la marinat. Între timp, se curăță anghinarea de nervuri și părțile mai tari, se taie peștișori și se călește în tigaie cu ulei de măsline, usturoi, cimbrișor, sare și piper. După ce se răcește, se adaugă brânza de oaie rasă și se amestecă bine. Se distribuie compoziția în 6 forme pentru budincă unse în prealabil cu ulei, se presează bine, să nu rămână goluri de aer și se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
fiert, se presară deasupra piper alb proaspăt măcinat și se servește. Chiftele cu vinete Ingrediente pentru 4 persoane • 2 vinete mari (aproximativ 800 g) • 500 g roșii • 100 g miez de pâine proaspătă • parmezan ras • oregano • usturoi • busuioc • ardei iute • cimbrișor verde • făină albă • ulei de măsline • sare • piper Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 407 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Vinetele se taie pe lungime în jumătate, se crestează pulpa în zig-zag cu un cuțit potrivit și
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
fac 12 chiftele, care se tăvălesc prin făină și se prăjesc în puțin ulei de măsline, încălzit în prealabil. Roșiile se taie în bucăți mici și se călesc în ulei de măsline aromatizat cu ardei iute, usturoi pisat, sare și cimbrișor verde tocat. Înainte de a fi servite, se aranjează chiftelele pe un platou și se toarnă sosul de roșii în mijloc. Un sfat în plus Dacă se dorește, parmezanul ras poate fi eliminat din compoziția chiftelelor; în acest caz, se va
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]