174 matches
-
Păunul”, „Ansamblu coral”, „Sfat de taină”, „Compoziție”, „La sfat” și altele. Într-o cronică a expoziției din 1966, pictorul Val Gheorghiu subliniază: „Lucrările dispuse ca într-o veselă colonie de făpturi negre, dialogând vioi și ironic, te ademenesc ca o cimilitură, ca o poveste populară spusă când de bătrâni, când de tineri. Este vorba de o personificare a vaselor țărănești, de o animare a materialului la treapta unor înțelegeri artistice”. În alte lucrări artistul recurge la translația viziunii decorative despre care
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
gesturi și relații umane, le-a însingurat sau le-a adunat în colectivități sumare, sugerându-ne astfel forme de viață ale satului românescă Lucrările dispuse ca într-o veselă colonie de făpturi negre, dialogând vioi și, te ademenesc ca o cimilitură, ca o poveste populară, spusă când de bătrâni când de tineri.Este vorba de o personificare a vaselor tărănești, de o animare a materialului, la treapta unor înțelegeri artistice. Val Gheorghiu, 1966 La Ion Antonică, compozițiile păstrează o sugestie expresionistă
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
economică, biserica, ocupațiile, portul și tipul, caracterul locuitorilor, așezările, tradițiile, credințele. Bogatul capitol de texte folclorice (569 de piese) cuprinde doine, strigături, orații de nuntă, bocete, colinde, rugăciuni, balade (categorie poetic-muzicală cu o prezență mai slabă în zona maramureșeană), descântece, cimilituri, jocuri de copii, tradiții și legende, datini, superstiții, basme, în fine, muzica unor texte. P. este, totodată, un cercetător de seamă al graiului (Dicționarul dialectului aromân general și etimologic, cu două ediții, 1963, 1974) și al creațiilor populare ale aromânilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
vrăji, Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse În Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, Însă autorul tratează subiectul plasându-l În temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pun În lumină capacitatea extraordinară a colectivității arhaic-folclorice de a se apăra pe sine și pe ai săi, de a veghea la conservarea unor principii vi,tale, descifrând anumite sisteme de valori polarizate În jurul ideilor de bine sau de rău. Cimilitura românească referitoare la nume (Ce lucru e În toateși fără el nu se poate) surprinde În chip sintetic funcțiile simbolice ale numelui ca reflectare a esenței lucrurilor și a puterii sale de a institui și legitima esența obiectelor. Nominația e
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și-n carne/ Și norod flămând, răscoală” sau „Drum bătut de țară plină/ Cu de toate și străină”). „Cartea a doua” din Curcubeu peste țară distilează aceleași teme și motive într-un șir de distihuri al căror model îl constituie cimiliturile și ghicitorile populare, dar și, poate, „poemele într-un vers” ale lui Ion Pillat. Alunecările în manierism și chiar în artificiu, semnalate de unii critici, nu vor fi scăpat nici poetului, care în Cartea stihurilor și Carte de cruciat adâncește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
îndelungate și s-a transmis din generație în generație prin viu grai. Bucuria, fericirea, succesul, durerile, suferințele, necazurile se oglindesc cu pregnanță în folclorul hudeștean reprezentat prin cântecul de nuntă, colindul, cântecul de joc, balade, bocetul, cântecul de leagăn, chiuiturile, cimiliturile, snoavele, proverbele, legendele, basmele etc. care au diverse variante și se înscriu în șirul înaltelor valori ale culturii naționale românești. Nu ne vom opri asupra orației de nuntă despre care am scris în subcapitolul „Nunta.... Bocetele la înmormântări sunt creații
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
969 6) Salutări d-lor Popa și Moscaliuc. Mă bucur mai mult decât dl. Popa, că va ieși la pensie și se va putea dedica lucrărilor literare. Ceva delicat: D-na Ungureanu Îmi scrie că Suceava Îi tipărește „Cântece și cimilituri” și se Întreabă: Ce va face „Minerva”? Vom discuta aceasta cu d. șerb, când el se va Întoarce din concediu și, mă va vizita Împreună cu d-na Ungureanu. Nu văd impedimentul. „Minerva” va tipări lucrarea, minus cea din Suceava care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
al acestuia. Acolo, l-am auzit povestind, cu mult haz, pe moș Vasile Lungu, cum a stat ascuns câteva zile prin Valea Oanei cu ștampila primăriei în ciubotă ca să nu-l schimbe din funcția de primar. Apoi, alte povestiri, cântece, cimilituri etc., au completat programul ad hoc al serbării. A povestit și Victor Ion Popa, a cântat și odată cu el, toți cei peste 300 de săteni, cântece patriotice și populare. În concluzie, el caută să demonstreze că rolul intelectualului satului (învățător
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
birocratic, administrativ și politic în epoca modernă, pentru a înțelege unde mai avem de lucrat la rădăcinile comportamentului nostru cotidian, marcat fie de emfatica declarație "Onoare muncii" (așezată obligatoriu în finalul cererilor formulate de cetățenii patriei socialiste), fie de realista cimilitură a cățelușului cu părul creț, care se jură că nu fură, contrar tuturor evidențelor. Noi, românii, am avut Constituție încă din prima jumătate a veacului al XIX-lea, cam în același timp cu nații care azi sunt mult mai prospere
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
cunoaștere a limbii naționale: ,,Ș-apoi scopul școalei este și acela și poate cel mai essentialde a învăța și a păstra cu cea mai mare sfințire limba națională, de care se leagă tot trecutul unui popor cu datinile străbune, jocurile, cimiliturile, proverbele, legendele și cântecele populare cele pline de dulceața. „Sunt, după cum se vede, cuvinte de o adâncă și pură sinceritate a sentimentului patriotic. Ele ni-l relevă pe Creangă că profund și responsabil implicat, imediat după Unire, într-o problemă
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
puse în relație cu texte lirice din "Antologia Palatină", ori din "Spoon River Anthology" a lui Lee Edgar Masters. Dintr-un articol publicat în "Evenimentul zilei" (24 sept. 2007) aflăm că vestitul cimitir nu-i altceva decât "o colecție de cimilituri funerare". Zestrea culturală a românilor este în ansamblu persiflată ("realizări minore la scară europeană") după o rețetă simplă: în România are valoare mai ales ceea ce nu-i românesc până la capăt. Nu Voronețul, Tismana, Cozia, Putna entuziasmează, ci biserica din Densuș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Casa Școalelor”, București, 1944. 34. Lazăr Șăineanu, Basmele române, Editura Minerva, București, 1978. 35. Traian German, Meteorologie populară, Blaj, 1928. 36. Tudor Pamfile, Văzduhul, București, 1916. 37. Josy Eisenberg, O istorie a evreilor, Ediduta Humanitas, București, 1993. 38. Artur Gorovei, Cimiliturile la români, București, 1898. 39. Dicționarul limbii române, s.v. „jidov”, Academia Română, București, 1937. 40. În legendele sârbești, rolul zmeului antropofag este jucat de jidov, iar În cele rusești, apelativul jid are și sensul de „drac” ; 34, pp. 532 și 656
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iubitoare de poezie, avea ca instrucție doar școala primară, din cauză că aveau pământ, părinții ei nu au dat-o la carte, la fel a fost și cu tata, dar era foarte pasionată și știa mii de versuri pe dinafară, mii de cimilituri, pasaje din biblie, povești, cânta minunat romanțe și toată copilăria mea a fost ca o șezătoare perpetuă grație mamei, și, sigur acesta a fost motivul... Mi se părea absolut firesc, dacă aș fi văzut că în altă casă nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dispoziția cititorilor reproduceri din „Amicul tinerimii”, „Bucovina”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Sămănătorul”, „Fluerașul” ș.a. * Calendarul copiilor pe anul 1922 Calendarul copiilor pe anul 1922 editat de Societatea Academică română „Dacia”. Deosebit de partea calendaristică, conținea diferite poezii, cântece, chiuituri și cimilituri, precum și bucăți de proză ca povești și legende scurte, selecționate și redate anume pe înțelesul copiilor. Este precedat de un cuvânt introductiv adresat elevilor școalelor noastre poporale, îndemnându-i să învețe, să respecte părinții și să lupte pentru țara noastră
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sale artistice, spune Const. Loghin în „Istoria literaturii române din Bucovina 1775-1918”. Editura Alexandru cel Bun, Cernăuți - 1996. Acestora li se dă cuvenita atenție. Se publică legende poporale, una despre imigrarea lui Bogdan Dragoș în Moldova de L.G.B. (Gherasim Buliga), Cimilituri române poporale de Ion B. (Bumbac?), dar mai ales un număr foarte mare de poezii poporale, culese din toate părțile Bucovinei. Și ceea ce e mai important, poeziile acestea, probabil la îndemnul lui Gh. Hurmuzachi, care are și o notă în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Broșteni, în județul Suceava, avocat la Fălticeni; mai târziu va fi procuror la Râmnicu Sărat, prefect al județului Suceava (1905), inspector agricol (1909-1911). În gimnaziu scoate o revistă literară, „Ecoul Carpaților”, și alta satirică, „Țânțarul”. Debutează semnificativ în 1884, cu cimilituri publicate în „Revista populară”, iar editorial, cu volumul Cimiliturile românilor (1898). A fost membru corespondent (1915) și membru de onoare (1940) al Academiei Române. Conduce revistele „Șezătoarea” (1892-1929), „Răvașul poporului” (1907-1909, împreună cu Mihail Sadoveanu) și „Revista populară” (apărută în patru numere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
va fi procuror la Râmnicu Sărat, prefect al județului Suceava (1905), inspector agricol (1909-1911). În gimnaziu scoate o revistă literară, „Ecoul Carpaților”, și alta satirică, „Țânțarul”. Debutează semnificativ în 1884, cu cimilituri publicate în „Revista populară”, iar editorial, cu volumul Cimiliturile românilor (1898). A fost membru corespondent (1915) și membru de onoare (1940) al Academiei Române. Conduce revistele „Șezătoarea” (1892-1929), „Răvașul poporului” (1907-1909, împreună cu Mihail Sadoveanu) și „Revista populară” (apărută în patru numere la Paris). Mai colaborează la „Adevărul de joi”, „Adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
literară”, „Noua revistă română”, „Opinia”, „Pagini literare”, „Păstorul Tutovei”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista idealistă”, „Revista literară”, „Românul”, „Steaua Dunării”, „Viața românească” ș.a. I s-a acordat în 1938 Premiul Academiei Române. Prin „Șezătoarea” și prin corpusurile pe care le-a întocmit (cimilituri, descântece), prin declanșarea unei veritabile mișcări de strângere a tradițiilor populare, la care s-au raliat numeroși aderenți, G. s-a impus ca un nume de seamă în istoria etnologiei românești. A debutat colecționând și publicând cimilituri, influențat de lectura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
le-a întocmit (cimilituri, descântece), prin declanșarea unei veritabile mișcări de strângere a tradițiilor populare, la care s-au raliat numeroși aderenți, G. s-a impus ca un nume de seamă în istoria etnologiei românești. A debutat colecționând și publicând cimilituri, influențat de lectura unui studiu al lui Moses Gaster, Literatura populară română, și ulterior, vreme de paisprezece ani, a adunat, cu multă trudă și cheltuială, din publicații vechi și contemporane, unele greu accesibile, prin anchete personale și cu concursul folcloriștilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
G. Popescu, S. Fl. Marian, Vasile Sala, Pericle Papahagi, M. T. Adameșteanu, N. Mateescu, I. T. Popovici, Mihail Lupescu, Al. Vasiliu, Simion T. Kirileanu, P. Danilescu, P. Herescu și S. Mihăilescu, un bogat fond de ghicitori, pe baza căruia publică Cimiliturile românilor, cel dintâi corpus de texte al acestei specii. Volumul cuprinde, clasificate în ordinea alfabetică a obiectelor „cimilite”, 1960 de tipuri de ghicitori românești, însoțite de 756 de variante, precum și de un mare număr (352) de variante europene, culese îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
mai recente i-au obiectat lui G. amestecarea textelor autentice cu „cele întocmite de unii scriitori”, cum sunt ghicitorile din culegerile lui Anton Pann, de exemplu, precum și „omiteri de ghicitori, schimbarea subiectului și intervenții în forma originalului” (Ovidiu Bârlea), colecția Cimiliturile românilor rămâne una dintre lucrările fundamentale, ale folcloristicii românești. De o valoare asemănătoare este și corpusul Descântecele românilor (1931), alcătuit prin consultarea a numeroase culegeri publicate în reviste și în volume și prin despuierea unor manuscrise datând din secolele al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
pe V. Alecsandri și M. Eminescu, a fost prieten cu Ion Creangă, Nicolae Gane și M. Sadoveanu. Amintirile sale inedite (rămase în manuscris) și jurnalul, ținut până în preziua morții, reprezintă documente prețioase asupra vieții culturale și politice a vremii. SCRIERI: Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; După dragoste, București, 1901; Instrucțiuni și chestionar pentru culegerea materialului de folclor, București, 1904; Datinile noastre la naștere, București, 1909; Zmei și zâne, București, 1909; Datinile noastre la nuntă, București, 1910
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Creangă, cu conștiința și cu abilitățile scriitorului experimentat, îndepărtând elementele inestetice, recompunând și valorizând anumite laturi, cu precădere umorismul. Poveștile sunt „crengiene” fără să dea impresia de pastișă, dar în același timp sunt populare, specifice Bucovinei, întocmai cu poeziile și cimiliturile tipărite mai târziu. Același farmec se întâlnește pe alocuri și în textele din Ce-a fost odată (1922), relatând istoria unei familii de clopotari, crâmpeie din viața „celor din urmă lăutari ai Bucovinei”, „cum a fost pe vremuri școala din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Porumbescu, I, îngr. Vasile D. Nicolescu și Vasile Vasile, București, 1986; Hoinar, îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001; Viață, îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001. Culegeri: De la noi, Suceava, 1915; ed. îngr. și pref. Petru Rezuș, București, 1983; Cimilituri, Suceava, 1930; Lu frați noștri. Libru lu Rumeri din Istrie, Susnevița-Jeiăn-Suceava, 1928; Rugaț pre Domnu ăn limba lu maia nostre. Librici za lu Rumeri din Istrie, Susnevița-Jeiăn, 1928. Traduceri: Pagini germane, I-II, Cernăuți, 1938-1939. Repere bibliografice: N. Iorga, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]