173 matches
-
oameni emergent Universul tinde către infinit, precum totul trece în Nimic. Sunt evenimente care ne marchează, spune și iubita care se rujează, am rămas doar doi, eu și cititoriul, ne plimbăm agale, Belu-Crematoriu, e ceva ce-mpinge misterios-nainte, o cimilitură, seamă de cuvinte, , stau cuminți trecuții sub pietre, sub vămi, unii mai oftează, parcă aud „mai dă-mi”, dă-mi un gând acolo, poate-o amintire, fluieră prin minte verbul a fi-fire. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Suferința / Boris Mehr : Confluențe
SUFERINŢA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343079_a_344408]
-
scotocind?! Nefericirea sa supremă ar fi să știe ce va fi: Când suferința-l va-ncerca și-avanul ceas când va muri... Mai bine-așa, la mâna sorții ba cu iubire, ba cu ură, lăsând în grija Domnului a timpului cimilitură. Cu-acest principiu sănătos pentru condiția umană, n-au fost și nu vor fi de-acord toți inspirații cu prihană: Prezicători și ghicitori (în palmă, cărți, cafea, țigară) se străduiesc să tălmăcească a timpului vorbă neclară. Futurologii vin și ei
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
eu că nici cei doi și nici Pacepa nu au plantat panseluțe să ajungă generali în serviciile secrete. La vremuri noi, tot noi, cam asta e deviza. Experiența ne ajută să vedem o greșeală atunci când o repetăm. Ca să parafrazăm o cimilitură, ’’Camarade nu fi trist, comunismul merge îniante prin partidul PSD-ist. Dormiți liniștiți, Iliescu veghează!’’ Defuncta Securitate a fost nu numai o sperietoare pentru cei care aveau un dinte în plus împotriva regimului comunist și a lui Ceaușescu, iubitul conducător
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
sau dialect, poate alcătui, în consonanță cu alte câteva cuvinte din aceeași familie lirică și lingvistică, adevărate capodopere poetice și poemice care așteaptă să fie spuse, scrise, cântate, compuse spre a desfunda izvoarele adevăratei poezii românești care, din doine, balade, cimilituri, zicători, bocete, blesteme, psalmi, versete își trag limpezile și inepuizabilele izvoare de limbă românească care încă adapă poezia mioritică autentică. Uneori este bine să știm că și noi avem o datorie de onoare față de Limba Eminească, nu doar libertatea de
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
Blaj între ianuarie 1923 și octombrie 1927. Director-editor: Traian German. Urmărind să adune folclor românesc, revista publică în mod constant culegeri de literatură populară, cântece lirice și epice, datini și credințe, ghicitori, proverbe, meteorologie populară, descântece, bocete, jocuri de copii, cimilituri etc. Multe articole au caracter de informare și comentare (T. Murășanu, Cum vorbește poporul nostru, P. Hossu-Longin, Datini și credințe, Simeon Russu, Medicina populară, T. German, Norii în credințele poporului, A. Lupeanu, Datinile noastre de Crăciun, Folcloriștii Blajului, Ion Pop-Câmpeanu
COMOARA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286347_a_287676]
-
E. Gherken) și Covorul Ilenei (1953), piesele Peste Dunărea albastră și Izvorul frăției (1956), comedia Umbra dragostei (1957), în care colportează slogane bolșevice. O permanență a activității sale a fost culegerea și publicarea creației folclorice: Cântece norodnice moldovenești (1939), Proverbe, cimilituri și expresii norodnice moldovenești (1952) ș.a. SCRIERI: Versuri felurite, Tiraspol, 1930; Tiraspolul, Tiraspol, 1932; Avânturi, Tiraspol, 1933; Pionierii în țeh, Tiraspol-Balta, 1934; Lumini și umbre, Tiraspol, 1935; Cântece și poezii, Tiraspol, 1939; Din Valea Nistrului, Chișinău, 1947; Povestea lui Petrică
CORNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
au doar puține elemente livrești și mărturisesc o vagă influență a lui V. Alecsandri și, poate, a lui G. Coșbuc. Sunt, în fapt, rezultatul impresiilor puternice lăsate de amintirea lumii în care a copilărit, de particularitățile ei etnografice. Pe lângă „angucitori” (cimilituri) și poezii populare (culese din împrejurimile satului natal și publicate în „Macedonia”), B. a scris versuri în manieră populară, cu prozodie caracteristică și tematică specifică. Unele se apropie de cântecele „de dragoste” sau de „înstrăinare”, altele aduc mult cu balada
BELIMACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
izvorul vieței. Ce-i folosește cerului că apărați, cercați a apăra de pieire oameni și legi ce se numesc, numai se numesc, creștine, cât faptele lor nu cunosc frăția, nu cunosc dreptatea și-l batjocoresc pre el. * [ȘTEFAN] E grea cimilitura, prea grea, jupân portare! O, țara toată știe și voi să nu știți oare Că apăr Crucea sântă... Crucea plină de rază? Ea-i Doamnă peste mine... e Doamnă și mireasă Fapta și isteția, braț de putere plin La sânta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la turci războaie... și Gîrje cel cu minte Cu turcii, cu maghiarii vă țese legăminte. Și toate astea, Doamne, duc țara la sicriu. Eu... nu trebui s-o apăr... eu, nu trebui s-o știu? ȘT[EFAN] (supărat) E grea cimilitura, prea grea, jupân portare, O, țara toată știe și voi să nu știți oare Că apăr crucea sântă, crucea plină de raze. M-am lepădat de lume... Ea-i sânta mea mireasă. ARB[ORE] V-ați lepădat de lume? ȘT
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
el n-a luat niciodată parte împreună cu frate-său Isaac Angelos la războaiele, pericolele și ostenelele romilor, drept care nici n-a câștigat hlamida de purpură și coroana prin meritul lui propriu, ci prin întîmplarea unui noroc orb. Ar fi o cimilitură greu de dezlegat ca acest om, care n-a luat parte la campaniile numeroase ale romilor contra românilor nici cu votul nici cu capul să se prefacă, așa deodată și ca din senin, întocmai contrariul de ceea ce fusese. O asemănare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
elemente străine și atât de degenerată, încît rămânea neînțeleasă pentru cea din urmă. Cu toată asemănarea cu italienii, nu numai în limbă, ci și-n datine, în purtarea armelor și-n uzul uneltelor, originea și migrațiunea românilor rămânea totuși o cimilitură nedezlegată și mărturisită de cei învățați și pătrunzători, cimilitură a cării soluțiune n-a izbutit pe deplin nici până în ziua de azi. Înnăscuta neașezare și movibilitate a acestei nații, împreună cu relele unei poziții civile în multe părți opuse dreptului natural
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru cea din urmă. Cu toată asemănarea cu italienii, nu numai în limbă, ci și-n datine, în purtarea armelor și-n uzul uneltelor, originea și migrațiunea românilor rămânea totuși o cimilitură nedezlegată și mărturisită de cei învățați și pătrunzători, cimilitură a cării soluțiune n-a izbutit pe deplin nici până în ziua de azi. Înnăscuta neașezare și movibilitate a acestei nații, împreună cu relele unei poziții civile în multe părți opuse dreptului natural, apoi administrația tiranică și arbitrară produseră prea adeseori vacanțe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
grindină, este „în chip de bou” sau „de buhai” (taur) sau este tras de Sf. Ilie „cu un bou” (20, pp. 144-145). De asemenea, în popor, la negură („norul lăsat pe pământ”) i se mai spune și „buhaiu”, iar în cimilituri negura sau pâcla e desemnată printr-o „vacă surie” (20, p. 64). Când norul nu este negru, ci cenușiu, ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folcloristul bucovinean Simeon Fl. Marian la redactarea acestei monografii este schimbul în natură pe care i l-a propus lui Artur Gorovei. într-o scrisoare datată 1/13 mai 1897, Marian i-a oferit lui Gorovei toată colecția sa de cimilituri românești, în schimbul notițelor despre botanica populară alcătuite de acesta din urmă în colaborare cu Mihai Lupescu. „Așa cred - își încheia Simeon Fl. Marian epistola - că atât opul Dv. despre cimilituri, cât și al meu despre Botanică vor fi complete” (8
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Marian i-a oferit lui Gorovei toată colecția sa de cimilituri românești, în schimbul notițelor despre botanica populară alcătuite de acesta din urmă în colaborare cu Mihai Lupescu. „Așa cred - își încheia Simeon Fl. Marian epistola - că atât opul Dv. despre cimilituri, cât și al meu despre Botanică vor fi complete” (8). Acest „troc” fără precedent (cel puțin ca amploare) s-a produs, dar fără știința și acordul folcloristului Mihai Lupescu, care, ulterior, i-a cerut lui Marian să înapoieze materialele. Până la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de descompunere a ADN-ului sau că Dumnezeu știe altfel de chimie decât mine... Johansson îl privi cu reproș. - Degeaba te uiți așa... mormăi Barna. - Nu vreau australul vostru, zise într-un târziu bătrânul, care nu înțelegea mare lucru din cimiliturile pe care le schimbau cei doi. Ajutoarele sale începuseră și ele să se trezească și Johansson se văzu nevoit să le lipească gurile cu bandă adezivă pentru a opri șuvoiul de înjurături. - Nu vreau australul vostru, repetă, ceva mai tare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
altă parte, nu înțeleg în ce fel îi poți învinge dacă ești atât de convins de istețimea lor. - A nu-ți subestima adversarul este întotdeauna calea cea mai sigură către victorie, chiar dacă ea parc uneori să fie una ocolită. - Schimbăm cimilituri degeaba. Pierdem vremea. Maestru sau nu, quinți sau nu, legea e foarte simplă și suntem în vreme de război. Trebuie să-mi spuneți cine sunteți, în conformitate cu normele stabilite de Regulament. În caz contrar, puteți fi executați pe loc. Aveți cinci
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a. Credincios principiilor însușite de la B. P. Hasdeu, scoate colecția Poezii poporale române (I-II, 1873-1875), care marchează un moment important în evoluția concepției sale folcloristice. În prefață precizează că a
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Bucovina (1911). Lucrările Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas în manuscris doine și balade din Bucovina și Ardeal, cântece ostășești, obiceiuri din ciclul familial (Junețea la români), datini legate de sărbători, colinde, snoave, cimilituri ș.a. Bun cunoscător al creației populare românești, M. a realizat o operă de referință, neegalată încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în care cultura populară este cercetată - monografic, analitic-descriptiv și morfologic
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
referință, neegalată încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în care cultura populară este cercetată - monografic, analitic-descriptiv și morfologic - pentru prima dată în aproape toate compartimentele ei: poezie lirică, descântece, colinde, vrăji, cimilituri, proverbe, snoave, legende istorice, datini, credințe, mitologie, moravuri, cromatică, zoologie, botanică. Prin exemplul său, el pune bazele cercetării științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în 1881, „singurul etnograf
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
căutate neapărat anume canale de influențe, pentru că g., ca și alte specii folclorice, a putut apărea independent la mai multe popoare. În nordul Moldovei și în câteva localități din nordul Transilvaniei și din Banat, denumirea a fost concurată de sinonimul cimilitură, astăzi pe cale de dispariție. Alături de g. propriu-zisă, cea descriptivă, stau g. numerică, g.-păcăleală, jocurile de cuvinte și așa-numitele întrebări și răspunsuri, cele mai multe de factură religioasă. În general, g. este alcătuită din două până la cinci versuri, cel mai adesea
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
cunoașterea lumii. Surse: Anton Pann, O șezătoare la țară sau Povestea lui Moș Albu, I, București, 1851, O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Teodor Stamati, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Teodor Stamati, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București, 1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref.
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București, 1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref. I.C. Chițimia, București, 1964; Bulgăre de aur în piele de taur. Ghicitori, îngr. și pref. Radu Niculescu, București, 1975; Sergiu G.
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref. I.C. Chițimia, București, 1964; Bulgăre de aur în piele de taur. Ghicitori, îngr. și pref. Radu Niculescu, București, 1975; Sergiu G. Moraru, Ghicitori, Chișinău, 1980. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 224-250; G. Pascu, Despre cimilituri, I, Iași, 1909, II, București, 1911; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. III: Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941, 1-65; Ist. lit., I, 190-193; Monica Brătulescu, Ghicitoarea, elemente de structură stilistică, REF, 1965, 5; Gh. Vrabie, Din limbajul poetic al cimiliturii
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]