1,195 matches
-
de iertăciuni, Măsluitor sau calpuzan, Or să te puie pe tăciuni Fiert în oloiul din cazan, Ca un nelegiuit hiclean. Fii fur, dar unde-i ce-ți aduce Al furtișagurilor plean? La tîrfe și la crîșmi se duce! Zi din cimpoi și zi mascări Și fă ce știu boscarii-a face: Fă stihuri, vrăji, fă tumbe, sări, Fii păpușar prin iarmaroace; Dupi, stuci, popici, cînd vor să joace Înșală loazele năuce! Dar pleașca? Ia aminte-ncoace: La tîrfe și la crîșmi
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
românilor deopotrivă. Începând cu orele 16.00, în deschiderea propriu-zisă a spectacolului, artiștii vă invită să vă alăturați într-o ținută cât mai „verde” unei mici parade inedite ce vă cutreiera străduțele principale ale Centrului Istoric în ritmuri inconfundabile de cimpoaie și tobe. Parada va avea ca punct de plecare piațeta din spatele BNR și urmând traseul Smardan-Selari-Covaci-Lipscani se va întoarce la scenă, ca un preambul al începerii spectacolului propriu-zis. Pe tot parcursul după-amiezii, publicul este poftit să se fotografieze cu spiridușii
St.Patrick’s Day [Corola-blog/BlogPost/99053_a_100345]
-
preluată de membrii grupului Ad-Hoc. Deja o prezență cunoscută pentru iubitorii muzicii irlandeze, trupa Blackbeers va zgudui piațeta în ritmuri de Rock-Celtic iar programul artistic se va încheia cu un recital de muzică medieval-celtica interpretată într-o formă inedită cu cimpoaie, tobe și instrumente arhaice susținut de trupă Bordo Sarkany din Ungaria (trupa care va conduce și parada din deschiderea spectacolului). Începând cu orele 21.00, petrecerea va continua cu jam-session și open mic în St. Patrick Pub, unde sunteți invitați
St.Patrick’s Day [Corola-blog/BlogPost/99053_a_100345]
-
-ndeamnă să te întrebi din ce in ce mai subtil: „Ce aud?” " (Maria Balabas) Ce se aude? Sunete folclorice vechi înregistrate de Constantin Brăiloiu în primele sale campanii etnografice, preluate din arhiva Muzeului de Etnografie din Geneva. Adică: solz de pește, frunză de liliac, cimpoi, bucium, flageolet și bocete. Este prima instalație de sunet din România, prin care Gheorghe (gH) și Viviana Iacob creează în mod performativ un ambient holofonic. Într-o pădure de zumzet te iau prin surprindere în timp ce străbați sală dintr-o parte
Pădurea de sunete [Corola-blog/BlogPost/99404_a_100696]
-
a ocupat locul 6, sau la MTV Europe. Componentă: Român Lagupov - voce, în formație din 1994 până în prezent / Mihai Gincu - bass chitară, 1994-prezent / Sveatoslav Starus - chitară, 1996-2004, începutul 2010 - prezent / Andrei Cebotari - tobe, 2000-2003, începutul 2010 - prezent / Valeriu Mazilu - trompeta, cimpoi, 2001-prezent / Victor Dandes - trombon și instrumente populare, 2001-prezent. Biletele sunt disponibile la prețurile de 130 lei - Gazon B; 200 lei - Gazon A; 270 lei - Golden Ring și 360 lei - Tribune VIP. Tichetele se pot cumpăra online, pewww.eventim.ro, sau
Zdob şi Zdub în deschidere la Linkin Park! [Corola-blog/BlogPost/99411_a_100703]
-
fi posibile grație prezenței unor personalități remarcabile românești sau din afara hotarelor țării, printre care se cuvine a menționa pe: Alex. Ștefănescu și Daniel Cristea-Enache, critici literari români de mare valoare; academicianul Dan Berindei, mare istoric al poporului român; academicienii Mihai Cimpoi, istoric, redactor literar și președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, Nicolae Dabija, istoric literar și om politic, Valeriu Matei, poet, istoric, scriitor și om politic din Moldova, Membru de onoare al Academiei Române; Valeriu Matei, scriitor și politician român, născut în
Festivalul „Axis Libri” [Corola-blog/BlogPost/98154_a_99446]
-
organizată în cinstea Zilei Îndrăgostiților - Valentine’s Day pe data de 11 februarie, incepand cu orele 21. Sufletul petrecerii va fi trupa Bordo Sarkany (Dragonul Roșu) din Debrecen-Ungaria care pe o durată de aproximativ o oră și jumătate, cu tobe, cimpoaie și alte instrumente din vechime va încerca să vă răpească din viața cotidiană și să vă introducă într-o lume cu totul aparte, aceea de odinioară, cănd menestrelii și trubadurii cântau în piațete iar mulțimea ‘’dănțuia” frenetic pe ritmurile inconfundabile
Medieval Valentine’s Party! [Corola-blog/BlogPost/97079_a_98371]
-
Amintim câteva dintre titluri: I Vist Lo Lop, Ungaresca , Skudrinka, Palestina, World Tree, Ye Jacobites By Name. Sunt de remarcat atât costumele cât și instrumentele lor, aducând un plus de spectaculozitate și autentic. Membrii trupei sunt: Roland Dickmann (leader-ul trupei) : cimpoi medieval, blockflöte, fluier unguresc, fluier irlandez, percuții, voce Zoltán Arany: cimpoi medieval, cimpoi unguresc, fluier unguresc, caval, vioară Ernő Kiss : țitera, tambur(darabana) Márió Gál :tobe medievale, alte percuții László Szalma :cobza, țitera, clopoței L Fiți bineveniți!
Medieval Valentine’s Party! [Corola-blog/BlogPost/97079_a_98371]
-
World Tree, Ye Jacobites By Name. Sunt de remarcat atât costumele cât și instrumentele lor, aducând un plus de spectaculozitate și autentic. Membrii trupei sunt: Roland Dickmann (leader-ul trupei) : cimpoi medieval, blockflöte, fluier unguresc, fluier irlandez, percuții, voce Zoltán Arany: cimpoi medieval, cimpoi unguresc, fluier unguresc, caval, vioară Ernő Kiss : țitera, tambur(darabana) Márió Gál :tobe medievale, alte percuții László Szalma :cobza, țitera, clopoței L Fiți bineveniți!
Medieval Valentine’s Party! [Corola-blog/BlogPost/97079_a_98371]
-
Ye Jacobites By Name. Sunt de remarcat atât costumele cât și instrumentele lor, aducând un plus de spectaculozitate și autentic. Membrii trupei sunt: Roland Dickmann (leader-ul trupei) : cimpoi medieval, blockflöte, fluier unguresc, fluier irlandez, percuții, voce Zoltán Arany: cimpoi medieval, cimpoi unguresc, fluier unguresc, caval, vioară Ernő Kiss : țitera, tambur(darabana) Márió Gál :tobe medievale, alte percuții László Szalma :cobza, țitera, clopoței L Fiți bineveniți!
Medieval Valentine’s Party! [Corola-blog/BlogPost/97079_a_98371]
-
Știri FITS a șaptea zi: A ieșit un pic soarele astăzi iar străzile vor fi pline de evenimente. Așa ca ieși pe stradă, bucură-te de FITS! De la 17 vin scoțienii cu cimpoaie pe Corso, la 18 vine circul în Piața Mică, iar de la 19 Fanfara de la Cozmești. Și dacă vrei să stai pe scaun și să asculți o piesă de teatru, vino de la 14 la librăria Humanitas, la spectacolul lectură „Orb de
Cimpoaie, circ, muzică ţigănească şi dans [Corola-blog/BlogPost/97726_a_99018]
-
a editurii ieșene Priceps Edit). Pe această linie se înscrie și volumul Poetul ca Apostol, publicat la Editura Baștina Radog din Chișinău în 2013. Apărut sub egida Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, coordonat de academicienii Mihai Cimpoi și Eugen Simion, volumul este dedicat poetului și prozatorului Nicolae Dabija , așa cum reiese și din subtitlul acestuia - Nicolae Dabija-65.Eseuri*Referințe critice. De altfel, acad. Mihai Cimpoi, cel care l-a descoperit și lansat pe autor, semnează și Argumentul din
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, coordonat de academicienii Mihai Cimpoi și Eugen Simion, volumul este dedicat poetului și prozatorului Nicolae Dabija , așa cum reiese și din subtitlul acestuia - Nicolae Dabija-65.Eseuri*Referințe critice. De altfel, acad. Mihai Cimpoi, cel care l-a descoperit și lansat pe autor, semnează și Argumentul din deschiderea opului, în care justifică titlul acestuia: ,,Rezumând întreaga sa activitate ( ... ), putem, pe bună dreptate, să sinonimizăm poetul cu apostolul.” De remarcat că volumul a fost precedat
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
Filologie din Chișinău, colaboratori ai săptămânalului ,,Literatura și Arta”. Volumul în discuție este în fapt o selecție de autor din cele mai valoroase studii, exegeze, articole publicate despre opera și personalitatea sa. ,,Poezia ca apostolat” este, în opinia acad. Mihai Cimpoi, ,,programul cheie al lui Nicolae Dabija”, proiectat ca ,,o figură apostolică.” (Prefață la Poeme pentru totdeauna), personalitate multivalentă (poet, publicist, prozator , eseist). Itinerariul biografic, amplu și impresionant, acribios documentat, este semnat de acad. Mihail Dolgan. Din el aflăm că în
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
fost exmatriculat în anul trei de facultate (împreună cu Vasile Romanciuc și Aurelian Silvestru) pentru ,,activitate proromânească și antisovietică”, că după titlul metaforic, încărcat de o grea simbolistică, al volumului de debut, Ochiul al treilea, a fost denumită (de acad. Mihai Cimpoi) o întreagă generație de poeți (generația de aur a anilor 70 din Basarabia); că din 1986 conduce destinele revistei ,,Literatura și arta”care a reprezentat flacăra ,,Revoluției de Renaștere Națională a Basarabiei”; că s-a implicat trup și suflet în
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
Nobel, dacă ar fi propus și susținut, nu discreditat de confrați, cum s-a întâmplat cu alți scriitori români (vezi cazul Blaga). Studiile din deschiderea volumului sunt cunoscute de lectorul avizat, ele purtând semnătura academicienilor Eugen Simion, Constantin Ciopraga, Mihai Cimpoi ș.a., ce vorbesc despre poetul, dar și despre publicistul, prozatorul, eseistul, luptătorul Nicolae Dabija, de la al cărui debut (1965, în ,,Tinerimea Moldovei”) s-a scurs aproape un semicentenar. Încă din 1991, Constantin Ciopraga vedea în poet ,,o conștiință vizionar patetică
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
diferite de emisie a sunetului și o paletă timbrală de mare diversitate. Susține recitaluri solistice schimbând un instrument cu altul, trece cu ușurință în planul acompaniamentului folcloric de grup. Câteva dintre instrumentele la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
A reprezentat tradiția muzicii populare naționale la multiple spectacole de gală dedicate vizitelor șefilor de stat străini în România, la London Palladium Royal Performance în 1967, la Smithsonian Institute cu ocazia Bicentenarului Statelor Unite ale Americii-1976, la Festivalul de interpretare la cimpoi din Billingham, Anglia, festivalurile de folclor din Nanterres-Franța, Bursa-Turcia, din Spania, Olanda, Germania, Finlanda, Bulgaria, fosta Iugoslavie, India, China și a fost membru în juriu la edițiile multiple ale festivalurilor ,,Maria Tănase" și ,,Maria Lătărețu", președinte de juriu la festivaluri
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
Munții Apuseni, Țara Vrancei și București. Parada va fi urmată de o reuniune a cimpoierilor unde se va discuta înființarea Ligii Naționale a Cimpoierilor din România. Liga își propune să sprijine, prin inițiative educaționale și de promovare, cultura și tradiția cimpoiului, instrument străvechi, care semnifică și conexiunea pastorala comună dintre România și Irlanda. În intervalul 14.00-16.00, în Piața George Enescu, artistul plastic Andreea Hudini va coordona un atelier în cadrul căruia copiii din clasele primare își vor putea confecționa măști
St. Patrick’s Day sărbătorită la București [Corola-blog/BlogPost/94175_a_95467]
-
de membrii juriului care i-au acordat la actuala ediție, a XV-a, “Teiul de Aur” pentru Literatură, și, de asemenea, față de Lucia Olaru Nenati, autoarea vibrantei laudatio rostite cu acest prilej. Și pentru că a început cu “Teii”, acad. Mihai Cimpoi a insistat asupra câtorva fragmente și idei din comunicarea pe care o pregătise pentru Premiile Eminescu - “Teiul milenar al lui Eminescu”. După care, evocând prima sa venire în România, “cu viza Federației Ruse”, a povestit că l-a rugat pe
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
pentru această instituție”, pentru acest Memorial (“pe care noi l-am vrea altfel, mai dinamic, mai axat pe studii”), și care cu “Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii” “ne-a dat un studiu de referință”. În continuare, acad. Mihai Cimpoi s-a referit la propria inițiativă culturală, Congresul Mondial de Eminescologie de la Chișinău, încheind cu mărturisirea că o așteaptă cu drag pe Lucia Olaru Nenati și la celelalte ediții ale forumului. Deoarece volumul “Scrisori din prezentul meu” reunește editoriale semnate
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
din viața Luciei Olaru Nenati, când titluri ale cărților sale și semnând, de asemenea, sugestive prezentări ale invitaților de pe podium. Nu ușor, cum a mărturisit și Gheorghe Median, dacă ne gândim că între aceștia s-au aflat trei academicieni, Mihai Cimpoi, Eugen Doga și Nicolae Dabija, toți trei veniți special la Botoșani pentru Lucia Olaru Nenati, împreună cu Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie din cadrul Academiei de Științe Moldova. Emoționând publicul cu mărturisirea că “pentru noi, capitala României sunt Botoșanii”, academicianul, cunoscutul
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
cazul meu, știe că sunt, de fapt, mai români decât românii. Iar talentele lor culturale sunt multiple, de la muzică, la literatură, la artă. Și Lucia ne vorbește despre Grigore Vieru, cu care a fost bună prietenă, despre enciclopedicul acad. Mihai Cimpoi, despre poetul luptător Vasile Tărâțeanu, despre poetul Nicolae Dabija, despre țăranca Anița Nandriș care a supraviețuit deportării siberiene și s-a întors să-și scrie povestea pătimirii ș.a. Ea ne convinge că Eminescu va rămâne actual pe veci și că
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
au luat loc președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan, dr. Tudor Nedelcea, acad. Eugen Doga, acad. Vasile Tărâțeanu, acad. Mihai Voicu, acad. Victor Spinei, acad. Eugen Simion, acad. Maya Simionescu, speakerul de facto al manifestării, acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Breban, poetul Viorel Dinescu, acad. Nicolae Dabija, general (r.) Mircea Chelaru, dr. Nicolae Georgescu, dr. Vasile Băhnaru. Din grupul botoșănenilor au făcut parte, printre alții, dr. Lucia Olaru Nenati, Elena Condrei, Lili Bobu, Gabriel Alexe, Mihai Cornaci, Paul
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
Eminesciene dincolo de monografie”. Volumele au fost editate de Consiliul Local Dumbrăveni în colaborare cu Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă (FNSA). Spicuiesc câteva dintre ideile pe care le-am reținut din discursurile iluștrilor invitați prezenți la manifestare: Mihai Cimpoi: „Eminescu, cel care este pentru români întruchiparea simbolului Shakespeare de la englezi, a fost tradus în 85 de limbi din 134 de țări.” „Întrebat fiind într-o anume împrejurare dacă îl cunosc pe noul ministru al culturii de la acea vreme, am
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]