59 matches
-
Alecsandri, Matei Millo, Costache Negruzzi sau Eugeniu Carada, compozitorii Alexandru Flechtenmacher, Ioan Wachmann, Eduard Wachmann și Karl Theodor Wagner au compus un număr impresionant de vodeviluri, stimulând gustul publicului pentru acest gen. Printre titlurile apărute la acea dată se numără: „Cinel - Cinel”, „Coana Chiriță”, „Cetatea neamțului”, „Piatră din casă”, „Crai nou”, „Doi țărani și cinci cârlani”, „Soldatul român”, „Urâtă satului”, „Însurățeii”, „Nicșorescu”, „Prăpastiile Bucureștiului”, „Spoielile Bucureștiului”. A urcat pe scenă o lume autentică, valoarea muzicală fiind sporită de inspirația de factură
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Matei Millo, Costache Negruzzi sau Eugeniu Carada, compozitorii Alexandru Flechtenmacher, Ioan Wachmann, Eduard Wachmann și Karl Theodor Wagner au compus un număr impresionant de vodeviluri, stimulând gustul publicului pentru acest gen. Printre titlurile apărute la acea dată se numără: „Cinel - Cinel”, „Coana Chiriță”, „Cetatea neamțului”, „Piatră din casă”, „Crai nou”, „Doi țărani și cinci cârlani”, „Soldatul român”, „Urâtă satului”, „Însurățeii”, „Nicșorescu”, „Prăpastiile Bucureștiului”, „Spoielile Bucureștiului”. A urcat pe scenă o lume autentică, valoarea muzicală fiind sporită de inspirația de factură folclorica
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Trubadurul", "Ernani"), de Gaetano Donizetti ("Lucia di Lammermoor", "Maria de Rohan"), Gioachino Rossini ("Bărbierul din Sevilla"), Vincenzo Bellini ("Norma", "Somnambula") și Charles Gounod ("Faust", "Sapho"). A abordat și repertoriul național, dirijând din Eduard Wachmann ("Lipitorile satului"), Alexandru Flechtenmacher ("Baba Hârca", "Cinel Cinel"). A realizat și o serie de compoziții proprii, fiind întemeietorul operei românești. Mormântul muzicologului Eduard Caudella, aflat în Cimitirul Eternitatea din municipiul Iași, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Iași sub nr. 1574 cu codul .
Eduard Caudella () [Corola-website/Science/310312_a_311641]
-
Ernani"), de Gaetano Donizetti ("Lucia di Lammermoor", "Maria de Rohan"), Gioachino Rossini ("Bărbierul din Sevilla"), Vincenzo Bellini ("Norma", "Somnambula") și Charles Gounod ("Faust", "Sapho"). A abordat și repertoriul național, dirijând din Eduard Wachmann ("Lipitorile satului"), Alexandru Flechtenmacher ("Baba Hârca", "Cinel Cinel"). A realizat și o serie de compoziții proprii, fiind întemeietorul operei românești. Mormântul muzicologului Eduard Caudella, aflat în Cimitirul Eternitatea din municipiul Iași, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Iași sub nr. 1574 cu codul .
Eduard Caudella () [Corola-website/Science/310312_a_311641]
-
fenomenul de rezonanță. Compune muzică ezoterică pentru meditații și pentru tratarea unor afecțiuni (gen muzical cunoscut și sub denumnirea de muzică ambientală). Folosește instrumente cu vibrații naturale (ca de exemplu chitara clasică, vioara, pianul, muzicuța, blockflute, fluierele, mandolina, tobele, bateria, cinelele, gongurile), alte accesorii (ca de exemplu bolurile, clopotele tibetane, diapazonele, monocordul), cât și vocea umană. Integrează în muzica sa sunete înregistrate din natură, ca de exemplu ciripitul păsărilor, vânt, clipocitul apei, valurile mării. De asemenea, utilizează instrumente electronice, ca de
Dorin Achim () [Corola-website/Science/314015_a_315344]
-
problemelor de construcție. Recent, s-au construit replici ale instrumentului, în variantă acustică sau amplificată electric (de exemplu, GuitarViol). În muzica cultă contemporană, se practică uneori frecarea percuțiilor cu un arcuș. Efectul, subtil ca sonoritate, este aplicat în special la cinele (talgere) puse pe stative, care vor fi frecate pe margine. Chiar și pentru percuții, se va aplica colofoniu asupra firelor arcușului. Un caz spectaculos este acela al ferăstrăului muzical, care poate fi acționat fie cu arcușul (pentru "legato") sau cu
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
sub bagheta lui Max Erdmannsdörfer. Simfonia este compusă pentru piculină, două flauturi, două oboaie, două clarinete (în la și si bemol), doi fagoți, patru corni (în mi bemol și fa), două trompete (în do și re), trei tromboane, tubă, timpane, cinele, tobă bas și coarde.
Simfonia nr. 1 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/323988_a_325317]
-
foarte mare. În afară de vioară solo, concertul necesită două flauturi (plus piculină), două oboaie (plus corn englez), două clarinete, un clarinet bas, doi fagoți (plus un contrafagot), patru corni, două trompete, trombon, harpă, coarde plus percuție care cuprinde timpan, tobă bas, cinele, gong, clopote tubulare, glockenspiel, vibrafon, xilofon și celestă. Ca și majoritatea concertelor, lucrarea este structurată în trei părți: O interpretare tipică a concertului durează aproximativ 25 de minute. Korngold a promis să compună doar muzică de film, cu care se
Concertul pentru vioară (Korngold) () [Corola-website/Science/326583_a_327912]
-
ridicare treptată, de aici urmează declinul. Orchestrația lucrării conține pe lângă cvartetul de coarde, patru flaute (două piccolo), două oboaie, corn englez, trei clarinete, patru fagoturi (printre care două contrafagoturi), patru corni, patru trompete, patru tromboane, tubă, timpan, tobă mare, tam-tam, cinele, xilofon, trianglu, două harfe, celestă și orgă.
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]