248 matches
-
a mulțumit, i-a sărutat Gingașa-i mână dreaptă, S-a ridicat și l-a urmat Pe calea-i înțeleaptă Spre peștera cu flori de colț Unde-și avea sălașul Pe pat de flori, sub flori pe bolți... Uimit fu ciobănașul! Luându-l, dară, ucenic, Rămase să-l învețe Cum viața crește din nimic Și tâlcuind povețe Din al naturii tainic tom, Secrete să deprindă, Iar de la plante, păsări, pomi Leac pentru boli să prindă; Ființelor fără cuvânt Să le învețe
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
care începu să ronțăie legăturile plasei în care era prins porcușorul. - Eu te ajut să scapi, dar vreau să fiu impresarul tău, ce zici? - Bine, dar nu știu să cânt la nici un instrument. - Am să te duc la prietenul meu, ciobănașul care îmi aduce nuci la marginea pădurii. El te va învăța să cânți din frunză. - Din frunză? N-am mai auzit niciodată ceva mai caraghios. Nodul plasei se desfăcu și porcușorul se rostogoli peste frunze, oprindu-se cu codița drept
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
N-am mai auzit niciodată ceva mai caraghios. Nodul plasei se desfăcu și porcușorul se rostogoli peste frunze, oprindu-se cu codița drept în copacul de care fusese atârnat. Veverița sări în spatele lui. Porniră amândoi către marginea pădurii, în căutarea ciobănașului. Îl găsiră într-o poiană alături de oile lui și nu mică îi fu mirarea porcușorului să audă cu fantasticele lui urechi muzicale cântecul cel minunat care îl ademenise prin pădure, venind de pe buzele băiatului. Marinică rămase cu turma ciobănașului vreme
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
căutarea ciobănașului. Îl găsiră într-o poiană alături de oile lui și nu mică îi fu mirarea porcușorului să audă cu fantasticele lui urechi muzicale cântecul cel minunat care îl ademenise prin pădure, venind de pe buzele băiatului. Marinică rămase cu turma ciobănașului vreme de trei zile în care învăță cu mare sârg să cânte în frunză și în tulpini de păpădii. Când veni vremea să se întoarcă la ferma sa, veverița îl însoți pentru a-i pregăti concertele așa cum se cuvenea unui
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
pe scenă, purtând ușor stânjenit vestuța roșie cu care îl îmbrăcase veverița și papionul auriu. Se închină în fața audienței care continua să râdă, își alese o frunză de salcâm, o strecură între dinți și începu să cânte așa cum îl învățase ciobănașul. Ei, ce să vă mai spun? Imediat se lăsă în hambar o liniște atât de adâncă încât nici musca nu se mai auzea. Acela fu doar începutul șirului de concerte care urmară căci, după un succes răsunător la propria fermă
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
toate basmele și legendele românești, pentru Cișmigiu, Gică Petrescu, Foișorul de Foc, Mariana Nicolescu și Valea Dâmboviței, pentru năvălirile goților, hunilor, gepizilor, avarilor și slavilor, pentru Moș Ene și Moș Martin, pentru pelerinajele de S’ântă Mărie Mare, pentru Ciuleandra, Ciobănaș cu trei sute de oi, Sanie cu zurgălăi și Morărița, pentru Eforie și Năvodari, pentru letopisețe și cronici, pentru Târgu-Jiu, Târgu-Mureș și Târgu’ de fete de la Găina, pentru Cuza, Kogălniceanu, Lascăr Catargi, Petre Carp, Maniu și Mihalache, pentru educatoarele, învățătorii și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
al iubirii, dulce grai. Dochia, mamă geloasă pe fete curtenitoare, își mâna fiul de-acasă, cu-a ei turmă de mioare. La mama lui se întorcea, când Luna pe cer răsărea. Așa cum ea îl sfătuia, văzând că, se îndrăgostea. Tânăr ciobănaș la stână și cu firea iubitoare, s-a îndrăgostit de lună, mai rău ca de fată mare. O privea pe cer albastru, cum se oglindea în ape. Își făcea un plan maestru, s-o aducă-n sân, aproape. De pe cea
DRAGOBETE -LEGENDĂ- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367611_a_368940]
-
s-a desprins de lume, cu chip s-a pierdut în abis. Din dragoste s-a prăpădit, cu dor de-a săruta fete. Dragobete a fost numit, și-i mereu dorit de fete. Luna, încă îl jelește că, dor de ciobănaș duce. Când Primăvara sosește și ceru-n izvoare curge. Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: DRAGOBETE -legendă- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate
DRAGOBETE -LEGENDĂ- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367611_a_368940]
-
cine-ți va fi cale, răgaz, iubire, lacrimă, surâs temei și împlinire, cântecul, dragul tău pe viață, urmașul tău pe vecie? Când plângeam, mama-mi cânta Și-n cântec mă legăna, Iar lângă leagăn tăicuța Cânta din fluier doinița, Doina ciobănașului Ce-și pierduse turma lui, Hore, sârbe și bătute Știa el, cântece multe... Așadar, în cântec te-a-nfășat mama, în leagăn ți-a doinit din fluier „tăicuța”... Ești fiica pitrarului Ilie Șalaru de la Deleni, cumva un meșter artist ce-ți părea
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
Articolele Autorului Cui te las și cui mă lași Mamă sfântă Românie, Și blestemele cui le-aș Îngâna plâns de mânie? Triști români și românași Fără vlagă și mândrie, Turmă de naivi și lași Izgoniți în pribegie, Fără câini și ciobănași Transhumând din veșnicie De Carpați și de Oași Spre fatidica băcie A străinilor pizmași Ce vă smulg bucăți de glie De sub sat, de sub oraș Să vă-ntoarcă-n iobăgie, Din stăpâni și arendași, Robi pe propria moșie Să vă facă
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
Oh, da! Se foiau că nu aveau versurile, dar până la urmă le-au găsit pe internet. Aflu că Sakura înseamnă cireș japonez, și cântecul este despre copacul în floare; absolut superb, nu doar cireșul, dar și melodia. Eu am cântat “Ciobănaș cu trei sute de oi”. Simplu, melodios, frumos. Mie mi-a mers la suflet, mai târziu aveam să aflu că și altora. La cererea publicului, va trebui ca la următoarea întălnire a grupului să interpretăm mai multă muzică populară românească. Plăcerea
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
iote-l plin! Refren: Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x)/Șo kames, ratiate te kar peș? Miss Imoral ț-aș arată un festival .....ce? Îți place ciobanu??? Brânză mea nu-i dă valoare? Miorița bălaie it dau una'n oaie!Hmmm Ce? Nici ciobănașu' nu-i bun? O arzi cu bețivani? Ești fufa mă! N-ai stil. Urveto!N-are servici, n-are lipici. Și nici bani! Khandește urât! Oarbă dupe ține, cu mine nu ține! Refren: Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x)/Șo kames, ratiate te
LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]
-
1990, p.3-15și urm passim 2. Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Editura Autograf, M.I.M., Craiova, 2009, p.190-207. 3. Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p.46-48, 394-395. Ciobănaș de la miori Inf. Angelica Stoican, 59 ani, Prejna, 2010 Rubato Sus pe vârful muntelui De-ngropat și el s-o-ngropat măi De-asupra Hiatului Cetina când o picat măi. Lumina și el tot în jos măi Frunza când s-
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
martor al gândului ei nestemat. Prinde bobița jucăușă a razei ce se strecoară printre uluci iar pe pânză ia viață ancestralitatea însăși, cu cele de lângă casă de-acum dar și cu zmeie și greuceni, cu feți și ilene, miorițe și ciobănași trudind și tihnind pe plaiurile noastre de altădată și de azi. Ridică cu luare aminte privirea spre zări spălate de rouă ori de alte miresme ale pământului plin de roadele Domnului, diminețile miros a cer ud și nori vaporoși și
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
COLOANA INFINITĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 710 din 10 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului zborul lui brâncuși în ceruri, visele pierdute-n haos, ana lui manole-n zid, eminesciene plaiuri, lupta lui cu baiazid, cântecele din caval, ciobănașul mioritic, toate au simbolul mitic, blagianul vale -deal, românescul ideal. o coloană infinită peste suflet de român, dorul lui pierdut în doine, ce în suflet ne rămân. luna răsărită-n noapte, peste fildeșul zăpezii, grânele din vară coapte lacuri de
COLOANA INFINITĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351688_a_353017]
-
forma a căta, pentru verbul a căuta) conferă paginilor sale un farmec unic. Creează un miraj în care, fără voie, cititorul se lasă atras irezistibil. Fiecare dintre personajele din această carte de povești are un vis ce frizează poate utopia: ciobănașul vrea să scape de sărăcie, fiica de împărat vrea să atingă fericirea prin iubire, bătrâneii fără copii vi �sează să li se nască un fiu ... Tot așa cum se petrec lucrurile în universul lui Creangă, observăm că eroii din Strop de
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
de rouă ... pendulează între planul fantastic și planul real; împărații sunt niște gospodari mai rostuiți, iar împărățiile lor amintesc de lo �calitățile mici urbane ori rurale. Evident, personajele de basm create de autor au și trăsături magice: dragonul mănâncă oameni, ciobănașul are un fluier fermecat cu care supune lumea ... Mai mult decât atât, trebuie subliniat faptul că personajele din poveștile lui Toader Ungureanu se împart în două categorii bine diferențiate: cele născute în bogăție se definesc prin răutate, duplicitate, sete de
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
a mulțumit, i-a sărutat Gingașa-i mână dreaptă, S-a ridicat și l-a urmat Pe calea-i înțeleaptă Spre peștera cu flori de colț Unde-și avea sălașul Pe pat de flori, sub flori pe bolți... Uimit fu ciobănașul! Luându-l, dară, ucenic, Rămase să-l învețe Cum viața crește din nimic Și tâlcuind povețe Din al naturii tainic tom, Secrete să deprindă, Iar de la plante, păsări, pomi Leac pentru boli să prindă; Ființelor fără cuvânt Să le învețe
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
mai plăcea lui Ștefănescu! Dor de Europa La începutul lui octombrie, pe când se afla la verificări în Okanagana Valley, trăiește un moment inedit: în acea zonă, considerată a fi una dintre cele mai frumoase regiuni ale Canadei, întâlnește un tânăr ciobănaș, cu turma de mioare, care se trăgea dintr-o familie de bucovineni. Aveau o fermă acolo, în localitatea numită Kelowna, din apropierea orașului și continuau tradițiile și îndeletnicirile deprinse într-o Bucovină după care tânjeau... Genu avea o structură sufletească aparte
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
de la Chișinău, cât și de un turist, Lucian Țiplea din Vaslui pentru care Ciocăneștiul este a doua casă. Pe lângă cântece românești arhicunoscute: „Cântă cucul, bată-l vina!”, „Că bogat îi greu”, „Dă, Doamne, la lume bine”, „Pușca și cureaua lată,” „Ciobănaș cu trei sute de oi”, turiștii au avut posibilitatea de a audia și o baladă păstorească interpretată de tinerii de la Chișinău, mai puțin cunoscută, Pe munte cu iarba verde: „Pe munte cu iarba verde/ O turmă de oi se vede/ Hai
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
iarba verde: „Pe munte cu iarba verde/ O turmă de oi se vede/ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!”// Și oițe frumușele/ Pasc tufe de floricele./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!// Pe munte cu iarba verde/ Între ele un ciobănaș de dor cântă drăgălaș./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!// Doine dulci încântătoare/ De dor de înstrăinare./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!// Pe munte cu iarba verde/ Când răsare mândrul soare/ Iese turma din strâmtoare./ Hai, dui, dui, dui
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii omului cu natura și cu frumosul artistic revărsat în glasul fluierului, al valorificării unui teritoriu binecuvântat de Dumnezeu: “Atunci îmi vin în minte bucolice scene/ Cu ciobănași șezând în culcușul ierbii,/ Cu spatele proptit de o tulpină rugoasă,/Mușcând din de brânză,/Privind la odihna fluierului...” (Până adorm, p. 45) Căsuța natală, cuibul copilăriei, impresionează prin frumusețe vegetală, cromatică vie și relaxantă: “Căsuța albastră, cu ochi de
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
câtorva mioare (pe care le aducea de la păscut): „Mărie și Mărioară,/ Ochii tăi de căprioară”. A doua zi când a mers la primărie s-o declare la starea civilă, i-au sunat în minte versurile pe care le ascultase de la ciobănașul care-și mâna oițele spre casă: „Mărie, Mărioară, ochișori de căprioară”. A surâs fericit: „Da, acesta e numele ce-l va purta, MARIA, la fel cu al Fecioarei Maria.” *** Fetița cu obrăjorii de culoarea piersicii, fiica preotului Murărescu a crescut
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
la suferința Ifigeniei și devin într-un anumit sens o prelungire a corpului ei prin Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis”, de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin, creând astfel noua “scară creaturală”. Monologul Iphigeniei, asemănător cu cel al ciobănașului din Miorița, e preluat cu știință și finețe de M. Eliade. Mircea Eliade, și mai târziu I. P. Culianu, în “Oreste Regele Sunetelor”, spre deosebire de Euripide, a transformat sunetul apelor și vântul, care se refuză grecilor dacă Iphigenia nu va fi jertfită
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
Pe lătratul câinilor,/Fluieraș de soc,/ Și pe mulsul oilor,/ Fluier cu noroc./ Când vine furtuna, / Fluierul să cânte./ Vremea se răzbună/ Peste deal și munte./ Și se-aud izvoarele,/Fluieraș de soc,/ De se-ntrec cântările,/Fluier cu noroc./ Ciobănaș te pune la cureaua bine/ Nu știu cum la stână/ Aș sta fără tine./ Când dorul apasă greu,/Fluieraș de soc,/ Tu să-i cânți duios mereu,/Fluier cu noroc./ Toamna când coboară/ Și vine în sat/ Nu-i cânta de jale
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]