248 matches
-
1990, p.3-15și urm passim 2. Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Editura Autograf, M.I.M., Craiova, 2009, p.190-207. 3. Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p.46-48, 394-395. Ciobănaș de la miori Inf. Angelica Stoican, 59 ani, Prejna, 2010 Rubato Sus pe vârful muntelui De-ngropat și el s-o-ngropat măi De-asupra Hiatului Cetina când o picat măi. Lumina și el tot în jos măi Frunza când s-
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
absența unui detaliu esențial și definitoriu din perspectiva viziunilor unui organ de administrare publică locală de nivelul întâi: Primăria comunei Parcova este abonată, de ani buni, la săptămânalul „Literatura și Arta”, a relevat, Primarul Marcel Snegur, membru al Formației Folclorice „Ciobănaș de la miori” de la Căminul Cultural „Dumitru Fusu” din localitate. Frumusețea și autenticitatea repertoriului, precum și talentele acestui ansamblu, au cucerit pe orice plastician, critic, jurnalist sau oaspete de onoare al acțiunii „Parcova-2016”. Omul pentru artă sau arta pentru om? Am avut
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/diana_ciugureanu_zlatan_1473839022.html [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
mai plăcea lui Ștefănescu! Dor de Europa La începutul lui octombrie, pe când se afla la verificări în Okanagana Valley, trăiește un moment inedit: în acea zonă, considerată a fi una dintre cele mai frumoase regiuni ale Canadei, întâlnește un tânăr ciobănaș, cu turma de mioare, care se trăgea dintr-o familie de bucovineni. Aveau o fermă acolo, în localitatea numită Kelowna, din apropierea orașului și continuau tradițiile și îndeletnicirile deprinse într-o Bucovină după care tânjeau... Genu avea o structură sufletească aparte
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
Articolele Autorului Cui te las și cui mă lași Mamă sfântă Românie, Și blestemele cui le-aș Îngâna plâns de mânie? Triști români și românași Fără vlagă și mândrie, Turmă de naivi și lași Izgoniți în pribegie, Fără câini și ciobănași Transhumând din veșnicie De Carpați și de Oași Spre fatidica băcie A străinilor pizmași Ce vă smulg bucăți de glie De sub sat, de sub oraș Să vă-ntoarcă-n iobăgie, Din stăpâni și arendași, Robi pe propria moșie Să vă facă
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Rom_anie_cui_ma_lasi_romeo_tarhon_1353478286.html [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
martor al gândului ei nestemat. Prinde bobița jucăușă a razei ce se strecoară printre uluci iar pe pânză ia viață ancestralitatea însăși, cu cele de lângă casă de-acum dar și cu zmeie și greuceni, cu feți și ilene, miorițe și ciobănași trudind și tihnind pe plaiurile noastre de altădată și de azi. Ridică cu luare aminte privirea spre zări spălate de rouă ori de alte miresme ale pământului plin de roadele Domnului, diminețile miros a cer ud și nori vaporoși și
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Oh, da! Se foiau că nu aveau versurile, dar până la urmă le-au găsit pe internet. Aflu că Sakura înseamnă cireș japonez, și cântecul este despre copacul în floare; absolut superb, nu doar cireșul, dar și melodia. Eu am cântat “Ciobănaș cu trei sute de oi”. Simplu, melodios, frumos. Mie mi-a mers la suflet, mai târziu aveam să aflu că și altora. La cererea publicului, va trebui ca la următoarea întălnire a grupului să interpretăm mai multă muzică populară românească. Plăcerea
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) by http://revistaderecenzii.ro/milena-munteanu-amintiri-din-tara-soarelui-rasare-1/ [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
tot mai tulburi și victoria sufletelor noastre asupra nevoinței de a fi a naturii foarte aproape, m-am gândit că este bine să public, ca pe un Avertisment, și această scrisoare de tranziție. * * * ROMÂNIA anului 2015 se află în ipostaza ciobănașului mioritic David sau, dacă vreți, ... Citește mai mult Foto: Geneză I (cupru electrolitic)Dragi prieteni,mai întâi va rog să primiți în sfântă sărbătoare a Izvorului Tămăduirii salutul meu tradițional: Cristos a-nviat!Și pe cel deja știut, cu care va
CONSTANTIN MILEA SANDU by http://confluente.ro/articole/constantin_milea_sandu/canal [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
tot mai tulburi și victoria sufletelor noastre asupra nevoinței de a fi a naturii foarte aproape, m-am gândit că este bine să public, ca pe un Avertisment, și această scrisoare de tranziție.* * *ROMÂNIA anului 2015 se află în ipostaza ciobănașului mioritic David sau, dacă vreți, ... X. AGONIA UNIUNII EUROPENE (VOLUMUL 2) ÎN LOC DE INTRODUCERE - O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA), de Constantin Milea Sandu, publicat în Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015. Foto: Soarele Atlanților din Carpați (șablon
CONSTANTIN MILEA SANDU by http://confluente.ro/articole/constantin_milea_sandu/canal [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
viață aspră, o luptă cu adversitățile naturii, căreia trebuia să-i pătrundă tainele și pe care trebuie să și-o apropie. În fața lui se deschide o lume nouă, destinată bărbaților, pasionanta și emoționantă, cu ademeniri și primejdii la tot pasul. Ciobănașul visa, de pe atunci, să treacă dincolo, „în țară” și numea vama dintre Transilvania și Muntenia, „granița drăceasca”. Se întreba el: „cine a mai vazut granița prin mijlocul țării? ”, granița care a separat românii doar politic și adminitrativ pentru că sufletul și
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Badea_cartan.html [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
va avea următorul cuprins: "km 0+000-km 0+580, L - 0,580 km, l - 7,000 m, îmbrăcăminte de balast", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "133.679"; - la poziția nr. 9, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Ciobănașului", coloana 3 va avea următorul cuprins: "km 0+000-km 0+620, L - 0,620 km, l - 7,000 m, îmbrăcăminte de pământ", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "128.908"; - la poziția nr. 10, coloana 2 va avea următorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
Vaslui 44. Muzeul "Vasile Pârvan" Birlad 45. Muzeul Județean de Istorie și Arta Vilcea 46. Complexul Muzeal de Istorie Vrancea B. Formații și ansambluri artistice profesionale de muzică și dansuri 47. Ansamblul Folcloric "Trei scaune" Sfântu Gheorghe 48. Ansamblul Folcloric "Ciobănașul" Întorsura Buzăului 49. Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" Craiova 50. Ansamblul Folcloric "Rapsodia Calimanului" Toplița 51. Ansamblul Folcloric "Transilvania" Baia Mare 52. Ansamblul Secuiesc de Stat Miercurea-Ciuc 53. Ansamblul Folcloric "Mărțișorul" Drobeta-Turnu Severin 54. Ansamblul Folcloric "Cindrelul - Junii Sibiului" Sibiu 55. Ansamblul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/115512_a_116841]
-
Asociația "21 Decembrie 1989" - Reșița județul Caraș-Severin Chilmon Ion Florea Adrian Ursut Dumitru Fundația Revoluției din România - Decembrie 1989 Filiala Prahova Chiritescu Marcel Gornescu G. Romeo Grigorescu Tatiana Popa Dimitrie Orașul Sinaia - județul Prahova Aritei Fanel Boncoi Ion-Jean Brad Liviu Ciobănaș Filaret Codoreanu Alex Cristescu Nicolae Dogaru Dragoș Dumitrescu Constantin Gavrilă Marin Ghioca Adrian Iovan Constantin Moldovan Pavel Neacșu Ion Opriș Teodor Ponor Caragea Român Tamaduianu Teodorescu Ion Ungureanu Petre Zamfir Dumitru Asociația "22 Decembrie" - Teleorman Doncea Stelian Dragomir Ion Ioniga
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108589_a_109918]
-
Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Serviciului de Protecție și Pază. Articolul 3 Se aprobă trecerea din domeniul privat al statului în domeniul public al statului a imobilului Vila nr. 9 "Mistrețul", cu două căsuțe din lemn "Ciobănașul" și "Miorița", cu bunurile și terenul aferent, situate în Sinaia, str. Cumpatu nr. 9, județul Prahova, și transmiterea acestuia din administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Serviciului de Protecție și Pază. Articolul 4 Bunurile, imobilele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131532_a_132861]
-
Otilia, 7 apartamente, București, str. Caragiale 1; Bacău, str. Ștefan cel Mare 49. 3023. Gheran Gh., 12 apartamente, București, str. Făinari 7. 3024. Gh. C. Dragu, 7 apartamente, București, Bd. Mareșal Tolbuchin 67. 3025. Ganea Alex., 9 apartamente, București, str. Ciobănașului 2. 3026. Gherghel Florica, 10 apartamente, București, str. Mavrogheni 7, str. Coltei 10. 3027. Giersch Albert, 16 apartamente, București, str. N. Filimon 1. 3028. Georgescu Nicolaie, 3 apartamente, București, str. Turda 94. 3029. Ghelter Friederich, 11 apartamente, București, calea Văcărești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Elena până la Ungureanu Elena - Matei Constantin, lungime = 247 m; Str. Pufului, de la Ene Gh. Ion - Vasile Traian până la Jabrini Elena - Paraschiv Gheorghe, lungime = 270 m; Str. Câmpului, de la Turcitu Petra - Paraschiv Constantin până la Bastar Petre - Cimitir, lungime = 200 m; Str. Ciobănașului, de la Vasile Sebastian - Duță Petre până la Sandu Florentin - Roman Eugenia, lungime = 227 m; str. Romulus, de la Enculescu Iulian - Tănase P. Ion până la Eftimie Nuțu - Gheorghiță Costache, lungime = 325 m; Str. Chinezului, de la Biserică - Dobre Vasile până la Marin G. Ion - Lemnaru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
43 țel: 0244376426 22750 MUNTEANU DUMITRU (n.1962) 1001 SC BIRO CONSULTING SRL V. Călugăreasca, Str. Eforiei Bl. 11, Ap. 2, țel: 0244235338 17943 NICOLAE VALENTINA (n.1971) 045931/3102 SC VALENTINA COM SRL Blejoi, Com. Blejoi, Sat. Ploiestiori , Str. Ciobănaș Nr. 640 țel: 0724266013 7352 NICULESCU NICULAIE CRIȘAN (n.1936) 067844/3101 SC NICCONT SRL Ploiești, Str. Moșneni Nr. 2, Bl. 61E1, Ap. 12 țel: 0344103595 7743 PLOIEȘTEANU VASILICA (n.1958) 034855/3102 SC MISICONT-SERV SRL Ploiești, Str. Gh. Doja
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Rosetti - nr. 17 - 47 Str. Caimatei Str. Cap. Ion Vasileseu Bl. D. Carol I (fost Republicii) - nr. 16 - 76 Bl. D. Carol I (fost Republicii) - nr. 25 - 65 Int. Călușei Str. Călușei Ale. Cenușeresei Str. Cercului Str. Chiriac Bidoianu Str. Ciobănașului Str. Cireșului Str. Claudiu Int. Cobiliței Str. Coloniei Str. Comănița Str. Constantin Kirițescu Str. Constantin Nacu Str. Corbeni Str. Corneliu Botez Str. Cosminului Bl. D. Dacia - nr. 52 - 102 Bl. D. Dacia - nr. 69 - 109 Bl. D. Dacia - nr. 111
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
îngerii și sfânta Fecioară, poruncindu-le să ia crucea (să se facă cruciați), să strângă o armată de păstori și din oamenii cei mai simpli din popor ca să meargă în ajutorul Țării Sfinte...când aceștia treceau pe lângă păstorii de oi, ciobănașii își părăseau turma, fără să ceară voie părinților, și posedați ca de nu știu ce nebunie porneau cu toții pe drumul crimei...Dacă ciobănașii erau măcar de bună credință, printre ei, însă, se aflau și un număr mare de tâlhari și excroci și
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
oamenii cei mai simpli din popor ca să meargă în ajutorul Țării Sfinte...când aceștia treceau pe lângă păstorii de oi, ciobănașii își părăseau turma, fără să ceară voie părinților, și posedați ca de nu știu ce nebunie porneau cu toții pe drumul crimei...Dacă ciobănașii erau măcar de bună credință, printre ei, însă, se aflau și un număr mare de tâlhari și excroci și tocmai aceștia aveau conducerea convoaielor. Cruciada populară, așadar, decăzuse complet, ea nu mai era privită decât cu dispreț și neîncredere, ca
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
modă ci și un adevărat simbol reprezentativ. Actual artistul deține o impresionantă colecție de bentițe acasă, în care are peste 300. În timpul stagiului militar, a luat două premii pe țară cântând cu naiul la Festivalul de muzică populară "Armata".. Melodia "Ciobănașul" a devenit imnul UNICEF. A obținut alături de Savoy premii internaționale: la Berlin în 1973 (laureați ai Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților) și la Moscova în anul 1985. Tot la Moscova a luat premiu și la Festivalul „Garoafa roșie” și
Marian Nistor () [Corola-website/Science/326896_a_328225]
-
satului. Iată câteva: Vraja, Bobocele și inele, Răsunet de la Crișana, Lugojana, Peste deal la nana-n vale, Negruța, Îmi place, Nu-mi place, Răsunetul Ardealului, Dragă și iar dragă,etc. toate de Ion Vidu, Marioară de la Munte, Hi, hai Prahova, Ciobănașul, Omul când îi necăjit, D-uzi mândro ori n-auzi, Marșul lui Iancu, S-a dus cucu, Fire-ai maică blestemată, Trecui valea mort de sete, etc. de Nicolae Oancea, și piese ale altor mari compozitori printre care și de
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
construcțiilor sale, ridicate spre gloria lui Dumnezeu, atrage pelerinii, care prin darurile lor concură la ridicarea de noi construcții, mereu mai mărețe. Construirea corului în stil gotic este caracteristică acestor acte de credință. Cronicile Muntelui semnalează, în sfârșit, pelerinaje ale „ciobănașilor”, bande de copii care își părăsesc familiile pentru a merge la Arhanghel. Primul din aceste pelerinaje este consemnat în anul 1333. Totuși, aceste pelerinaje erau foarte rare, și nu se știe precis ce îi motiva pe copii să le facă
Mont Saint-Michel () [Corola-website/Science/302447_a_303776]
-
Împlini 65 de ani să mă Întorc pe pământul meu natal, la Amărăști. Deci promisiunea făcută mamei mele ar fi primul motiv al Întoarcerii acasă. După ce am colindat lumea În lung și În lat În căutarea unei comori nedefinite, precum ciobănașul lui Paulo Coelho din Alchimistul, mă Întorc acasă, unde voi regăsi ce nu am găsit și nu există nicăieri În lume: copilăria mea de mult trecută și trecutul meu oltenesc de copil necăjit. Dar nu e numai asta - probabil că
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
mai atras și unii preoți creduli după ei. a pornit din Franța, din regiunea Vendome, sub forma unei procesiuni, a unei obișnuite croisade monumentale, îndreptându-se spre Saint Denis, atunci încă un șantier în plin lucru. Conducătorul ei era un ciobănaș, pe nume Etienne din satul Cloies și dorința lui copilărească, ridicată la rangul de misiune, era să meargă să-l întâlnească pe rege. Izvoarele în care această expeditio infantium este narată sunt foarte laconice și nu ne informează asupra mobilului
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
viață aspră, o luptă cu adversitățile naturii, căreia trebuia să-i pătrundă tainele și pe care trebuie să și-o apropie. În fața lui se deschide o lume nouă, destinată bărbaților, pasionantă și emoționantă, cu ademeniri și primejdii la tot pasul. Ciobănașul visa, de pe atunci, să treacă dincolo, „În țară” și numea vama dintre Transilvania și Muntenia, „granița drăcească”. Se Întreba el: „cine a mai văzut graniță prin mijlocul țării? ”, graniță care a separat romanii doar politic și administrativ pentru că sufletul și
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]