73 matches
-
Într-o secundă de ireparabil prezent. Mă gîndesc aici la Miorița, unde eroul nu e veridic pentru că nu se ascunde. Iar Manole, din balada care după alte voci etnografice ar fi Încă și mai reprezentativă pentru noi decît aceea cu ciobănelul mort, este nu doar bestial ci și idiot. Să-ți Îngropi nevasta de vie În zid numai pentru că așa ai visat după o fiolă cu țuică de seară și pe urmă să te arunci de pe casă pare cel puțin suspect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se mai aude și-acum pe la bază, dar măcar de-ar fi fost Notre Dame! Francezii n-au zidit pe nimeni În fundație și clădirea-i parcă mai Înaltă. Poate fi un subiect pentru Ken Russell, cu condiția ca latinul ciobănel să fie Îmbrăcat cu rochia maică-sii, să-l cheme Anthony Perkins, iar oaia să Înnebunească. ÎNGERUL CU ARIPI DE REZERVĂ Oameni asaltați de scurt metraje. Lirice. E iarnă. Miron Cosma la microfon. Lămpașe cu mineri. Miron Cosma cu căciulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nici o măsură de apărare și vrea să se contopească cu mama natură fiindcă „s-a scîrbit și nu mai vrea să trăiască printre astfel de oameni”. Cred că am citat destul de exact. Explicația este inexactă. Nu-l obligă nimeni pe ciobănel că trăiască cu mitocanii. Poate emigra oricînd la BÎrlad, de pildă. Sau la Roma. Să revin. Poezia e greșită. Pentru că Întotdeauna realist, așadar la mișto, așadar nonviolent, ar fi un răspuns potrivit cu specificul național, dat atît rezolvării propuse de baladă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și manolică 125"126: "Eu cred că norii povestesc/ În fiecare țară altfel,/ poate că sunt ținuturi unde/ Se văd pe ceruri epopee -/ La noi pe boltă trec ciopoare/ Cu câini bătrâni și miei nostalgici/ Și-alunecă-n-pășunea-albastră/ Pe urma lor trei ciobănei./ Sau se înalță-o mănăstire/ Nepământeană, ca în somn,/ Surpată-n haos fără milă/ De răsuflarea unui vânt/ Și iarăși răzvrătită-n ceruri/ Până când aripi de șindrilă/ Căzând înspre înalt cu spaimă/ Suie cu lacrimi un cuvânt./ Cum am putea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
că norii) Într-o astfel de lume, a persecuției, orice valoare este călcată în picioare și orice certitudine este demolată (spațiul etnic mioritic "La noi pe boltă trec ciopoare/ Cu câini bătrâni și miei nostalgici/ Și-alunecă-n-pășunea-albastră/ Pe urma lor trei ciobănei.", religia " Sau se înalță-o mănăstire/ Nepământeană, ca în somn,/ Surpată-n haos fără milă/ De răsuflarea unui vânt/ Și iarăși răzvrătită-n ceruri", mitul " Până când aripi de șindrilă/ Căzând înspre înalt cu spaimă", cultura, reprezentată de cuvânt: "Suie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
apuc să scriu ,și-i las să-și spuie singuri păsul.” MIORIȚA Culeasă de Alecu Russo Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lăutari, Păserele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?” Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acord deplin între om și natură Autorul anonim introduce apoi în scenă proagoniștii, cei trei ciobani provenind din regiuni diferite, care coboară cu turmele la iernat „Iată vin în cale ∕ Se cobor la vale Trei turme de miei ∕ Cu trei ciobănei ∕Unu-i moldovean ∕Unu-i ungurean∕Și unu-i vrâncean”. Versul „se cobor la vale” situează acțiunea în timp nu și în spațiu, deoarce sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor de la șes la vale, pentru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu ca acțiune, ci ca intensitate a sentimentelor, în cea de-a treia parte a testamentului — presupusa apariție a măicuței bătrâne —, care își caută cu disperare feciorul pe care îl descrie cu sufletul ei de mamă iubitoare și îndurerată : "Mândru ciobănel/ Tras printr un inel/ Fețișoara lui./ Spuma laptelui/ Mustăcioara lui/ Pana corbului; Ochișorii lui/ Mura câmpului". Atitudinea mamei capătă semnificația unui protest împotriva unei morți nedrepte și premature. Portretul ciobanului moldovean este prezentat prin intermediul stilului direct și este realizat printr-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o mare durere sufletească deoarece ea, femeie din popor, cunoaște semnificația stelei căzătoare și a nuntirii cu natura și și-ar da seama de adevăr. Lirismul covârșitor din acest ultim episod este susținut stilistic prin folosirea din abundență a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros. Sentimentele
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
masculine în viziune populară. Acest portret fizic este prezentat din punctul de vedere al mamei sale grijulii și se întrupează din jalea acesteia, căci numai o mamă poate să creioneze cu sufletul, cu inima ei, o astfel de minune: "Mândru ciobănel,/ Tras printr-un inel/ Fețișoara lui,/ Spuma laptelui,/ Mustăcioara lui,/ Spicul grâului/Perișorul lui,/ Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea portretistică de mare artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de mare artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă epitetul "mândru", folosit în inversiune și cele cinci diminutive ("ciobănel 1', "fețișoara", "mustăcioara", "perișorul", "ochișorii") care sporesc gingășia și frumusețea acestei minuni vii și dau profunzime dragostei materne. Baciul apare asemenea unui Făt-Frumos al basmelor noastre, însușirile sale fizice fiind prezentate direct, dar acestea le presupun și pe cele morale
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura emoțională a textului, accentuează lirismul, dă un spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ți-i înseamnă pe cărări cu lună... Pentru ce și astăzi lăcrămezi și vii Când la stână fluierele sună? El, cu ochi ca mura, tras ca prin inel, El, cu plete negre-n vânturi scuturate, N-are să mai poată mândrul ciobănel Înaintea ta să se arate...” În finalul creației, imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
despre Baba Vrâncioaia și cei șapte fii ai săi care l-au ajutat pe Ștefan cel Mare în bătălia cu turcii, ori de balada Miorița, culeasă de altfel, de Alecu Russo de pe meleaguri sovejene, în care este vorba de doi ciobănei, unul ungurean și altul vrâncean, ce se sfătuiesc să-l omoare pe cel moldovean, „că-i mai ortoman/ și- are oi mai multe/mândre și cornute”, de celebrele vinuri vrâncene din podgoriile de la Panciu, Odobești, Cotești, Jariștea, renumite în întreaga
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
1960, arată că Tălmăcelul făcea parte din grupa localităților în care nu s-a înregistrat nici o persoană venită din afară (Caramelea, 1961). Situația s-a schimbat însă în contemporaneitate. Tălmăcelul a cunoscut în anii comunismului o puternică migrație iterativă, pendulatorie (Ciobănel, 1995, 1996), prin cei ce au făcut naveta spre Tălmaciu sau spre Sibiu, ca lucrători în industrie. Terenul agricol puțin și accidentat, a făcut ca o mare parte din populația tânără să se orienteze spre naveta în industrie, ca sursă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1996). Curtea are și ea o formă care nu este niciodată întâmplătoare. "Curtea este expresia economică a regiunii" considera Romulus Vuia, extinzând termenul de "curte" la întreaga gospodărie (Budiș, 1992). Reședința este, ca în toate zonele rurale ale României, virilocală (Ciobănel, 1995) Tendința în Transilvania a fost aceea a organizării gospodăriei cu fronturi închise spre stradă, iar construcțiile, erau realizate independent, deși adesea erau lipite și comasate. Tipul de arhitectură nu este întâmplător, el fiind intim legat de tipul așezării și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Crăciunului. În sat sunt încă cunoscute deși mai puțin practicate obiceiurile de căsătorie: tocmeala între părinți pentru a stabili zestrea, hora din curtea bisericii, petrecerea ce dura de obicei două zile, cinstea mirelui și a miresei, obiceiurile legate de nași (Ciobănel, 2002: 267). Șezătorile, foarte apreciate în sat, erau atât un prilej de muncă pentru femei, cât și unul de distracție. Astăzi, prea puține din aceste obiceiuri s-au păstrat, motivele fiind complexe și nelegate de voința oamenilor de aici. Cercetarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
satul devălmaș românesc predomină reședința virilocală mireasa este cea care se mută în gospodăria mirelui -, datorită faptului că băieții moștenesc casa sau pământul, fetele moștenesc doar bunuri mobiliare. Descendența este patriliniară, pământul pe care este construită gospodăria tinerilor aparținând bărbatului (Ciobănel, 1995). O dată cu trecerea spre modernitate aceste norme se pierd: familia nucleară câștigă tot mai multă importanță în defavoarea neamului, endogamia dispare aproape complet, reședința nu mai este neapărat virilocală. Obștea ca formă de proprietate funciară nu este astăzi dispărută. După legea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Statistică. Cicognani, Elvira, Pirini, Claudia, Keyes, Corey, Joshanloo, Mohsen, Rostami, Reza și Nosratabadi, Masoud. 2008. Social Participation, Sense of Community and Social Well Being: A Study on American, Italian and Iranian University Students, în Social Indicators Research, vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Study on American, Italian and Iranian University Students, în Social Indicators Research, vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35. Ciobănel, Alina, Ioana. 2002. Înrudire și identitate. București: Editura Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1988. Inovație și tradiție în dezvoltarea culturală. București
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35. Ciobănel, Alina, Ioana. 2002. Înrudire și identitate. București: Editura Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1988. Inovație și tradiție în dezvoltarea culturală. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1993. O perspectivă socio-culturală asupra tranziției în România, în Sociologie Românească, anul IV, 2, pp.
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Șerban Anghelescu, Lucia Apolzan, Emanuela Balaci, Anton Balotă, Ligia Bârgu, Maria Bâtcă, Lucia Berdan, Ernest Bernea, Pamfil Bilțiu, Maria Bocșe, Monica Brătulescu, Corneliu Bucur, Monica Budiș, Valeriu Buturcă, Georgeta Caludi, Mihai Canciovici, Cornelia Călin, Eugenia Cernea, I.C. Chițimia, Alina Ioana Ciobănel, Lucia Cireș, Nicoleta Coatu, Mihai Coman, Germina Comanici, Emilia Comișel, Vasile Tudor Crețu, Paul P. Drogeanu, Nicolae Dunăre, Constantin Eretescu, Petre Florea, Virgiliu Florea, Adrian Fochi, Anca Giurchescu, Sanda Golopenția-Eretescu, Iosif Herțea, Mariana Kahane, Radu O. Maier, Hanni Markel, Elena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]