299 matches
-
7/1922). În definirea profilului revistei, trebuie semnalat articolul lui O. Goga După zece ani (9-10/1924). Numărul jubiliar Zece ani de la apariție. 1911-1926 (47-52/1926) conține sumarul integral al revistei. Alți colaboratori: Victor Eftimiu, I. Chiru-Nanov, Al. Cazaban, Ion Ciocârlan, I. A. Bassarabescu, I. C. Vissarion, Caton Theodorian, Corneliu Moldovanu, St. O. Iosif, G. Rotică, Teodor Mureșanu. I.H.
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
o pondere redusă și intervin numai indirect, prim-planul fiind ocupat de înfățișarea unor sentimente și fapte „reale”. O altă „feerie”, Norocul, are ca autor pe B., alături de Gr. de Pantasi. Împreună cu Temistocle Bocancea, a scris și libretul operetei Moș Ciocârlan, pe muzica lui Tudor Flondor (1901). Puțin numeroasele sale texte în proză aparțin genului memorialistic, evocând cu predilecție vremea și mediul copilăriei. Amintiri din timpul stagiului militar sunt străbătute de sentimentul aproape euforic al noutății, de bucuria de a vedea
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
BEȘLEAGĂ, Vladimir (25.VII.1931, Mălăiești - Transnistria), prozator și eseist. Este fiul Eugeniei (n. Ciocârlan) și al lui Vasile Beșleagă, contabil. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1955), își pregătește doctoratul la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din R.S.S. Moldovenească, având ca temă de cercetare creația
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
peste oameni și natură mai presus. Totuși, neîndemînatec, simte-n el un dor nespus Să s-apropie de-a noastre obiceiuri mai senine Ca și omul beat ce-ncearcă în picioare a se ține Și a merge. PSAMIS ... Dar urîtu-i ciocârlanul ce l-ai prins. Cum de te-ai deprins cu dînsul? BOMILKAR (aparte) Jumulindu-l s-a deprins. LAIS Oare știu eu vreodată de ce capăt guturai? PSAMIS De-acest monstru e prea bună chiar părerea care-o ai. LAIS Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ale bugetelor s-au cheltuit în mod productiv. Reorganizarea dinlăuntrul țării făcîndu-se cu oameni de aceeași calificațiune ca ale guvernelor trecute, nu s-au făcut decât a se spori personalul și a se plăti îndoit și-ntreit Mihăleștii și Chirițopolii, Ciocârlanii și Ciocârliile moștenite din trecut. Sporul deci, făcut în favorul acestui personal, a fost aruncat în apă. Improductive au fost cheltuielele pentru armată, pentru o sumă de școli cari există pro forma sau cari au dat rezultate rele ș. a. m.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al „eroului diplomației franceze” Jean Jaurès. Maria Cunțan publică o scrisoare cuprinzând meditații despre poezie. La rubrica „Foileton”, Emil Isac compune un medalion Ady Endre. Alți colaboratori: Ioan Bălean, Grigore N. Coatu, Petru Marincu, I. S. Herineanu, George Grigorovici, Ioan Ciocârlan, Ernest Garami, T. Albani, A. Luca, Iustin Ilieșiu, Mihail I. Procopie. D.B.
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
Aprilie 1908, pp. 471-472; „Ce oferă Statele Unite emigranților”, America, 5 noiembrie 1911, p. 1; C.R. Pascu, „Cum sînt tratati imigrantii”, America, 3 februarie 1916, p. 1; „Imigrarea româneasca În America de la Unire Încoace”, America, 15 mai 1922, p. 1; Ion Ciocîrlan, „Evoluția populației indigene si a migrațiunilor În Statele Unite În decursul a 140 ani (1790-1930)”, Buletinul Institutului American din România, București, vol. I, nrs. 2-4, 1934, pp. 111-112; Radu Toma, „Românii din Canada”, Ecouri românești, nr. 59, august 1979, p. 11
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un an de apariție neîntreruptă, G. Filip constată că a izbutit să atingă, punând în vânzare cincizeci și două de numere, incredibilul tiraj de 2 627 000 de exemplare. În L. c. apar texte adecvate publicului-țintă: poezii de Petre Dulfu, Ioan Ciocârlan, Al. Bilciurescu, Vasile Militaru, Radu Boureanu, Horia Robeanu, George Baiculescu, Maria Cunțan, Al. T. Stamatiad, Ovidiu Papadima, Aurelian Păunescu, Ernest Bernea, Th. D. Speranția, D. Stoenescu, G. Tutoveanu, V. Voiculescu; proză de Gala Galaction, Teodor Castrișanu, Emil Isac, Mihail Lungianu
LUMEA COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287880_a_289209]
-
Ioan Slavici și Ion Agârbiceanu, articolul lui Petru Suciu, Curentul nou în literatură (47/1905), unde este salutată noua direcție de la „Sămănătorul” și de la „Făt-Frumos”, articol completat de recenziile aceluiași la volumele Icoane de Al. Ciura, Traiul nostru de Ion Ciocârlan și Poezii de Octavian Goga. Tot o orientare prosămănătoristă dovedește un alt articol de Petru Suciu, Cele mai bune reviste literare (6/1906), în care autorul elogiază „Sămănătorul” și „Făt-Frumos”, recenzând mai târziu Trei cărți de Mihail Sadoveanu (între care
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
o poezie a nostalgiei pământului natal, scrisă de poeți minori ca Adelina Cârdei, Ion Buzdugan, George Drumur, George Voevidca, V. Bogrea, Nicolae Tăutu, Ioan Cârdei ș.a. Proză apare sporadic și este ilustrată de autori ca Traian Chelariu, Paul Mihail, Ion Ciocârlan, Tiberiu Crudu. Vizibil orientată spre restituiri și spre valorificarea unor documente inedite, publicația recuperează proză (Petre Ispirescu, Viața și faptele lui Vlad Vodă Țepeș), amintiri, impresii de călătorie, mărturisiri. Teatrul este reprezentat doar de At. Mitric, prin comedia într-un
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
6/1906, Locul aripelor, Cine-i și Prin nopți trecute, 10/1906), iar în 8/1906 este reprodus textul dramei Bogdan-Dragoș. Semnează proză Eugenia Ianculescu de Reus (nuvele și fragmente de roman), Petru Vulcan, Artur Gorovei, Edgar Th. Aslan, I. Ciocârlan. Se publică pagini de Mihail Sadoveanu (Morarul), Gala Galaction (Adamova), fragmente dramatice de Anton Bibescu (actul al doilea din drama psihologică Gelosul) și Grigore Ventura (drama în patru acte Prejudecăți). Sunt, de asemenea, inserate studii de Pompiliu Eliade (Ce este
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
și râdem” se reiau versuri umoristice de Th. D. Speranția. Proza, adeseori cu conținut religios sau moralizator, a apărut în anumite perioade în rubricile „Să mai spunem o poveste frumoasă” și „Istorioare mici cu înțeles mare”. Cu proză colaborează Ion Ciocârlan, Șerban Brâncoveanu, Mircea Suciu-Sibianu, Aurel Nanu, Al. Lascarov-Moldovanu ș.a.; se reproduce și un fragment din Cântarea României de Alecu Russo. Din creația folclorică sunt reținute mai ales colinde din diverse zone ale țării. Se realizează traduceri din Pușkin, Maxim Gorki
LUMINA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
din partea Junimii. Peste un an se întoarce în satul natal, intrând, după un timp, pentru practică avocățească la Arad, în cancelaria lui Mircea Vasile Stănescu-Arădanul. Totodată este „colaborator intern” la revista acestuia „Gura satului” și semnează cu pseudonimele Borlescu, Ioan Ciocârlan, Ioani Lenei Savului a lui Mihai Bogii, Nasone Sclavix și Laviciu Nipocopo. După modelul Junimii, organizează în Arad un ciclu de „prelegeri poporale”. Din august până în noiembrie 1873 este secretar consistorial la Episcopia din Oradea. Pleacă din nou la Viena
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
patriotism și militantism cultural, la evitarea imitației servile a unor modele străine, S. a jucat un rol meritoriu în climatul cultural de început de secol. Dacă nu a impus decât „voci” literare minore, precum cele ale lui Vasile Pop, Ion Ciocârlan, I. U. Soricu, N. Vulovici, a sprijinit în schimb talentul unor scriitori ca Mihail Sadoveanu, Panait Cerna, St. O. Iosif, D. Anghel. Traducerile, un capitol deosebit de important în paginile revistei, au adus în atenția cititorilor nume de prim rang, de la
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
septembrie 1908, ca organ de presă al Sindicatului Artiștilor Dramatici și Lirici din România, înființat la 3 aprilie 1908, sub conducerea lui Th. M. Stoenescu. Comitetul de redacție e alcătuit din Th. M. Stoenescu (președinte), G. Popescu (secretar girant), Șt. Ciocârlan, Nicolae Țincu, Lucia Rosandi-Calomeri, Iuliu I. Roșca. Pornind de la deviza „Facem din teatru școală; vrem din autori și artiști, profesori”, prezentă în articolul-program Ce facem... Ce vrem, S. pledează pentru extinderea teatrelor de nivel înalt și în alte capitale de
SCENA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289542_a_290871]
-
incluse un dialog epistolar între G. Tutoveanu și Emil Gârleanu, scrisori privitoare la revista „Făt-Frumos”, aparținând lui A. C. Cuza și lui Mihail Sadoveanu, și mai multe documente bârlădene cu relevanță culturală. Alți colaboratori: Zoe G. Frasin (Tutoveanu), G. Ranetti, Ion Ciocârlan, I. Beldiman. M.W.
SCRISUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289581_a_290910]
-
Sadoveanu (Pe o pagină a „Amintirilor”), Gala Galaction ( În grădina de lângă lac, Pe țărmul mării), Gh. Brăescu (O revedere, Nou nimic), Al. Cazaban, I. A. Bassarabescu, Radu Boureanu, N. Dunăreanu, C. Sandu-Aldea, Emil Isac, V. Demetrius, dar și lui Ion Ciocârlan, Ioan I. Ciorănescu, Constanței Hodoș, lui Mihail Lungianu, Vasile Militaru. Fragmentele de proză și povestirile lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Cea cu multe trupuri, Arătarea cea din aburi), Gib I. Mihăescu (Baba Măndica), Cezar Petrescu (Dintr-un carnet de
TRIBUNA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290256_a_291585]
-
Preajbă, Sebastian Bornemisa, Cornel Grofșoreanu, Gala Galaction, D. Munteanu-Râmnic, Gino Lupi, Iustin Ilieșiu, N. Țimiraș, Pamfil Gregorian, Ion Lugoșianu, Ion Simionescu, Filaret Barbu, Ion Agârbiceanu. O mențiune specială merită analiza detaliată a romanului Pustiuri de Georgeta Cancicov, semnată de Amalia Ciocârlan de Ferenczy. M. Pp.
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
neamului). Alți prozatori cu afinități sămănătoriste sunt Emil Gârleanu (Călătorie, O lacrimă pe o geană), I. Al. Brătescu- Voinești (Părtașul), Cezar Petrescu (Învierea căpitanului Lazăr, Omul din vis), Caton Theodorian (De închiriat, În paraclisul iubirii), Al. Lascarov-Moldovanu (O vizită), Ion Ciocârlan, Eugen Boureanul, Petre Partenie, Tiberiu Crudu, Ion Dragu. Dramaturgia este ilustrată de Victor Eftimiu (Rapsozii), N. Iorga (Tudor Vladimirescu, Sarmală, amicul poporului), G.M. Vlădescu (Omul care nu mai vine), Lucian Blaga (un fragment din Zamolxe) ș.a. Cu literatură de călătorie
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
OLĂREANU, Costache (1.VII.1929, Huși - 23.IX.2002, Iași), prozator și poet. Este fiul Mariei (n. Ciocârlan) și al lui Gheorghe Olăreanu, avocat. Primele trei clase primare le urmează la Școala nr. 2 din orașul natal. În 1939 familia se mută la Târgoviște. O. urmează clasa a patra aici. În 1940 se înscrie la Liceul de Băieți
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
respectiv Mihail Sadoveanu. Sunt publicate aici și versuri de Al. Gherghel, Enric Furtună, I. Stătescu-Naia, Virgiliu N. Cișman, Ion Petrovici, A. Mândru, Corneliu Moldovanu, D. Karnabatt, Mihai Codreanu, schițe, nuvele și povestiri de Gh. Silvan, N. N. Beldiceanu, H. Coșoi, Ion Ciocârlan, Nae D. Țăranu, Ioan P. Manolescu, G. Rigo (Gr. Grigoriu), D. Teleor ș.a. Apar scurte articole despre Henrik Ibsen, Lev Tolstoi, Émile Zola, Heinrich Heine și traduceri din A. P. Cehov, Alphonse Daudet, Henry de Forge, Henry Wadsworth Longfellow, Octave Mirbeau
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
Capul îi scăpăta de somn. Lângă sania cu oplene un bou își lingea arar tovarășul în timp ce acesta, clipocind, tindea grumazul către omăt. Pe urmele sclipitoare rupte de sănii, picuraseră măciulii de fân. Atent în toate părțile, printre ele călca un ciocârlan. în ușa morii ieși un moș cu căciula trasă pe nas și mânecile cojocului împreunate. Privind peste streșina căciulii, căsca, ca mâța, roz și fără dinți, cu mustața ridicată. Lângă el, în ușă, apăru un om cu nasul vesel ca
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
felul mărfurilor pe care le pune în vânzare unul sau altul ori ce fel de meșter este fiecare. Uneori schimbul se face pentru că prin aceasta le vine mai la îndemână la amândoi împricinații. Așa un schimb de case fac Pavăl Ciocârlan și cu sora lui Ileana la 29 decembrie 1656 (7165). În zapisul întocmit, Pavăl spune că „noi am făcut schimbătură...și am dat eu surori-mea partea mea din locurile cele de dughene ce sîntu pe Ulița Strîmbă, despre locul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
buni, neguțitori, care mai jos s-au iscălit”. Nici urmă de „tot săborul”... Să nu fim atât de neiertători, fiule, pentru că sunt și fețe bisericești, printre care și mitropolitul „chir Ghedeon”, care, primind o casă aici pe Podul Vechi de la „Ciocîrlan vornicul”, care „la moartea lui, neavînd copii, s au dat cu tot ce-au avut sfinții sale părintelui Ghedeon mitropolitul”. La toate se adaugă și un zapis al lui Berde, staroste de negustori, pentru 100 lei pe care îi datora
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care „la moartea lui, neavînd copii, s au dat cu tot ce-au avut sfinții sale părintelui Ghedeon mitropolitul”. La toate se adaugă și un zapis al lui Berde, staroste de negustori, pentru 100 lei pe care îi datora lui Ciocârlan vornicul. Dar...pentru că este și un „dar”, Mihai Racoviță voievod spune la 11 octombrie 1718 (7227): „Deci și părintele, neavînd altă ce lua pentru acea sută de lei, au luat aceli case și le-au dat danie boieriului nostru, dumisale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]