702 matches
-
-ți fiu mai aproape, copacule, chiar dacă frunzele-ți vor cădea. Am să te acopăr cu brațele-mi ca într-un alint, copacule, să-ți simt seva trupului tău, când zvâgnește între palme, copacule. Să fiu vecin cu veverițele, ori cu ciocănitorile, copacule, sau corbii cei bătrâni, și alți chiriași de-ai tăi, copacule. Să ne uităm la soarele dimineții, să-i zâmbim oacheș, copacule, și să ne încălzim la căldura lui, să ne bucurăm de înc-o zi binecuvântată, că facem parte
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
furiș,să-ți fiu mai aproape, copacule,chiar dacă frunzele-ți vor cădea.Am să te acopăr cu brațele-mica într-un alint, copacule,să-ți simt seva trupului tău,când zvâgnește între palme, copacule.Să fiu vecin cu veverițele,ori cu ciocănitorile, copacule,sau corbii cei bătrâni,și alți chiriași de-ai tăi, copacule.Să ne uităm la soarele dimineții,să-i zâmbim oacheș, copacule,și să ne încălzim la căldura lui,să ne bucurăm de înc-o zi binecuvântată,că facem parte
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
tot, în azuriul cerului, se zărea, făcând cercuri tot mai mari, cu aripile larg întinse, o vrabie. în vârful stejarului multisecular sub care fusese aprins focul, două veverițe săreau poznașe din creangă în creangă, desfătându-se cu fumul de iepure. Ciocănitoarea ciocănea copacii în căutarea omizilor, încercând să prevină infestarea țesuturilor lemnoase. Sevele urcau neabătut prin rădăcini, trunchiuri, crengi, iar la nivelul celulei vegetale, sub acțiunea clorofilei, plantele sintetizau pe deplin substanțele organice din bioxidul de carbon și din săruri minerale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
intrau în sat, umblau în haite pe dealuri, erau un pericol și pentru oameni. Acum sunt puțini, la fel și vulpile, și din cauza dispariției mediului lor de viață, dar și ca urmare a vânătorilor organizate. Mai bine reprezentate sunt păsările: ciocănitoarea, huhurezul, pițigoiul, cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
minții pământene peste mie! AȘTEPTÂND PRIMĂVARA Au răsărit fără veste ghiocei de-un alb aprins Bate vânt de primăvară peste-un crâng fără cuprins Soarele încremenit nici nu arde, nici nu-ngheață La-ntâmplare-au apărut smocurile de verdeață Insistent ciocănitoarea bate-n ușile din pomi Să trezească din visare milioanele de gnomi. Cum vremea e capricioasă, la începutul lui april, Gerul rece nu-mi dă pace să compun un vodevil. Fără veste, din seninuri, s-a lăsat un ger uscat
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
în câmpie Ingenua păpădie. Diamante o îmbracă, Zeci de mii de stropi de apă. Nuntășite sânzâiene Albăstrite și mirene. Doi arici ce-n crâng fac veacul Se dădeau de-a berbeleacul. Tot trăgându-și pantalonii, Făceau veseli pe bufonii. Maestra, ciocănitoarea A golit pe loc cărarea Cioc-cioc -cioc făcea-n copaci, Drumul liber să îl faci ! Domnișoare de onoare, Două stele călătoare. Se întrec în armonii Talentate ciocârlii. Greierașul din vioară Cântă vals, măi înspre seară. Mâncare e din belșug, Zmeura
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
în cădere, nu se vor vindeca. Se vor umple cu lacrimi de rășină, limpezi ca roua, care apoi se vor îngălbeni, trecând prin nuanța chihlibarului, apoi se vor înnegri și vor cădea odată cu scoarța mâncată de carii și lovită de ciocănitori. Ramurile rupte ce i-au rămas nu se vor reface. Vor supraviețui un timp, cu cetină săracă, apoi se vor usca pe rând, arătând ca niște mâini uscate, de slăbănog. Păsări de noapte, așezate pe ele, vor cobi cu blestem
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
Oceanul Atlantic înot. Și-a amintit cu oroare că într-un pasaj rămas mărturie din vremea Marii Epidemii de Ciumă cineva notase că drumurile erau atât de pustii și lipsite de activitate din cauza depopulării încât se auzeau, sinistru, zgomotele produse de ciocănitori de la câțiva kilometri distanță! Un fel de ecou lugubru al morții. La ei încă nu se ajunsese acolo, dar nici mult nu mai aveau. Tremurând de frică, a luat-o pe Corina de mână și au început să înainteze printre
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
inscripții tibetane în piatră Și nimic nu se va schimba În itinerariile zilelor Frica din nou se va apropia în mod șiret Ca un crocodil prin apele tulburi Ale imaginilor mele Până într-un moment al adevărului rostit TERAPIE CU CIOCĂNITOARE Era un vis cu mai multe ciocănitoare Care ciocăneau tac tac tac Prin trunchiurile aerului rarefiat Una făcea ce făcea și mă ciocănea în frunte Tac tac tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
se va schimba În itinerariile zilelor Frica din nou se va apropia în mod șiret Ca un crocodil prin apele tulburi Ale imaginilor mele Până într-un moment al adevărului rostit TERAPIE CU CIOCĂNITOARE Era un vis cu mai multe ciocănitoare Care ciocăneau tac tac tac Prin trunchiurile aerului rarefiat Una făcea ce făcea și mă ciocănea în frunte Tac tac tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac în creier și peste copac În pământ
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
se plimba prin pădurea cu stejari bătrâni de la Gârboavele de mână cu Andrada, profitând de aerul curat și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor în scoarța unui copac bătrân și găunos, precum toaca unei biserici maramureșene. Cioc, cioc, cioc. Apoi relua ritualul căutării viermilor în lemnul putrezit. Admira cât de frumoasă-i era prietena și cum inima lui începea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
inscripții tibetane în piatră Și nimic nu se va schimba În itinerariile zilelor Frica din nou se va apropia în mod șiret Ca un crocodil prin apele tulburi Ale imaginilor mele Până într-un moment al adevărului rostit TERAPIE CU CIOCĂNITOARE Era un vis cu mai multe ciocănitoare Care ciocăneau tac tac tac Prin trunchiurile aerului rarefiat Una făcea ce făcea și mă ciocănea în frunte Tac tac tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
se va schimba În itinerariile zilelor Frica din nou se va apropia în mod șiret Ca un crocodil prin apele tulburi Ale imaginilor mele Până într-un moment al adevărului rostit TERAPIE CU CIOCĂNITOARE Era un vis cu mai multe ciocănitoare Care ciocăneau tac tac tac Prin trunchiurile aerului rarefiat Una făcea ce făcea și mă ciocănea în frunte Tac tac tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac în creier și peste copac În pământ
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mocănița Aleargă mocănița, fără gări, Prin munții ce se pierd în depărtări, Cunoaște cotiturile odihnitoare Și pâlcurile de ferigi și căprioare. Merge în ritm cu susurul izvoarelor, Cu fierăstraiele ciocănitoarelor. Șuieră prelung și ascultă mirată; De un dor de ducă aleargă chemată. Cerul se sprijină pe vârfuri de munte, Iar norii nu îndrăznesc să le înfrunte. Visează, vibrează eternă pădurea; De pretutindeni arome, de aiurea. Cum timpul a uitat să
MOCĂNIŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361940_a_363269]
-
integrum al artistei. Spre reamintirea parțială a acestui lui, sunt dovezi neînlăturabile următoarele piese: „Aproape liniște” (Nicu Alifantis/Alexandru Andrieș), „Ăsta-i norocul” (Ion Cristinoiu), „Ce crezi tu despre mine” (Ion Cristinoiu) - duet alături de compozitor, înregistrare Radio, „Ce e iubirea”, „Ciocănitoarea” (Laurențiu Profeta), „Cum e în soare” (Zoltán Boros), „De ieri până azi” (Laurențiu Profeta), „Dintr-o carte veche” (Johnny Răducanu), „Dorul soarelui” (Dan Creimerman), „Dragă-mi este dragostea” (Laurențiu Profeta), „Dragostea e ca marea” (Dan Creimerman) „Drum nesfârșit” (Dan Creimerman
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
se plimba prin pădurea cu stejari bătrâni de la Gârboavele de mână cu Andrada, profitând de aerul curat și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor în scoarța unui copac bătrân și găunos, precum toaca unei biserici maramureșene. Cioc, cioc, cioc. Apoi relua ritualul căutării viermilor în lemnul putrezit. Admira cât de frumoasă-i era prietena și cum inima lui începea
CAPITOL DIN ROMANUL DESTIN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356198_a_357527]
-
la apă câinele cu pălăria în gură rage, mă privește apoi dă din cap: tu nu știi să cânți, mă’?! oprită de mult, catârca silabisește numele bodegii ajutoare - într-un suman jerpelit, buletinul primarului nevasta mă ceartă pe micul ecran ciocănitoarea Woody țăranul modern cară bălegar la camp vorbind la mobil Borsec: turiștii își umplu peturile; al meu e cu vin moțata pe cuib: ea un ou, eu un poem în același timp în drum spre casă salut sperietoarea și-mi
POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356519_a_357848]
-
Acasa > Strofe > Timp > LA MARGINEA TIMPULUI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 440 din 15 martie 2012 Toate Articolele Autorului LA MARGINEA TIMPULUI La infinit se naște lumina din miezul cosmic, auriu, de nufăr Numai ciocănitoarea vestește rana copacului. Dar nu mai sufăr. Pădurea echilibrează frecvențele. Are note codificate de împărtășit, Printre două bucăți de soare. La Porțile Stelare apele s-au prăbușit... În via visătoare, lângă ciocârlia bordată cu azur și cu dimineți în pârg
LA MARGINEA TIMPULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354810_a_356139]
-
în miniatură, lăcustele sprințare sau chiar ciupercuțele fragede și pe care, dacă nu erai atent, puteai oricând să le strivești cu piciorul. Umbra era răcoroasă și odihnitoare iar poienițele, pline de flori și lumină. Undeva în apropiere se auzea o ciocănitoare, dar unde s-o fi ascunzând oare că Rică nu reușește deloc să ajungă la ea? Găsește o potecă și care, speră el, îl va duce fie la casa pădurarului, fie la lizieră de unde venea el. În timp ce traversa un luminiș
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
parale. Însă, dacă vrei o floare Galbenă, cu aripioare, Cere-i și-o să-ți dea pe dată Floarea cea mai parfumată. Surâzând, bătrânul tei Și-a pus florile cercei. De uimire, cucu-n brazi A uitat să cânte azi, Iar ciocănitoarea mare N-a dat puilor mâncare, Soarele a stat în plus Două ore în apus! Teiul, ce mai tura-vura? A întors pe dos natura! Referință Bibliografică: TEIUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie
TEIUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352767_a_354096]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > CIOCĂNITOAREA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1169 din 14 martie 2014 Toate Articolele Autorului CIOCĂNITOAREA O ciocănitoare-mi ciugulea din creier Și vântul răsuna sinistru. Zvâcneau timpanele-asurzite Și gândurile se frângeau în plânsu-mi. Un viespar se cuibărise-n sânu-mi
CIOCĂNITOAREA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353604_a_354933]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > CIOCĂNITOAREA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1169 din 14 martie 2014 Toate Articolele Autorului CIOCĂNITOAREA O ciocănitoare-mi ciugulea din creier Și vântul răsuna sinistru. Zvâcneau timpanele-asurzite Și gândurile se frângeau în plânsu-mi. Un viespar se cuibărise-n sânu-mi Și se hrănea cu sângele-mi anemic. Respiram prin pori veninu-i Și în blestem îmi căutam
CIOCĂNITOAREA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353604_a_354933]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > CIOCĂNITOAREA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1169 din 14 martie 2014 Toate Articolele Autorului CIOCĂNITOAREA O ciocănitoare-mi ciugulea din creier Și vântul răsuna sinistru. Zvâcneau timpanele-asurzite Și gândurile se frângeau în plânsu-mi. Un viespar se cuibărise-n sânu-mi Și se hrănea cu sângele-mi anemic. Respiram prin pori veninu-i Și în blestem îmi căutam alinul. Elena
CIOCĂNITOAREA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353604_a_354933]
-
creier Și vântul răsuna sinistru. Zvâcneau timpanele-asurzite Și gândurile se frângeau în plânsu-mi. Un viespar se cuibărise-n sânu-mi Și se hrănea cu sângele-mi anemic. Respiram prin pori veninu-i Și în blestem îmi căutam alinul. Elena Trifan Referință Bibliografică: CIOCĂNITOAREA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1169, Anul IV, 14 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CIOCĂNITOAREA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353604_a_354933]
-
un bobocel Exersează-un cântecel. Două ciori lângă ponton Cârâie într-un trombon. Trei sturzi, pe o creangă-naltă Susțin un concert de harpă. Patru tinere egrete Scutură din castaniete. Cinci presuri fac mare larmă Dau examenul la goarnă. Șase ciocănitori mari Vor s-ajungă toboșari. Șapte vrăbii pe balcon Se bat pentr-un xilofon. Opt grauri pe ram, vioi, Dau concert, live,la oboi! Nouă ciocârlii istețe Vor vioara să învețe. Zece fluturi de pe plai Suflă ne-ntrecuți în nai
PROFESORUL DE MUZICĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357297_a_358626]