68 matches
-
de plasă deasupra ușilor. Zeus a eliberat toate viețuitoarele dintr-un ou. Ex ovo omnia. Albușul a zburat În sus și a devenit cerul, gălbenușul s-a coborât În pământ. Și de Paștele grecesc Încă ne mai jucăm de-a ciocnitul ouălor. Jimmy Papanikolas Își Întinde oul, resemnat, iar Capitolul Unsprezece i-l ciocnește cu oul lui. ― Am câștigat! strigă Capitolul Unsprezece. Acum e rândul lui Milton să-și aleagă un ou din castron. ― Ăsta pare bun. E tare ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lui sumbri, trupul masiv, să-i strâng mâna și să mormăi cuvintele prostești care se spun în asemenea ocazii. Niciodată nu mai văzusem înainte marea sală a localului goală. Nici un zgomot. Nici o masă pusă. Nici o voce. Nici un zgomot de pahare ciocnite. Nici un fum de pipă. Nici un miros de bucătărie. Doar un foc mic în vatra imensă. Și Bourrache lângă ea, așezat pe un taburet de spiriduș, cu picioarele întinse spre cenușa din vatră, cu capul înclinat, înclinat spre vid. Un uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pentru prima dată când purtam tocuri pe pavajul de marmură din atrium; făceau un zgomot ridicol, semnalându-mi trecerea ca un cod Morse. Trăgând aer în piept, am deschis cu forță una dintre ușile masive de mahon. Sunetul de pahare ciocnite, murmurul conversațiilor și ocazionalele râsete masculine s-au revărsat asupra mea, învăluindu-mă. M-am oprit o clipă în prag. Capetele s-au întors și, traversând covorul gros și ceea ce acum o sută de ani ar fi fost sala pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Începu să-mi bată din nou. Când În sfârșit m-am trezit În fața ușii la care visasem cu acel amestec amețitor de ardoare și iritare, mi-a numărat bătăile inimii, așteptând să nu mai sune ca niște bile de biliard ciocnite una de alta, apoi am bătut. Acum nu mai aveam cale de Întoarcere. Eu și sexul meu devenisem una. — Anton? Femeia care mi-a deschis avea păr scurt, negru ca smoala și cizme Înalte până la genunchi. Șireturile aurii erau trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ferestre mari, acoperită de draperii din catifea. O fantă îngustă între cele două revărsări de falduri bordo lăsau să se vadă o coloană de lumină și îi permiteau să vadă smochingurile rotindu-se pe parchet, tapiseriile de pe pereți, scânteierile paharelor ciocnite. Danny își lipi fața de geam și privi înăuntru. Atât de aproape, încât i se puse o ceață pe ochi. Omul Cameră dădea rateuri. Se trase înapoi, în așa fel încât privirea lui să poată cuprinde întreg tabloul, și văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
doi blanquitos nu respectă regulile și se comportă dezgustător, dar astă seară am chef de o asemenea petrecere deocheată. Au traversat șoseaua pe pasarelă. Sub ei, ca Întotdeauna, mașinile din traficul neîntrerupt claxonau, frânau, demarau, un râu de oțel ruginit, ciocnit, al cărui curent ducea pretutindeni și nicăieri. Soarele Începea să se Îmblânzească, Îndulcit de veșnicul strat de nori, cerul era de un galben murdar, un galben Încercănat cu cenușiu, care, În curând, la asfințit, avea să devină tot mai Întunecat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
printr-un clinchet ușor de cioburi sparte. De după ușă, apăru soția Profesorului, care își plesni palmele răsunător la constatarea catastrofei. Văzu petele negre de zaț și cele decolorate de cafea arabă împroșcate din cana de porțelan de Sėvres, care, deși ciocnită și cu tortița fină sărită mai încolo, încă se mai rostogolea, pe rezultanta forțelor de inerție imprimate inițial. Își plesni mânuțele a doua oară: Albert, ce-ai făcut? Ai descompletat serviciul meu de porțelan de Sėvres, pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
semnat de ieșire? Știi, hârtia aia de mi-a arătat-o și mie odată Goncea. Zicea că te-a făcut mai cu ascultare de atunci. Biruința crucii După câteva opinteli, cu locomotiva țipând speriată, extenuată, cu osiile scrâșnind încrâncenate, cu ciocnitul șleampăt al vagoanelor unul de altul, de parcă le-ar fi bălăngănit o foame năpraznică de spațiu, un nesațiu de câmpuri părăsite, personalul se urni. Tot așteptase, aproape un ceas, să intre Orient Expresul, dar cum vijelia aceea de tren nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de încăpere tematică, umplută până la dunga tavanului cu tapiserii reprezentând mai brut sau mai stilizat femeia), cu aerul oriental potențat de femeia lui Ilie, care apare discret, aproape nevăzută, cu farfuriile fierbinți. Se lasă o tăcere respectuoasă, punctată doar de ciocnitul polifonic al tacâmurilor de porțelanul farfuriilor. Abia după o masă sănătoasă, ca la turci, se poate trece la discuțiile serioase. - Măi Lică, e nasol. Fata asta trebuie să fugă la turci. - Da’ ce-a făcut? - E urmărită de poliție acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
te bucuri la amintirea cute zătorului prinț shangdi di liwu, te lași cuprinsă de incantațiile zeiței chuang-mu, te miști cu eleganță prin sufletul tău. toamna vine singură, fără ajutorul tău drăguț, luo na. toamna vine pe scări rulante, pe titanicuri ciocnite, pe vițe plesnind de alcool de abia înseninat, de cuvinte fără silabe pe șine de tren șiuind, prin ochelari cu + 3 prin găuri de chei în orgasm. nu te îngrijora ca o înghețată de vanilie topindu-se nu te face
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
intrat în holul enorm, placat cu marmură, am auzit un hohot puternic, de bas, amestecându-se cu chicotul ciripit al unei soprane. Randall m-a luat de mână și m-a tras către sursa râsetelor și al zgomotului de pahare ciocnite. — Dragii mei! Lucille Cox s-a ridicat și-a zburat către noi în secunda în care am pătruns în sufragerie, învăluindu-ne, pe amândoi, într-o îmbrățișare strânsă și plântându-ne câte-un sărut umed pe fiecare obraz. Lucille era cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
adevărat blestem. Pe bune. Julia a tăcut și-a prins să se uite în depărtare, undeva, înspre centrul cafenelei, asemenea unei persoane care ține un moment de reculegere la funeraliile rațiunii. Însă efectul s-a disipat din cauza zgomotului de farfurii ciocnite care o însoțea pe chelnerița care adusese felurile principale. —Pește? a întrebat fata ridicând farfuria în aer. Susan, Alison și Fiona au clătinat toate din cap în semn că nu. —Pește? a repetat fata mai tare, țintindu-și cuvintele către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
se însuflețea pe măsură ce le împărțea mai multă băutură. Mitilicul aromea. Aburii de rachiu miroseau adânc, a prună, ca un parfum vechi, amestecîndu-se cu fumul de tutun, tare și iute. Lumina se încenușa și rafturile abia se mai vedeau. Clinchetul paharelor ciocnite, izul de vin risipit pe mesele de fag, toate o făceau să fie veselă fără să știe de ce. Când venea bărbatul în prăvălie, îl lăsa la tejghea și aștepta comenzile răstite ale mușteriilor amețiți. - Mai adu un chil! striga vreun
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tineri dansau în mijloc, doi câte doi, săltând vesel din umeri și ocolindu-se cu grijă. Un fum des ieșea prin ferestre și pe o ușă mare de lemn alb. O dată s-a schimbat Didina. Parcă zgomotul acela de farfurii ciocnite, de râsete înfundate amestecate cu cântecul orchestrei o întărîtase. Paraschiv i-a văzut nările încordate, tremurând de poftă, și a înțeles că aici îi plăcea ibovnicei mai mult să trăiască. Cu asta o ținea Bozoncea în ghearele lui, cu puterea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
părea buimacă și nu-și „mai trăsese mustața”. În două zile avuseseră loc o mulțime de transformări. Am stat și eu vreo două ore la priveghi, apoi m-am retras cu ea în dormitor. Prin ușa de lemn masiv răzbătea ciocnitul paharelor și farfuriilor, câte un râs înfundat sau vreun un sforăit. Sabina plângea lângă mine, încetișor. Am încercat s-o consolez luând-o în brațe! I-am strâns în palme sânii umflați. Plânsul i s-a schimbat în icnete, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
colea la masa voastră, că îndată vine mâncărica și udătura. De ați avea voi burți pentru toate câte avem - s-a grozăvit crâșmarul. Spusele crâșmarului s-au dovedit însă adevărate cu vârf și îndesat...Indată au zăngănit țoiurile cu rachiu, ciocnite parcă mai cu grabă de astă dată. Să trăiți, oameni buni, și să ne meargă bine și de acum încolo - le-a urat moș Dumitru. Să dea Dumnezeu! Numai să ne ferească de zile ca aiestea - a răspuns Pâcu, stors
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
naturală (atunci când te doare normalitatea, poți să te retragi, poate că ai băut prea mult, zâmbi). Proiectorul se stinse, scena rămase scufundată în întuneric, cuprinsă de o tristețe iremediabilă, se auzi zgomotul făcut de scaunele trase și clinchetul ultimelor pahare ciocnite, iar el nu întoarse capul. Îi auzi doar pașii câteva secunde, apoi se făcu liniște. În sală, în mintea sa, în anotimp, în viețile paralele care (tocmai pentru că sunt paralele) nu se întâlnesc. Ieșind în stradă, Detectivul păși pe trotuarul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
umple halba, ea râde. Halba umple ecranul, din ea se ivește omul cu aparatul de filmat pe trepied purtat pe umăr. Unul dintre racii fierți dintr-un maldăr aflat pe tavă între „alcooliști” învie și o ia la sănătoasa. Halbe ciocnite, femeia, care nu arată a muncitoare harnică, bea până la fund. Decapsulator cu pârghie care decapitează ritmic sticle de bere. Întreaga secvență e animată de la bun început de o muzică repezită, burlesque, în derâdere. Sticle înspumate. Din nou bărbații, halbele, țigările
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]