179 matches
-
sunteți pentru popor decepție! Ați merita un Țepeș să v-adune, în Bărăgan ca-n vremurile „bune”... Cu palmele să câștigați tainul și poate ați comensura veninul Cu care-ați otrăvit acest popor...rușine să vă fie, porcilor!!! Referință Bibliografică: Ciocoii politicieni / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1579, Anul V, 28 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CIOCOII POLITICIENI de NELU PREDA în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366209_a_367538]
-
mare De-a măgarului cântare. Ș-am simțit că lumea cultă Doar se face că-l ascultă. La final, când a gătit, Toată lumea a sărit Să-l ovaționeze Și să-l perieze. *** Tot așa și printre noi Se găsesc destui ciocoi Nulități din lumea mare Prostie fără asemănare. Ies în față la tribună Tuturor ca să le spună Cât de deștepți sunt, vere, Peste a poporului părere. Gabriel Todică 27.11.2014 Foto: tablou de George A. Wotherspoon Referință Bibliografică: Măgarul / Gabriel
MĂGARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352218_a_353547]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CIOCOII Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Se spune, mă rog frumos, Că de sus privind în jos Se cam simte un miros. Cu nas fin, i-a deranjat Pe ciocoi și-
CIOCOII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370784_a_372113]
-
înapoi. Politichia românească Ne-a vândut la cei străini; Ei, ca și floarea boierească Au rămas niște mizer-haini. Așa că tu - iubită mamă, Doar visul de-a mai fi noi doi Ți-a mai rămas ca ecogramă, Prostit de-un politician ciocoi. Nu mi-s eu în starea asta, Dar România noastră moare-ncet ! Te uiți în stânga, vezi în dreapta Și-n curând va fi un uriaș bocet. Ei vor de tot să ne termine, Să facă scrum din jalea noastră; Ne vor
TE IUBESC MĂICUȚA MEA ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353984_a_355313]
-
Italia, unde sunt tratați, știm cu toții în ce fel și în ce mod, să lupte în Afganistan. Energii și vieți se irosesc astfel în beneficii străine. Nu poți să-i condamni: mai bine să lucreze pentru străini decât pentru noii ciocoi postdecembriști, care îi tratează cu un dispreț suveran. - Intrarea României în NATO și UE a fost, totuși, o biruință postdecembristă ... - Să fim serioși! Am intrat în NATO pentru că SUA, factorul decisiv al Alianței, au vrut-o. Aduceți-vă aminte că
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
niciodată, a fost mai bine în țară. Că de n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Așa începeau poveștile copilăriei, în care, cine mai crede? Cine mai crede că balaurii și vrăjitoarele de la putere vor fi puși la frigare? Ciocoii noi plesnesc de bunăstare, înconjurați de lăutarii din Occident. Din perspectiva psihanalitică, poveștile auzite azi, nu mai au virtuți terapeutice, îi fac pe români să sufere ca în metastază. Autor: Maria Diana Popescu Surse: Revista Art-emis si www.foaienationala.ro
Ciocoii inculţi şi pungaşi () [Corola-blog/BlogPost/339997_a_341326]
-
Constantin Brăiloiu - personalitate complexă a folcloristicii românești și europene”; Iurie Levcic (Centrul Bucovinean de Artă, Cernăuți) ”Cultura tradițională românească în Nordul Bucovinei”; Antonii Moisei (Universitatea Națională Iurii Fedkovici, Cernăuți) ”Tradiție și obiceiuri din Nordul Bucovinei”. - Lansare de carte ( Dinu Săraru „Ciocoii noi cu bodigard”, versiunea în limba rusă Красная змея , în traducere de Corneliu Ionel; Ștefan Plugaru „Ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei în perioada interbelică” și „Două de suferință Basarabia, 1812-2012”; Alexandru Ștefan Băișanu, Carmen Veronica Steiciuc ”Sol omnibus lucet”; Mihai Camilar
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
rupte și mâna sfărâmată, E tot ce și-au luat în schitul din țărâne. Plâng munții pentru noi,apele sunt tulburi, Iar crusta vremii crapă și strigă peste noi: De ce ignorați trăirea sub abuzuri Cu lașitate crasă-n fața noilor ciocoi ? Plătim și azi cu anii așteptări deșarte, Cum fură ademeniți și părinții noștri. Ascetice iluzii, idealuri sparte, Presară-n presa lor, și ciugulim ca proștii. Ruină e-n spitale în pensii și chenzine, Rețete nu mai sunt nici pentru aspirine
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
turme viscolite mânate spre saivane, cu pasul măsurat, călcăm semeți în străchini, ori ca cireada tristă prin stepe africane. E un ocean românul ce doarme-n două faze: se umflă, când ne-aruncă o cinică sarma, din cuiburile-nalte, agramați ciocoi cu ochii injectați și burțile cimpoi; plescăie apoi un vis ce îl susține că mâine îmbuibatul roșu iară vine înduioșat, în cartier la ei; de dragul națiunii aduce un kil de zahăr și suprema mângâiere - un litru de ulei. Ce mândră
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
Italia, unde sunt tratați, știm cu toții în ce fel și în ce mod, să lupte în Afganistan. Energii și vieți se irosesc astfel în beneficii străine. Nu poți să-i condamni: mai bine să lucreze pentru străini decât pentru noii ciocoi postdecembriști, care îi tratează cu un dispreț suveran. - Intrarea României în NATO și UE a fost, totuși, o biruință postdecembristă... - Să fim serioși! Am intrat în NATO pentru că SUA, factorul decisiv al Alianței, au vrut-o. Aduceți-vă aminte că
DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, DESPRE REVOLUŢIONARI ŞI CLASA POLITICĂ DE ASTĂZI, ÎNTR-UN DIALOG CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/382078_a_383407]
-
și sclavi, adică în oameni văzuți ca scop în sine (privilegiații) și oameni tratați ca mijloc (truditorii), tot astfel munca a fost privită în două chipuri diametral opuse: ca singurul mijloc de existență impus maselor oprimate de către sforarii (la noi ciocoii porecliți băieții deștepți) care știu prea bine că „Cine muncește n-are timp să facă bani”, așa că acționează în consecință; ca blestemul din care, este de părere Emil Cioran, omul stăpân doar pe capacitatea lui de efort fizic și/sau
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
ei - ca mândra floare boierească Au fost și sunt niște scursori haini. Așa că ție - a mea iubită mamă Doar visul de-a mai fi împreună-n doi Ți-a mai rămas în piept ca ecogramă Prostită de-un avar politician ciocoi. Sunt foarte mulți în starea asta Iar România noastră moare-ncet Te uiți în stânga și vezi la dreapta Curând va fi o țară dată-n amanet. Străinii vor ușor să ne termine Să facă scrum din jalea noastră Ne vor
RUGĂCIUNE PENTRU MĂICUȚA MEA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381397_a_382726]
-
și șase de ani mă tot străduiesc să aflu de ce așa deodată nu mai pricep nimic, cine sunt, ce țară este asta în care mă aflu, de fapt, dacă este o țară ori un maidan oarecare aflat la discreția oricărui ciocoi pribeag adus de vânt.Ce s-a petrecut oare cu mine? Nu cumva, în timp ce umblam și eu teleleu pe străzi asemenea gloatei rătăcite dintre care, din când în când, ici-colo câte unul mai cădea nimerit de vreun glonț vagabond tras
CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU [Corola-blog/BlogPost/380903_a_382232]
-
și șase de ani mă tot străduiesc să aflu de ce așa deodată nu mai pricep nimic, cine sunt, ce țară este asta în care mă aflu, de fapt, dacă este o țară ori un maidan oarecare aflat la discreția oricărui ciocoi pribeag adus de vânt. Ce s-a petrecut oare cu mine? Nu cumva, în timp ce umblam și eu teleleu pe străzi asemenea gloatei rătăcite dintre care, din când în când, ici-colo câte unul mai cădea nimerit de vreun glonț vagabond tras
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
mult unitatea societății civile. Poate chiar asta a fost ținta, anihilarea societății civile, a adevăratei puteri dintr-un stat liber și de drept. Istoria este cel mai bun învățător, spun istoricii. Așadar, dacă există ambiții deșarte pentru a parveni, adică “ciocoi noi”, ei reprezintă adevărata “opoziție” pentru “puterea” incontestată a unui popor, care și-a scris istoria cu sângele lui și care, din fericire, s-a educat pe parcusul vremii și va fi în stare să vegheze pentru un viitor bun
DESPRE PUTERILE ÎN STAT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372040_a_373369]
-
fi să fie lumea un spațiu ideal, În care toți să spere că vor avea o pâine N-ar trebui cu toții să ne-opintim la deal Pentru asupritorii de astăzi și de mâine. Murit-au ’naintașii, ca să muncim opt ore, Ciocoii noi ne-ar pune să asudăm și noaptea De parcă noi am fi, ființe erbivore, Iar ei au dreptul pentru, a ne exploata. Nu ne mai dau salarii după calificare, Acești îmbogățiți ce nu mai au măsură Minim pe-economie ne
DE-AR FI... de NELU PREDA în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373174_a_374503]
-
gura plină, Ne spun vrute și nevrute Pe când încă le mai pute ? Toți o apă și-un pământ, ... Citește mai mult Se spune, mă rog frumos,Că de sus privind în josSe cam simte un miros.Cu nas fin, i-a deranjatPe ciocoi și- au decretatCă țara asta-i de rahat.Să uite oare c-au mâncatS-ajungă mari, când erau miciși ei totuși de aici?C-aici sunt cei care i-au dus,Prin votul lor pân-au ajunsSă stea înfipți acolo sus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
la viață, Se vrea o lege justă, ca cel ce-i pus vlădică Să nu mai poată-n veci să ne rânjească-n față. Aș vrea ca prin minune să-nvie toți haiducii, Să mazilească-ndată pe cei ce sunt ciocoi, Iar Domnul să ne-ajute pe drumul greu al crucii Să nu ajungem sclavi, umblând flămânzi și goi. Trezește-te române, în vremea de pe urmă Și fii ca Avram Iancu ori Gruia lui Novac, Noi nu suntem argați nici animale
DECEMBRIE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378720_a_380049]
-
o faptă patriotică. Cine cu sângerândă durere de inimă ar fi-ncercat a pune stavilă acestei sistematice corumperi a singurului organ prin care omul se distinge de animal, a spiritului, era tratat ca trădător al libertăților publice, ca reacționar, ca ciocoi, ca vândut străinilor chiar. Față c-o asemenea priveliște, în care virtutea se consideră de unii ca o nerozie, se taxează de alții ca o crimă, în care inteligența și știința, privite ca lucruri de prisos, sânt espuse invidiei nulităților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ființei etnologice a poporului. Când nulitățile se distrag de la ocupațiunile lor pentru a se face demnitari ai statului se naște în societatea întreagă tendința câștigului fără merit și fără muncă, a câștigului prin participarea la conspirații de ex., și astfel, ciocoindu-se mulțimea nenumărată a Costineștilor și Caradalelor, nu mai are cine munci în țara asta, se nasc goluri pe care le umplu străinii. De aci vine că imigrația, de la câteva sute de indivizi, precum era sub domniile vechi, au ajuns
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cît îngăduiau asta celelalte urechi, ale urechiștilor de profesie). Cîteva generații s-au maturizat la școala cozii, gradul de instruire și de perseverență al statului la coadă producînd nu numai străinătății grimasa disprețuitoare și compătimitoare, dar și consoartei dictatorului, asemuind, ciocoiește, fojgăiala mizerabilă din fața dughenelor goale cu cea a sobolilor: ia, uite, Nicule, au ieșit șobolanii... A dispărut această sete masochistă de a sta la coadă? De cîtva timp, în preajma Halei, zilnic, în fața unei intrări de bloc, și-a făcut apariția
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
niciodată în fapte? Numărați printre voi proprietari mari, capitaliștii de frunte, oameni înavuțiți din sudoarea poporului: unde le sunt localele de școale construite, bisericile reparate, binefacerile răspândite pe seama populațiunilor rurale? Acestea le lăsați pe sarcina "conservatorilor" a "sincerilor reacționari" Ciocoi! ciocoi! mai străini în patria voastră decât lepădăturile Fanarului! "Îngrijit-au, vă mai întrebați, proprietarii cei liberali, prefecții, subprefecții, deputații și senatorii, conform art. 8 al legei rurale, despre pământurile celor morți fără copii și cari sunt furate de către primari, notari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de altă parte, că ritmurile în care această traiectorie este urmărită sunt funcție de acțiunea agentului istoric (...)". Bălcescu face o analiză a muncii, valoarea rezultatelor acesteia și bogăție. El vede cum exploatarea era cuvântul de ordine la noi, boierilor succedându-le ciocoii. Astfel, emanciparea socială și eliberarea națională sunt procese strâns legate. Emanciparea socială, adică posibilitatea structurilor sociale de a dezvolta fără asuprirea, fără împilarea celor ce muncesc țăranii. Negreșit că studiul psihologiei poporului român însemnează aproape exclusiv studiul psihologiei țăranului român
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Îi răspunde cu expresia devenită celebră: „Vezi, banii n-au miros”. Expresia este folosită astăzi pentru a-i ironiza pe cei care n-au nici un scrupul În a considera că orice căi sau mijloace de Înavuțire sunt binevenite.) Banul e ciocoi de uși multe. (Acest sens metaforic s-a constituit În timp, o dată cu observarea faptului că banul nu cunoaște opreliști de nici un fel; trecând peste orice, chiar și peste conștiință și bun-simț, el pune În mișcare săvârșirea a tot felul de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în paralel și ascensiunea arivistului, a unui reprezentant al noii elite. Dar, așa cum autorul are luciditatea de a recunoaște că decăderea boierimii este cauzată în primul rând de propriile defecte, are și loialitatea de a nu fi excesiv de critic cu „ciocoii noi”, cărora nu le reproșează decât ingratitudinea față de cei care i-au ajutat și nu faptul de a-i fi uzurpat. Câteva personaje destul de consistente, descrierea în culori sentimentale a unui mod specific de viață, patriarhal, izolat, cu un farmec
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]