63 matches
-
om are dreptul să-și schimbe convingerile, mi se spune. Orice om onest și serios, aș adăuga, căci altfel riscăm să deschidem larg porțile (le-am și deschis oricum, de mult, imediat) turmei de rinoceri, oportunismului. * Între disidența prerevoluționară și ciocoismul postrevoluționar n-ar trebui să existe nici o legătură. Și totuși, uneori, există. * Deși de la Aristotel încoace știm că omul e un zoon politikon, nu mică ne-a fost totuși mirarea văzând ce animale politice au putut să răsară din rândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nedrept. Meme Stoica nu e o nulitate, ci aparține unei categorii mai dureroase: cea a băieților deștepți, cultivați, liberi la un moment dat, care-și astupă cu de la sine voie orificiile de respirație intelectuală, îndesîndu-le cu cîlții parvenitismului, ai unui ciocoism de Dinu Păturică translatat din paginile romanului în zilele noastre. Din fostul băiat spiritual alături de care conversația pe orice temă era o plăcere n-a mai rămas nimic. Poate doar un umor forțat, scrîșnit, răutăcios, prăvălit peste geamlîcul lojei din
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
este „simpatia” și evita conflictele cu „judecătoria” literară, dar știa foarte exact valoarea fiecărei instanțe critice, știa În cine merită să crezi. „N-are talent, n-are talent”, repeta despre cutare celebritate. „Prost, e prost de tot”, bombănea. Îl Îngrețoșa ciocoismul, de oriunde venea, dinspre cei cocoțați ierarhic sau dinspre cei care nu-și ascundeau invidia față de aceștia, chiar când afișau „principii” cu totul opuse. Sub aparența sa conciliantă, rămânea neclintit În refuzul unor „impertinențe” ale pragmatismului. Despre un tânăr debutant
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
știau, slavă Domnului, dintotdeauna străini, de parcă ar fi coborât, cum spune pe bună dreptate, recent, un poet, „cu hârzobul din cer”. Da, „coborât cu hârzobul din cer” i-ar fi mers la inimă lui Sorin, nu am Îndoială. Emfaza și ciocoismul literatului de tribună, regizarea mutual avantajoasă a trofeelor Între „consacrații” Agorei Îi provocau spontane reacții de silă. Sfida Autoritatea narcisistă a Criticii, dar Întreținea un enorm, aproape sfios respect față de criticul devotat, până la sacrificiul de sine, descifrării misterului, magiei, măreției
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În legătură cu Ionesco, și În România postcomunistă. Adversar deschis al naționalismului românesc, autorul fusese condamnat, imediat după război, Înainte de trecerea totală a puterii În mâna comuniștilor, pentru „insulte” aduse Statului și Națiunii. Criticase, Într-adevăr, dezgustat, Armata, Biserica, Justiția, demagogia, imoralitatea, ciocoismul, și din nou și din nou, „figurile Îngerești ale naționalismului român”. Dar și intelectualii „fini”, fascinați de elementaritatea Fiarei. Făcuse totul ca să evadeze din Patria rinocerizată. „Orice s-ar fi putut Întâmpla. Să mor; să fiu condamnat; să devin un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și actualitatea) autohtonă. Opțiunea privește o categorie morală și socială dezavuată de mulți alți scriitori, întru totul caracteristică vremurilor tulburi, de tranziție. Autorul pare să aibă în preajmă (și nu numai aici) diatribele lui I. Heliade-Rădulescu împotriva ciocoilor și a ciocoismului, dar ajunge să dea acestei caracterologii o interpretare literară cu un timbru individualizat. Ca posibilă întrupare a arivismului este ales un „slujnicar politic”, Mitică Râmătorian. Pornit pe calea ascensiunii cu orice preț, insul, vulgar, incult, dar ținând să treacă drept
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
discuții, mai bine nu-l decorăm". Lipsa de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Personajul principal al vieții noastre este ciocoiul. Ciocoismul este un mod de a fi. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de funcție la stat și amantă tânără (,,cea mai deșteaptă,cea mai frumoasă și cea mai de caracter") el este preocupat doar de fudulia sa. Întrebat dacă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cei mari..."; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea", "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"79. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine nimic. Pentru el, România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
excesiv reprezintă poate punctul lor cel mai slab pe termen lung și se observă mai ales la cea mai individualistă democrație - SUA". Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 19. 78 Constantin Rădulescu-Motru, "Psihologia ciocoismului", în Scrieri politice, Editura Nemira, București, p. 36. 79 Constantin Rădulescu-Motru, "Psihologia ciocoismului", în Scrieri politice, Editura Nemira, București, pp. 97-103. 80 România se bate încă pentru a produce ordine și morală. De altfel acesta este marele pariu, adică măsura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
observă mai ales la cea mai individualistă democrație - SUA". Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 19. 78 Constantin Rădulescu-Motru, "Psihologia ciocoismului", în Scrieri politice, Editura Nemira, București, p. 36. 79 Constantin Rădulescu-Motru, "Psihologia ciocoismului", în Scrieri politice, Editura Nemira, București, pp. 97-103. 80 România se bate încă pentru a produce ordine și morală. De altfel acesta este marele pariu, adică măsura în care vom reuși să impunem ordinea între noi fără ajutorul statului. ,,Studiul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
munte,/ strîmbătatea s-o înfrunte,/ s-o arunce-ntre roți!!/ Să fie-același cer/ pentru plugar, pentru boier, pentru-împărat, pentru miner". însă alte stihuri pun accentul pe factorul etnic, vituperînd, ca-n Doina eminesciană, invazia capitalei noastre de către "lăcustele" nesățioase ale ciocoismului alogen: "Fanarul s-a mutat la București - Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme/ să-l izbească, să-l darme...// Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
și balonașe). Acceptarea (și cu atât mai mult producerea) de către persoane cultivate a literaturii de consum, departe de a fi o expresie a spiritului democratic, dovedește un mare, iremediabil dispreț față de oamenii simpli. Nu există o mai dizgrațioasă formă de ciocoism. Ideea subtextuală este următoarea: pentru voi, semenii noștri neinstruiți, este bun și surogatul ăsta de literatură, nu vă dezaprobăm, vă privim cu îngăduință, vă livrăm chiar noi marfa de care aveți nevoie. Oricum veți rămâne în vecii vecilor ceea ce sunteți
S-a desființat literatura! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14358_a_15683]
-
dacă mai cunosc cine le e stăpân. Au rămas ca niște câini ai nimănui, sărmanii oameni! Cine se scoală mai dimineață, acela e mai mare în sat la ei, de-i horopsește și-i țuhăiește mai rău decât pe vite! Ciocoismul și străinii să trăiască, și las' pe dânșii, că ne scot ei la covrigi!””" Ion Creangă menționează în aceeași povestire că Alecu Forăscu a intervenit într-o ședință a Divanului Ad-hoc în care țăranul Ion Roată a fost tratat cu
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]