60 matches
-
sălbatic cavoul de comuniști". N-aș crede că secretarul comunal PCR a dispus sustragerile și distrugerea, ci mai degrabă m-aș gândi la ravagiile războiului, ori la Gagarin Stănescu & comp., ai cărui urmași continuă și azi să opereze prin cimitire, ciordind cruci și grilaje, spre a le vinde la fier vechi. De altfel, furia revoluționară a gazetarului ce a publicat același text în două ziare "centrale" atinge ades cote ridicole și infantile: "comuniștii au încercat din răsputeri să șteargă orice urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o vorbă de duh, o înjurătură abia mascată: îi plasa foarte aproape de origine și chiar în centrul acesteia. Așa să fie! 13 august 2008 Amprenta țigănească în Forul lui Traian Motto : „În cort am vin și-aramă veche Și pui ciordiți în zarea dimineții... Și, dacă vrei, prin halimaua vieții Vom trece ca un vis, fără pereche !” (Ion Pribeagu, poet evreu de limba română) Chiar dacă Președintele, lepădând cizmele de cauciuc, a dat, mai săptămâna trecută, o fugă până la Roma, ca să nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fibre sintetice și hârtie), în locul lui Brebenel. Hahui este nașul lui Ioan Pascuale, locotenent-colonel și șef al Biroului de luptă contra Crimei Organizate. Casa este evaluată la 10-15 miliarde de lei. Unii își fac vile de lux din leafă, alții ciordesc găini fiindcă nu au ce mânca. Asta este patria lui Ion Iliescu și a lui Emil Constantinescu.Trei hoți din Jirlău fură trei găini și un cocoș, vând orătăniile inginerului Marin Băjinaru, care le-a cumpărat cu bună credință, fără
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Câteva comentarii pentru fiecare în parte. Îmi vine să le număr pe cele pozitive. Îmi vine doar, pentru că n-am ce să număr. Nimic altceva în afară de: „N-am înțeles ce-au căutat țiganii la Muzeul Țăranului Român. Erau chestii de ciordit prin zonă?“ (un român); „Paradă de costume și obiceiuri: adică ciordit portofele, dat cu japca, furat de porumb și transformatoare. Bine le făcea Mareșalul!“ (Nea Florică). Și altele asemenea. Unele, de nereprodus. Deh, ca pe forumuri. Și iată-mă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
pe cele pozitive. Îmi vine doar, pentru că n-am ce să număr. Nimic altceva în afară de: „N-am înțeles ce-au căutat țiganii la Muzeul Țăranului Român. Erau chestii de ciordit prin zonă?“ (un român); „Paradă de costume și obiceiuri: adică ciordit portofele, dat cu japca, furat de porumb și transformatoare. Bine le făcea Mareșalul!“ (Nea Florică). Și altele asemenea. Unele, de nereprodus. Deh, ca pe forumuri. Și iată-mă la începutul paragrafului conclusiv observând că, mai sus, n-am reușit altceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
cum își etalează arma. Atitudinea lui e tot un simptom al unei masculinități deficiente. Ăștia nu sunt bărbați, răzeși. Cică au grijă să nu se strecoare țigani care să se travestească în pacienți, să-și pună o pijama și să ciordească din saloane. Cretinul ăsta ar putea măcar să împuște ciorile care croncăne prin preajmă, sau câinii să-i căsăpească, să-și dovedească bărbăția, dar cred că n-a tras un glonț în viața lui. L-am întrebat: aveți pistol, dom’le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Sat: Vitănești Comuna Spineni Sate: Alunișu, Cuza Vodă, Davidești, Optășani, Profa, Spineni, Vineți Comuna Tătulești Sate: Tătulești, Bărbălăi, Lunca, Mircești, Momaiu, Măgura Comuna Teslui Sate: Teslui, Cherleștii Din Deal, Cherleștii Moșteni, Comănița, Corbu, Deleni, Schitu Deleni Comuna Topana Sate: Topana, Ciordea, Cojgărei, Cândelești, Ungureni Comuna Verguleasa Sate: Verguleasa, Cucueți, Căzănești, Dumitrești, Poganu, Valea Fetei, Vănești Comuna Vitomirești Sate: Vitomirești, Bulimanu, Dejești, Donești, Stănuleasa, Trepteni Comuna Vulturești Sate: Vulturești, Dienci, Valea lui Alb, Vlăngărești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nebănuit“ îndeosebi celor ce reprezintă autoritățile, ori celor ce au legături cu autoritățile.». l are două funcții: de a încifra conținutul unui mesaj și de a diferenția „grupul social respectiv“ de majoritatea celorlalți vorbitori. Din pitorescul „vocabular“ argotic spicuim: "a ciordi, a mangli, a șuti" (toate trei cu sensul de „a fura“), "babac", „părinte“, "Bacu", „Examenul de Bacalaureat“, "bicicletă", „ochelari“, "bilă", „cap“, "bostan", ;cap“, "bosu-mare", „directorul“, "bosu-mic", „directorul adjunct“, "broască", „poșetă“, "casma", „mână“, "ciripitor", „denunțător“, "curcan", „polițist“, "denghi", „bani“, "devlă", „cap
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri și Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor. 4. Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii, folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse, cu scopul de a nu fi înțeleși: biștari (bani), curcan (polițist), a ciordi (a fura), pârnaie, mititica (închisoare), mișto (frumos sau batjocură), nașpa (urat) etc. 5. Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi:... <br>
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
personajelor este băcănia (de-a lungul întregii piese). Întregul act este un tablou vivant, cu o bogată tipologie (epitropi, un bragagiu, un cârciumar, un băcan, copii de mahala), totul pentru a contrasta cu comportamentul aberant al lui Hagi-Tudose, care-i „ciordește” pe fiecare. Actul al doilea prezintă familia Gherghinei și a lui Matache Profirel care sunt niște mahalagii îmbogățiți ca cei zugrăviți în operele lui Caragiale, Vasile Alecsandri sau Costache Faca. Actul al treilea pare o parodie după "Nunta lui Figaro
Hagi-Tudose () [Corola-website/Science/336564_a_337893]