249 matches
-
pentru floarea cea vestită a-nvârtiților făr’ de-obraz (ciocoii-tâlhari și politrucii mișei), unde - după mai bine de un sfert de veac și sub presiunea străzii - s-a ajuns la mult dorita democrație originală (pardon, oribinală!) de către Ion Ilici Iliescu și ciracii săi: amestecul de demagogie, plutocrație și ochlocrație (proporțiile sunt dictate de împrejurări și interese), care la țanc își schimbă forma ca să fie în ton cu moda democratică a Apusului, dar în ruptul capului nu se atinge de fondul furocratic al
TEHNOCRAŢIA POLITRUCIANISMULUI DÂMBOVIŢEAN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1448283365.html [Corola-blog/BlogPost/342880_a_344209]
-
de la Duhul sfânt Și din Preacurata Fecioară, Ai dat glas prin cuvânt Ducând o viață temerară... Ridicat-ai pe Lazăr din mormânt Ai dat lumină ochilor betegi, N-ai avut nevoe de jurământ Să faci bine lumii-ntregi... Strâns-ai ciraci ce te-au urmat, Martori ți-au fost la binele făcut, Oamenii înfiorați au lăcrimat Și-n ochii lor tu ai crescut... Pe Maria-Magdalena ai apărat De furia mulțimii dezlănțuite, Cu recunoștință ți s-a alăturat Lăsând în urmă cele
FIUL DOMNULUI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1462281949.html [Corola-blog/BlogPost/381761_a_383090]
-
alt pustiu pentru Ioan. Salomeea îi ceruse capul profetului. Doar atât. După mai multe ezitări și chiar negocieri cu Salomeea căreia îi promisese orice dar, orice dorință, cedă în cele din urmă și dădu porunca ca Ioan să fie ucis. Ciracii săi aduseră imediat capul profetului, pe o tavă de aur. A doua zi însă când se trezise, mahmur fiind, căută să-și aducă aminte ce se întâmplase în seara precedentă. Capul îl durea îngrozitor deoarece vinurile amețitoare, mâncărurile alese, fumul
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
pe un om drept, dar că el personal nu are nici o părere. Atunci își dădu seama că amintirea aceea neagră era de fapt cruda realitate. Imaginile îi reveneau năvalnic în minte. Îl văzu parcă aievea și retrăi acele clipe când ciracul îmbrăcat în negru cu fața acoperită, cu sabia la șold pășise pe covor cu tava de aur în mână. Își aduse aminte și de cei de la petrecere care izbucniră în urale și aplauze, fiindcă profetul îi condamnase și pe dânșii
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
mai spuse nimic. Îi întoarse spatele și porunci temnicerului să-i deschidă ușa. Plecase atunci, tulburat, mai nehotărât decât înainte. Răvășit înlăuntrul său. Nu avea să-l mai vadă niciodată pe Ioan. Urmase petrecerea care îi scurtase viața. Aflase că ciracul care îi tăiase capul îl găsise pe Ioan în rugăciune. ,,Rugăciune și iar rugăciune” gândi Irod. ,,Paloșul ciracului însă, fusese însă mai tare decât rugăciunea profetului”, mai cugetă el. Acum însă, în săptămâna de dinaintea sărbătorii Pesahului, Irod era chemat să
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
decât înainte. Răvășit înlăuntrul său. Nu avea să-l mai vadă niciodată pe Ioan. Urmase petrecerea care îi scurtase viața. Aflase că ciracul care îi tăiase capul îl găsise pe Ioan în rugăciune. ,,Rugăciune și iar rugăciune” gândi Irod. ,,Paloșul ciracului însă, fusese însă mai tare decât rugăciunea profetului”, mai cugetă el. Acum însă, în săptămâna de dinaintea sărbătorii Pesahului, Irod era chemat să judece pe Iisus căruia poporul îi spunea Hristos, căruia trebuia să-i dea și o sentință de moarte
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
în jurul lui și spuse apoi către alaiul care-l adusese la dânsul, să facă în așa fel să nu-l mai aducă la el, fiindcă : Noi n-aveam nevoie de nici un Mesia sau de vre-un Hristos.” Apoi făcu semn ciracului să se apropie și-i spuse să-l ia pe prizonier și să-l biciuiască cu treizeciși nouă de lovituri de bici, iar apoi să-l trimită legat înapoi lui Pilat. Referință Bibliografică: Ancheta(fragment din roman-2) / Mihai Condur : Confluențe
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
privea, vorbele astea îi veneau mănușă, cum altfel?! Așa își spunea în dimineața aceea de Făurar primăvăratic Americanul surâzând... Trecuse vremea pe negândite... Da! Da! Parcă ieri era puberul în pantaloni scurți, în fapt, adolescentul luând cu asalt alături de alți ciraci din clasa lui pragul Cantemirului, liceul faimos din Bucuresti la care visaseră de mici să ajungă! Parcă ieri era tânărul inginer informatician de succes, prețuit, recunoscut ca valoare națională! Parcă ieri era emigrantul aplicând cele învățate în Franța, prima țară
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
românilor din Șerbia de Nord-Est, iar ce realizează cu forțe proprii entitățile culturale autentice, cu renume și cu priză la membrii comunității românilor din Timoc, Morava, sudul Dunării și Voivodina, sunt simple...mișcări politice! Dacă este așa, dl Nițu și ciracii săi din D.P.R.R.P. și de pe unde or mai fi ei, și-au pierdut controlul. Din dorința de a părea activi, dau cu noroi în liderii adevărați ai minorității românești și transmit la București realizări fictive. Un amic, uns cu toate
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc by http://uzp.org.ro/dalmatienii-consulului-roman-din-timoc/ [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
au învrăjbit, i-a împărțit în două tabere, în români adevărați și români parați. Ultimii, fiind în grațiile domnului Nițu, au avut parte de coșul abundentei, coș suficient de voluminos și fără sfârșit, ca în poveste, să-i îndestuleze pe ciraci, ei fiind numărați doar pe degetele de la două mâini. Mă așteptam că ambasadorul României la Belgrad, dl Banu, să nu înghită ,,gogoșile” dezumflate ale dlui Nițu. Nu ar mai trebui că dl Nițu să-și mai facă damblaua prin Șerbia
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc by http://uzp.org.ro/dalmatienii-consulului-roman-din-timoc/ [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
civil al casei domnitoare și că va renunța la răzbunări și favoritisme. A acceptat și această condiție. Desigur că asentimentul pe care și l-a dat pentru respectarea condițiilor mele a fost doar formal. Influențat de Lupeasca și de câțiva ciraci care-l cultivau în mod interesat, ca Manoilescu, Gavrilă Marinescu, generalul Dumitrescu și Puiu Dumitrescu, Cesianu, Gatoski și alții, s-a hotărât să revină fără știrea și concursul oficialității, pentru a nu contacta nici o obligație și nici un angajament. Și-a
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
chiliilor brâncovenești, reface clopotnița și turla avariate de un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu. Peste fresca acestuia pictează, conform unei pisanii aflate în biserică, Ghermano ieromonah cu ciracii săi: Popa Constantin zugravul și Gheorghe Bălăceanu zugravul. În trecut, pe peretele de nord al bisericii era reprezentat un portret al stareței Meletina, datat 14 iunie 1842, cu inscripția: "Meletina schimonaha starița sf(intei) măn(ăstiri) Mamu". Pe ruloul pe
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
gagurile, umorul pe alocuri absurd, peisajele frumoase și câteva șlagăre compuse de Temistocle Popa. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Logodnic de profesie, care își calculează „științific” loviturile, craidonul Temistocle și ciracul său Alecu evită, la limită, întâlnirea cu un soț gelos, se salvează de furia familiei păcălite sărind din trenul în mers și nimeresc peste niște amazoane veterinare la o fermă, fără a face nimănui vreun rău ireversibil. Temistocle este un
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
România era Ioan I. Russu, de la Cluj, grav bolnav de inimă, ce nu peste mult timp avea să-și întâlnească antecesorii întru Câmpiile Elizee. Cartea mea nu s-a bucurat deci de audiența competentă și nepărtinitoare a numelor ilustre amintite. Ciracii lor, neputând-o ataca fără motive și contraargumente, au decis să o sufoce printr-o eficientă conspirație a tăcerii. Și au reușit. Mă pot consola că același lucru li s-a întâmplat vienezilor Riegl și Wickhoff, «ori ce sunt eu
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
și generos, hăituit și vindicativ, o fire violent resentimentara, prins În felurite diferende și Încăierări a rămas un răzvrătit, accesele de mînie mascîndu i timiditatea. Oricum, imun la capcanele defunctului regim. Hărțuit În anii din urmă, considerîndu-se abandonat, părăsit de ciraci, victima a unei campanii Întreținută cu metoda (o „vînătoare de oameni”, zicea Basarab Nicolescu), Cezar Ivănescu Își preconizase sfîrșitul: „mă omoară știu, dar cu zăbava”. Poetul, care a fost și traducător și memorialist (dezordonat, justițiar, condamnînd cu franchețe - În cărți
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
paginile acestui ziar, așa cum este obișnuit în opera sa, și portretele intelectualilor pe Haralamb G. Lecca - autorul volumului "Prima secundă" și al piesei de teatru "Costa Diva" cu titlul "Premiantul Academiei și al Teatrului Național"; pe maestrul "Alexandru Macedonski și ciracii săi"; pe I.L. Caragiale în lucrarea " După un veac de om" și "Propagandă catolică". Lucrările publicate în ziarul "Adevărul de joi" dovedesc cu prisosință nu numai un rafinament al desenului, ci și perspicacitate, bun simț, mult talent, o fină observație
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Mihai Eminescu și a lui Mircea Eliade, fiind orchestrata din birourile președintelui Institutului Cultural Român (ICR), d-l Horia Român Patapievici. Având la dispoziție un buget de câteva milioane de dolari, având sub control edituri și reviste culturale, el și ciracii săi au pornit un atac delirant îndreptat împotriva a tot ce este românesc. D-l Patapievici spune în clar: „Eminescu, ca poet național, și întreaga cultură națională nu-și au locul sub zodia internaționalismului”. Sau: „Dacă vreți să intrați în
Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_463]
-
este realizat ca un alter ego implicat, dar și ca povestitor la persoana a treia. Aci intervine limbajul cult al scriitorului care și-a construit tot eșafodajul narativ pe ideea acuzării indirecte a regimului opresor, disipat, tot mai învolburat de către ciraci și supuși. În primul rând, de N.K.V.D. O discuție dintre copil și un comandant al acestui for polițienesc luminează și mesajul romanului. Nedumerit de cele constatate de când familia-i fusese deportată, băiatul întreabă „de ce pe deținuții din lagăr îi păzesc
Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
romanul "Roșu, galben și albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieții românești". Se reprezintă "Omul care trebuie să moară", „grotescă tragică în trei acte”, publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice "Cetiți-le noaptea". În anul 1940 a fost inițiat în francmasonerie împreună cu soția sa, Claudia Millian-Minu-lescu. La 11 aprilie, 1944, în urma
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
dominantă a căzut în urma viciilor sale, și nu în urma luptei clasei muncitoare (?!)!" Câtă ingeniozitate, ca să distrugi o operă care s-a impus și în Franța capitalistă, unde toți mârâie împotriva „tendențiozității" ei, dar nu o pot nega. Numai Beniuc și ciracii săi vor s-o distrugă, și, dacă se poate, să mă distrugă și pe mine. În ce stare de spirit pot scrie eu acuma, când am atâtea dificultăți artistice și ideologice, și-mi dau seama că la Biografii contemporane Gafița
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
pământul. Dar fiindcă România merge totdauna în fruntea civilizației, fiindcă unitatea Germaniei și a Italiei nu-i nimic mai mult decât simplă imitare după unitatea noastră, revoluția franceză - imitația revoluției lui Horea, constituția franceză - o imitație a constituției noastre, Goethe - ciracul lui Văcărescu, Thiers - un clișeu a d-lui C. A. Rosetti și Gambetta - îngînarea vie a d-lui Fleva, de aceea "Romînia" trăiește în veacul cel mai înaintat, în veacul de apoi, spre venirea lui Antihrist. Cuvintele însemnează astăzi tocmai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici măcar cusurul pe care-l are soarele și daca are mai multă știință decum s-ar cere pentru serviciul lui, îi desființezi deocamdată postul pentru că trebuie făcute economii, apoi [î]l reînființezi când țara e iar bogată și-ți pui ciracul în locul găsit vacant, ca din întîmplare. În predmetul alegerilor li se face primarilor cu ochiul de a protegia la muncile agricole pe cei ce țin cu guvernul, pe rudele miniștrilor și prefecților, iar la ceilalți rechiziții și perchiziții și ordin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și Marea Neagră, deja, cu ficțiunea și sub pretextul de a crea un Eldorado, se fac încercări de a îndupleca opinia publică în favorul unor cheltuieli cari vor fi enorme, Vom vedea în curând cum partidul roșu va umplea provincia cu ciracii d-lui C. A. Rosetti, cu netrebnicii cari nu se pot hrăni și îmbogăți altfel decât pe spinarea și în paguba statului român. Apoi vor urma întreprinderi de milioane pentru poduri pe uscat și șosele pe apă și câte comedii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca regulamente și legi traduse cuvânt din cuvânt din franțuzește, pe când toată activitatea mintii individuale a d-lor, câtă va fi binevoit a le-o da Dumnezeu, se consumă pur și simplu în ambiția de-a rămânea miniștri, iar mintea ciracilor d-lor se consumă în tendența de-a ajunge cât mai în grabă la o poziție cât de bine plătită, cu condiția ca să coste muncă puțină. Generația actuală de postulanți, cumularzi și diurnași se găsește deodată față cu stări de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
justiție, la universități. O cultură câștigată prin cafenelele Parisului dă tinerilor români dreptul de a aspira oricât de sus. Fiindcă însă pe calea regulată a unui stat bine organizat lucrul n-ar fi cu putință, întrebuințează alte mijloace, se fac ciraci politici ai cutării sau cutării persoane, câștigă o importanță nemeritată de oameni de partid și deodată numai ce vezi răsărind cutare ori cutare reputație uzurpată, pe cari organele gaștei o laudă și o ridică in ceruri, iar cetitorii cred, reputația
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]