119 matches
-
a progresiei ischemiei miocardice printr-o terapie medicală agresivă rezultatele intervenției chirurgicale se dovedesc a fi superioare. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă de left main; 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Agravarea ischemiei miocardice în ciuda tratamentului maximal nonchirurgical. Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu infarct miocardic acut Revascularizarea chirurgicală
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cu tratamentul medical. Supraviețuirea medie după intervenția chirurgicală este de 13,3 ani față de 6,6 ani în cazul terapiei medicamentoase (7). Un impact similar îl are echivalența de left main (stenoza proximală severă ș70%ț pe LAD și artera circumflexă): 13,1 ani comparativ cu 6,2 ani (8). În ceea ce privește bolnavii cu leziuni trivasculare semnificative (stenoze > 50%), beneficiul chirurgical este cu atât mai mare cu cât simptomele sunt mai severe, leziunea pe LAD este situată mai aproape de origine și disfuncția
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
la acest nivel. Cu toate acestea, rata inițială de succes este de aproximativ 87%. Trebuie reamintită aici importanța plasării perfecte a stentului la acest nivel deoarece poziționarea necorespunzătoare la originea arterei descendente anterioare poate interfera cu fluxul sanguin prin artera circumflexă putând duce în situații extreme la ocluzia acesteia. Pentru prevenirea accidentelor și complicațiilor severe ce pot merge până la deces trebuie evitat abordul leziunilor instabile. Numai după o stabilizare efectivă a pacientului este bine să se recurgă la tehnicile invazive. La
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
atât a unei artere diagonale, cât și a arterei descendente anterioare, primul by-pass realizat va fi pe ramul diagonal. Apoi urmează de obicei abordul ramurilor arterei coronare drepte. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, graftarea ramurilor marginale ale arterei circumflexe încheie revascularizarea miocardică pe cord bătând. Rolul anestezistului Succesul revascularizării miocardice pe cord bătând depinde în mare măsură de colaborarea eficientă dintre chirurg și anestezist. Spre deosebire de procedeul clasic, realizarea by-pass-ului aortocoronarian fără utilizarea circulației extracorporeale necesită din partea anestezistului o mare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în pericardul posterior între vena cavă inferioară și vena pulmonară superioară stângă. Tracționarea simultană a primelor două fire permite rotarea cordului spre dreapta și expunerea în consecință a arterei descendente anterioare, ramurilor diagonale și a primelor ramuri marginale din artera circumflexă. Tracționarea simultană a primului și a celui de-al treilea fir va ridica vârful cordului, ceea ce va permite expunerea ramurilor marginale din artera circumflexă, a ramului retroventricular și a celui interventricular posterior din artera coronară dreaptă. Sutura la piele a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
expunerea în consecință a arterei descendente anterioare, ramurilor diagonale și a primelor ramuri marginale din artera circumflexă. Tracționarea simultană a primului și a celui de-al treilea fir va ridica vârful cordului, ceea ce va permite expunerea ramurilor marginale din artera circumflexă, a ramului retroventricular și a celui interventricular posterior din artera coronară dreaptă. Sutura la piele a marginii diafragmatice a pericardului mărește de asemenea gradul de expunere pentru vasele localizate pe peretele inferior al cordului. Următoarele tehnici de dislocare a cordului
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
asemenea gradul de expunere pentru vasele localizate pe peretele inferior al cordului. Următoarele tehnici de dislocare a cordului coroborate cu firele de tracțiune pericardică, poziția Trendelenburg și rotația mesei de operație asigură o bună expunere a ramurilor marginale din artera circumflexă și a arterei descendente posterioare în condițiile reducerii manipulării cordului și menținerea stabilității hemodinamice: incizia transversală a pericardului în partea inferioară se extinde până la nivelul diafragmului; se plasează comprese umede, calde în sacul pericardic posterior; nu se plasează fire de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
anterior, ridicând cordul din cavitatea pericardică. Pentru expunerea suprafeței inferioare (diafragmatice) a cordului cele două capete libere ale bandeletei sunt dispuse de o parte și de alta a inciziei și tracționate în direcție cranială. Pentru expunerea ramurilor marginale din artera circumflexă, ambele capete libere sunt trecute pe partea dreaptă a inciziei și sunt tracționate spre umărul drept, după care se fixează de câmpuri cu ajutorul unui clamp. Artera ce urmează a fi graftată trebuie să se găsească între cele două ramuri ale
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
din tbrahial; - inferior - tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. Vascularizația. Omoplatul prezintă mai multe găuri nutritive: la nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromioprecum nivelul prși laocesului coracoidian. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul și procesul coracoid sunt perforate de numeroase orifientară din artera toraco-acromială. Nervii provin din plexul brahial fiind reprezentați de nervul infraspinos și subscapular. HUMERUS Humerusul este un os lung pereche care realizează singur scheletul brațului. Extremitatea superioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a tricepsului; 2. anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; 3. inferior: cu peretele posterior al axilei; 4. marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; 5. medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; 6. între marginea inferioară a marelui rotund, humerus și capul lung al tricepsului se descrie spațiul rondotricipital în care se găsesc nervul radial și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
posterior al axilei; 4. marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; 5. medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; 6. între marginea inferioară a marelui rotund, humerus și capul lung al tricepsului se descrie spațiul rondotricipital în care se găsesc nervul radial și vasele brahiale profunde. MUȘCHIUL SUBSCAPULAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație În fosa subscapulară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
constă în aducerea de sânge distal de stenoză sau obstrucție (bypass, pontage, punte). Un bypass clasic presupune plasarea de trei grefe, AMIS, ADA și două segmente de venă safenă internă inversată, unul pe artera coronară dreaptă și altul pe artera circumflexă ( figura 21.2). AMIS are cea mai bună permeabilitate pe termen lung (95% la 15 ani postoperator), urmată de artera radială și vena safenă, care urmează aceeași cale evolutivă fiziopatologică ateromatoasă cu arterele coronare (permeabilitate la 15 ani doar de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
la pacienții cu FA paroxistică sau persistentă, dar este actual - mente înlocuit treptat de tehnici moderne de radiofrecvență, crioablație etc. Evoluția postoperatorie se caracterizează prin complicații specifice chirurgiei cardiace, hemoragii, aritmii, infecții, mediastinite și complicații specifice chirurgiei mitralei (sutura arterei circumflexe cu IMA și disrupția atrioventriculară în cazul exciziei exagerate a aparatului mitral și retracției intempestive a cordului). Mortalitatea postoperatorie s a diminuat semnificativ în ultimele decenii, la sub 5%, prin ameliorarea tehnicilor de protecție miocardică și terapie intensivă postoperatorie și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
La nivel mondial sunt în curs de dezvoltare tehnici de reparare percutanată cu rezultate favorabile pe trialuri experimentale la animale (21). Anuloplastia percutană oferă avantajul eludării intervenției chirurgicale, dar are potențialul dezavantaj al perforării sinusului coronar, trombozei sau lezării arterei circumflexe adiacente. Durabilitatea acestui abord terapeutic poate fi compromisă de sinusul coronar lipsit de conexiuni fibroase cu inelul mitral. Evoluția postoperatorie Concepția modernă privind istoria naturală a afectării mitrale valvulare a modificat conside-- rabil abordul terapeutic chirurgical, de la un răspuns relativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
stânga și după un scurt traiect se divide în două ramuri. Ramură interventriculară anterioară (Ramus interventricularis anterior) coboară în sântul omonim până la incisura apicis cordiș, unde virează pe fata diafragmatica, parcurgând pe această o distanță de 1-1,5 cm. Ramură circumflexa (Ramus circumflexus) urmează sântul coronar, ocolește baza ventriculului stâng, coborând apoi pe fata posterioara a acestuia din urmă. Arteră coronara stânga iriga atriul stâng, partea superioară a septului interatrial, cea mai mare parte a ventriculului stâng, 2/3 anterioare ale
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral. Omoplatul prezintă mai multe găuri nutritive: la nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromionului precum și la nivelul procesului coracoidian. Vascularizatia. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul și procesul coracoid sunt perforate de numeroase orificii vasculare de unde rezultă vascularizarea suplimentară din artera toracoacromială. Nervii provin din plexul brahial fiind reprezentați de nervul infraspinos și subscapular (10, 11, 21). HUMERUSUL (HUMERUS) Humerusul este un os
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere anatomic, existând practic 3 articulații înalobate într-o sinaură capsulă articulară: humero-cubitală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vulvele clitorisului, liaamentul suspensor al acestuia); 2. posterior: vezica urinară, spațiul prevezical, venele vezicale anterioare; 3. superior: mușchii piramidal, drept abdominal; 4. inferior: membrana perineală, uretra. Vascularizația este realizată prin arterele ce provin din: epiaastrică, rușinoasă externă superioară, rușinoasă internă, circumflexa posterioară și obturatoare. Venele din partea posterioară a articulației drenează sânaele în plexul prevezical în timp ce cele din partea anterioară în cele rușinoase. Nervii provin din nervii rușinos intern și ilioinahinal. 2. Membrana obturatoare (membrana obturatoria) Membrana obturatoare închide incomplet aaura obturată lipsind
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterior: fibrele laterale ale mușchiului pectineu, tendonul marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de nervii: femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului sunt înalobate într-o sinaură capsulă articulară trei articulații: articulația femuro-tibială, femuro-rotuliană, tibio-peronieră superioară (aceasta va fi descrisă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și lunga porțiune a tricepsului; - anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; - inferior: cu peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; - medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; - între marginea inferioară a marelui rotund, humerus și capul lung al tricepsului se descrie spațiul rondotricipital în care se găsesc nervul radial și vasele brahiale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; - medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; - între marginea inferioară a marelui rotund, humerus și capul lung al tricepsului se descrie spațiul rondotricipital în care se găsesc nervul radial și vasele brahiale profunde. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui este adductor și rotator intern
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
invers decât normal [1]. Există o varietate mare a distribuției arterelor coronare, dar cel mai frecvent, acestea provin din sinusurile aortice care sunt localizate posterior, spre artera pulmonară, sinusul non-coronar fiind de obicei anterior. Alte variante relativ frecvente, sunt artera circumflexă cu originea în artera coronară dreaptă și ostiu coronarian unic, cazuri care adaugă un plus de dificultate corecției chirurgicale [2]. ANOMALII ASOCIATE Aproximativ 75% dintre nou născuții cu TMV nu prezintă alte malformații cardiace asociate decât un defect septal interatrial
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
10 ani, în timp ce doar 5 % dintre aceștia ating vârsta adultă de 30 de ani. ANOMALII ASOCIATE Anomalii de distribuție a coronarelor (5%), cel mai frecvent originea arterei descendentă anterioară din artera coronară dreaptă, și originea arterei coronară dreaptă din artera circumflexă; în aceste situații, traiectul coronarelor intersectează tractul de ejecție al ventriculului drept îngreunând corecția chirurgicală la acest nivel [2]. Alte anomalii: DSV multiple, arc aortic la dreapta (25% din cazuri), foramen ovale persistent, defect septal atrial, stenoze ale ramurilor pulmonare
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
conductului valvulat, eliminând în principiu tensiunile de la nivelul liniilor de sutură. Dezavantajele tehnicii interpoziției sunt timpul mai mare necesar disecției ostiilor (mai ales pentru coronara stângă), cu risc de leziune sau ocluzie a trunchiului comun al coronarei stângi, a arterei circumflexe, a descendentei anterioare sau a primei perforante septale. Mai mult, în caz de disecție acută s-ar putea ca această tehnică să nu fie practicabilă. Cu toate că acest procedeu este mai pretențios, prezintă rezultate tardive excelente, deși poate apare o stenoză
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
ansa lui Vieussens ”. Uneori segmentul 2 al arterei ADA este situat intramiocardic („muscular bridge”), variantă anatomică posibil a crea dificultăți în cazul necesității unui by-pass chirurgical (izolare dificilă, sângerare abundentă, risc de efracție a VD, hemostază dificilă, laborioasă, lungă). - Artera circumflexă stângă (ACX) are originea la 90 de grade din TCS, se distribuie lateral spre urechiușa stângă, în șanțul atrioventricular stâng, ocolește marginea obtuză a inimii și se angajează în șanțul interventricular posterior devenind artera descendentă posterioară - ADP). Pe parcurs, ACX
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]