26,464 matches
-
eseistul Marin Sorescu a avut parte de numeroase și diverse aprecieri. S-au scris articole cu zecile, studii, comunicări, mărturii, la fiecare nouă apariție, dar și pe delături și între apariții. Nu a cunoscut ocolire în apreciere. A aprecierii de circumstanță, adică. Scrisul lui nu îngăduie așezarea pe soclu. Contrastele, năzdrăvăniile, irespectuosul și înțelepciunea, mintea în necontenită fierbere de gânduri, căutările provocate de fanteziile realității, verva uimirii, descoperirea sentimentului pierderii, a absenței, a suferinței, a tandreții, ajung previzibile și stricte pentru
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
dorm pe o mireasmă/ putredă (...) în spațiul degradat al obsesiei/ nu mă aștept la nimic bun" (Intermezzo). Sau: "dumineci brînzoase/ arabescuri compact camuflate/ în mătasea broaștei/ oho se lățește greața/ ca laba libidinoasă a tîrfei/ pe reflexele apei" (Exil). În circumstanțele unui univers abandonat de ființă, însuși poemul nu e altceva decît un obiect între altele: "Doamne s-a făcut tîrziu/ în trupul lui Dumnezeu/ lumea e bătrînă și moartă/ poeții au abdicat/ poeții au plecat din Univers// piatra/ firul de
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
ne integrăm, cât mai "avem voie", și faptul că ceilalți repondenți ai Contrafortului au interpretat sintagma în sensul sugerat de inițiatorii anchetei - recuperarea unei unități și comuniuni spirituale inter-românești - a confirmat justețea premiselor acestei discuții, cu toate rezervele terminologice de circumstanță ce se pot formula. Totuși, unii scriitori din România pe care i-am invitat să se pronunțe, s-au arătat surprinși, ba chiar nu și-au ascuns un rictus de plictiseală: "Integrarea cu Basarabia, să fim serioși! O temă vetustă
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
care am participat. Cât despre locotenentul mort în Indochina, are într-adevăr legătura cu tatăl meu, care s-a angajat în armata „francezilor liberi" în al doilea război mondial, iar un frate mai mic al mamei a fost omorât în circumstanțele pe care le amintesc, la începutul războiului din Indochina, pe fluviul Mekong. Moartea aceasta, oricare i-ar fi cauza, mi-a scufundat copilăria într-un climat de „melancolie istorică". În majoritatea cărților mele se găsesc multe elemente „cvasi-autobiografice", dar transformate
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
lui Balzac, Flaubert și André Gide. De fiecare dată, cititorul specializat acordă o particulară atenție complexei rețele de relații dintre creator și mediul său de formare, privilegiind însă puterea sa de reacție, a creației ca răspuns și replică la mulțimea circumstanțelor modelatoare, dar pe care le redimensionează în tiparul propriei viziuni. Așa se întâmplă cu "mitologia" presei la Balzac, în ale sale Iluzii pierdute, eseu unde criticul, declarând că-l citește pe autorul Comediei umane din pură plăcere, nu se poate
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
acest dezacord, se ascunde în definitiv o politizare a întregii dezbateri. Procesul literaturii publicate sub comunism ar fi trebuit să fie, în opinia unora, similar unui eventual (și tot mai improbabil) proces al comunismului ca atare. S-au adăugat acestor circumstanțe și cîteva elemente secundare, dar inevitabile. Treptat s-a creat impresia că pozițiile față de revizuiri se ordonează în funcție de generațiile literare. E drept că tinerii s-au dovedit mai radicali, dar nu cred că apartenența la o generație sau alta a
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
minim, în folosirea lor manifestîndu-se fie o totală neglijență față de cuvintele deja existente, fie o anume ostentație, o voință clară de diferențiere. În cazul substantivelor topică / topic, utilizate (mai ales în limbajul Internetului) cu sensul "subiect", "temă", o serie de circumstanțe agravează situația destul de banală de concurență între un calc și un împrumut: în română există deja cuvinte perfect apte pentru a exprima semnificația (doar aparent nouă); sensurile existente ale termenului modificat prin calc (topică) nu motivează suficient adaosul, putînd chiar
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
empatie nu se poate. Deci eu nu mă refer la criminalul sadic. Eu mă refer la cel care credea" (pp. 212-213). Din această perspectivă lucrurile devin mult mai complicate. Chiar și printre profitorii regimului există unii care au această mică circumstanță atenuantă a credinței în ideal. Exemplul cel mai des invocat de Tismăneanu este Leonte Răutu (unul dintre cele mai bizare produse ale comunismului românesc - om cultivat, vorbitor de limbi străine, cititor de reviste și cărți occidentale și, simultan, exaltat satrap
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
reacționat, cred, pe măsura gravității morale a situației create, incriminând în prezența a aproximativ 1000 de oameni, a presei, a autorităților locale, veterani de război, decorarea lui Ciolpan și Elekes, angajându-mă public la efectuarea unei anchete menite să elucideze circumstanțele care au făcut posibilă această imensă "porcărie", cum inspirat vă exprimați. Începând cu după-amiaza aceleiași zile, mass-media au consemnat poziția critică exprimată de mine, de foști deținuți politici, demnitari și reprezentanți ai societății civile. De asemenea, am fost cel dintâi
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
grav, cel puțin în lumea în care am fost născuți, este o consecință a pierderii puterii de a discerne între bine și rău și adevăr și fals". Mai de curând, în revista 22 (nr. 17/2002), Traian Ungureanu spulberă orice circumstanțe atenuante cu privire la istoria contemporană în spațiul carpatic: "Ei s-au simțit solidari cu comunismul nu pentru că i-au acceptat filozofia, ci pentru că au putut trăi mai departe în indiferență, în ignoranță, într-adevăr biologic". Articolul respectiv poartă ca subtitlu istoria
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
or-birii, într-o icoană tulbure a unei divinități ce se multiplică, oarbă și ea, purtînd în mînă cărți pe care "hidra Nordului" le distruge cu sete, ca o întrupare a absurdului atotputernic, așezat deasupra zeilor. E o antidivinitate. În asemenea circumstanțe, Nordul nu e decît o aspirație bovarică. Aspirația unui eu ce-i înscenează o mitologie suspect sofisticată, de-o vacuitate care îngăduie o combinatorie de forme și nuanțe deschisă spre infinit. Direcția dominantă e, firește, cea declinantă, cinic devalorizatoare. Fabulosul
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
o idee trebuie construită! Nu e destul să o declari". Le cer să construiască cincisprezece-douăzeci de sensuri în jurul unei situații, chiar dacă va trebui să alegem după aceea, să renunțăm la cele mai multe. De aici vine, fără îndoială, obligația de a analiza circumstanțele și de a formula întrebările: o situație trebuie explorată în toată complexitatea ei. Mă străduiesc să-i conving pe elevi să elimine ceea ce ei consideră ca fiind "artistic". Important este să admiți că lucrezi cu materiale a priori neartistice. Acest
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
care lucrează. Iluzie totală! Au scris despre puținele mele cărți doar oameni cărora nu le-am făcut niciodată vreun serviciu de publicitate, în revistele de mare tiraj la care am lucrat! Ce motivații are, în clipa de față, în aceste circumstanțe, scriitorul-jurnalist de cultură din presa cotidiană? Absolut nici una, deocamdată! Scriu în această zonă doar cei care tot trebuie să-și câștige pâinea, într-un fel sau altul, și n-au o altă alternativă mai norocoasă. Iată de ce prefer, de câțiva
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
în care-l puneam în relație pe poet pe de o parte cu Minulescu, Bacovia, Emil Botta (la care se pot asocia, desigur, Ion Vinea, Voronca, Roll etc.), iar pe de alta cu Marin Sorescu, Nichita Stănescu și cu optzeciștii. Circumstanță ce dobîndește un reflex dramatic dacă ne referim la cadrul istoric în care nu putea fi vorba de o continuitate firească, ci de-o ruptură sîngerîndă de țesuturi vii, de necroze și amputări ale organismului creator care nu s-a
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
Brumaru n-au epuizat tema, ci doar au brăzdat-o în felul lor personal, sporindu-i neîndoios prestigiul. Ea rămîne deschisă oricărei noi experiențe. Căci tema provinciei poate izvorî cu generozitate din biografia fiecăruia, ca un dat personal, ca o circumstanță intrinsecă ce-și înfrînge generalitatea. În al doilea rînd, provincia e doar un simbol. Sub toposul său mai mult ori mai puțin pitoresc se ascunde (și nu prea) o criză existențială ce-l depășește, care oricum și-ar fi găsit
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
Alexandru Lungu. Născut în 1924, în sudul Basarabiei, la Cetatea Albă, a avut o copilărie și o tinerețe de peregrinări ce l-au purtat prin Buzău, Sibiu, Brașov, Cluj, Năsăud și iarăși Buzău, după care s-a stabilit la București, circumstanță ce l-a făcut a declara: „auzul și gîndul mi-au fost dăruite deopotrivă cu dulcile adieri moldovenești, cu cotiturile împestrițate ale graiului regățean și cu unduirile înțelepte ale celui ardelean”. Poezia l-a prins în „mrejele” ei încă înainte de
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
roșu” au fost tratate, în cel mai bun caz, cu duhul blândeții, când nu s-au bucurat chiar de încuviințarea tacită a tătucului națiunii. Pasivitatea lui Ion Iliescu față de astfel de fenomene nu înseamnă, firește, antisemitism deschis. Dar ea devine circumstanță agravantă când augusta gură ajunge să rostească tâmpeniile pe care le-a rostit în fața jurnaliștilor de la „Haaretz”. Programată pe vecie pe ideea luptei de clasă, mintea lui Ion Iliescu a intrat în alertă în clipa în care un termen, „moșier
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
celorlalți istorici. Comparat mereu cînd cu Papiu-Ilarian, cînd cu A. D. Laurian, B. P. Hașdeu e lipsit de rigoare, soliditatea și spiritul sistematic al acestora, chiar dacă opera lor e mai modestă. Accentul "resentimentar al textului lui N. Iorga reiese și din circumstanță că admiratorul conjunctural al ponderatelor produse ale istoricilor ardeleni n-a continuat el însuși tiparul acestora, inscriindu-se pe nervurile zbuciumului romantic și ale orientării naționaliste hasdeene... Mult mai generos s-a arătat un alt spirit din aceeași familie și
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
libertăților ce-i revin omului în situații extreme, antropofagul ca subiect al disputelor teologale și filosofice privind soarta materiei care a alcătuit corpul uman, în momentul de grație al resurecției și, în fine, antropofagul înțeles astăzi drept o creație a circumstanțelor și a educației. Cătălin Avramescu procedează tactic, își împarte subiectul în unsprezece capitole și face din fiecare o "poveste" în sine, în aparență ruptă de cea de dinainte. Stabilește în felul acesta căi de acces către miezul demonstrației sale. Șalupa
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
vorbindu-i pe când trăgea să moară din cauza bătăilor... stârlici, năsălie, paraua din mâna mortului, conform tradiției noastre creștinești, despre găinile ori oaia plimbată peste groapă, de strigoi și altele, procurorul Chiroșcă încheindu-și ancheta cu: această perversă acțiune psihologică agravează circumstanțele nefiind vorba de o simplă crimă pasională, de un omor tipic rural, deși victima era cunoscută în sat pentru asprimea ei ieșită din comun etc. etc. Cu un avocat bun, un maestru al baroului absolut, învinuitelor s-ar putea să
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
simplă crimă pasională, de un omor tipic rural, deși victima era cunoscută în sat pentru asprimea ei ieșită din comun etc. etc. Cu un avocat bun, un maestru al baroului absolut, învinuitelor s-ar putea să li se acorde unele circumstanțe atenuante. Susținând de exemplu că acest sadism, această cruzime nu aparține acuzatelor, niște fete bătute de soartă,... aceasta, soarta ea însăși, luând câteodată aspectul unei soacre, SOACRA SUPREMĂ... cruzimea aparținând, de fapt, vieții, dacă nu cumva și Artei, dacă ea
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
tentante, pentru că îți oferă șansa de a întîlni artiști importanți, de a te măsura cu tine și cu ceilalți într-un context nou, în care nu te știe nimeni. Ești luat ca atare și evaluat în funcție de ceea ce propui. Nu ai circumstanțe atenuante. Dacă ești și apreciat aceasta înseamnă deja ceva... În plus, este o ocazie de a-ți descoperi și înțelege găurile din creier și ciorapi, eventualele bube pe care le porți cu tine. Deși nu-mi place să reprezint vreo
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
să ne aprobe o nouă tranșă de apartamente. Surîde fin. Îmi plac funcționarii amabili, în societatea lor suporți mult mai ușor ratările, eșecul". Această fibră de inadaptabil care s-ar fi manifestat, după toate probabilitățile, oricum, e incontestabil accentuată de circumstanțele epocii. Ceea ce ar fi fost în vremuri "normale" doar un prilej de introspecție și de confruntare cu ambianța, sub egida melancoliei, se încarcă în cazul de față cu tensiunea unei alienări obiective, supraindividuale. Scepticismul funciar e mereu confirmat de mediu
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
nevinovăție. Edificatoare este, în acest sens, analiza făcută "colaboraționismului" lui Tudor Vianu (Gelu Ionescu a fost unul dintre asistenții profesorului), la capătul căreia, după ce trece în revistă faptele și, mai cu seamă, comportamentul cotidian al savantului, autorul îi găsește unele circumstanțe atenuante: Nu cred că nu va fi suferit și pentru duplicitatea sa și a altora, duplicitate la care a fost silit aproape un întreg popor. Vianu nu reprezintă, câtuși de puțin, fața voios cabotină sau cinic profitoare a vârfurilor intelectualității
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
foarte înțelegător cu Vianu, Gelu Ionescu se arată intransigent cu Mircea Eliade, pentru refuzul acestuia de a face publice motivele apropierii sale de ideologia Gărzii de Fier. Dar nici Vianu nu și-a făcut publice motivele duplicității cu regimul comunist. Circumstanțele sale atenuante relevate de Gelu Ionescu vin din deducție și analiză. Or, nu este chiar fair să-i solicităm cuiva explicații publice când, într-o situație comparabilă, altcineva este absolvit de vină pe baza simplelor noastre deducții, observații și analize
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]