136 matches
-
există poate de la Descălecare și a fost perceput de către Domnul țării. Se plătea, după cum s-a mai spus, ori individual ori cu rupta, fără însă a i se cunoaște toate dedesubturile, pentru că, datorită lui, mulți birnici împungeau fuga. Plătit prin cislă, suma datorată de către un stat, pe baza recensământului populației, era fixată de vistier, dar fără nici o regulă. Se arunca pe sat o sumă globală, fără a se avea în vedere la fixarea ei deloc starea materială a locuitorilor. Suma ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se stabilea însă de adunarea obștii satului. Ocazie cu care existau și multe nedreptăți. Adesea erau favorizați locuitorii cu stare materială bună și defavorizați nevoiașii, populația săracă sau sărăcită. Faptul dădea loc la proteste care ajungeau până la Domn. Dar cum cisla era așezată pe sat iar împlinitorii o executau de la cei existenți, adesea achitatorii ei deveneau stăpânitorii bunurilor celor pentru care au plătit. În anul 1624 există un document de la Radu Voievod „care autoriza pe Dumitrașcu Fulger ca să stăpânească ocina și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de lei, ci varia în funcție de averea personală și de numărul birnicilor din localitate, micșorându-se când în sat soseau „lăturașii" (locuitori sosiți din alte sate) și mărindu-se când din sat se înregistrau persoane fugite, birul acestora fiind repartizat prin cislă tuturor contribuabililor. La fel se proceda cu morții - nu erau dați la scădere, ci cisla, încărcată în debit, încasarea se făcea de la restul birnicilor prezenți. De subliniat că în afară de birul datorat stăpânirii, locuitorii mai plăteau o sumă pentru salariul preotului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
când în sat soseau „lăturașii" (locuitori sosiți din alte sate) și mărindu-se când din sat se înregistrau persoane fugite, birul acestora fiind repartizat prin cislă tuturor contribuabililor. La fel se proceda cu morții - nu erau dați la scădere, ci cisla, încărcată în debit, încasarea se făcea de la restul birnicilor prezenți. De subliniat că în afară de birul datorat stăpânirii, locuitorii mai plăteau o sumă pentru salariul preotului și alta pentru cutia obștii satului - de unde se plătea vornicul satului, judecătorii sătești și se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
banii la Domnie, cheltuiala drumului căzând pe contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire ordinile domnești referitoare la sarcinile căzute asupra locuitorilor care în termeni generici purtau denumirea de angarele. Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și de la sate, și-i duceau la Domnie. Într-o carte a lui Miron Barnovschi din anul 1629 se dădea știre șoltuzului și pârgarilor din târgul Hușilor să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numărătoarea satului pentru a se ști repartizarea birului, iar când cineva nu ar fi vrut să-și plătească partea, birarul satului avea posibilitatea să ajungă cu asprimea până la rășluirea de pământ a codebitorului, ajuns să-și piardă ocina. Birul în cislă se plătea proporțional cu averea, iar ispravnicii aveau ori dădeau instrucțiuni „să-i cislească după putere și din casă și din afară și cine precum îi va fi puterea va plăti". Respectată instrucțiunea aceasta, se întâmpla ca debitorul să mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
instrucțiuni „să-i cislească după putere și din casă și din afară și cine precum îi va fi puterea va plăti". Respectată instrucțiunea aceasta, se întâmpla ca debitorul să mai fie scăzut cu ceva și încărcați ceilalți, care, prinși în cislă, trebuiau să răspundă de partea neplătită a celui care n-o putea face ori chiar fugea - cum nu erau puține cazurile. În distribuirea părții din cislă, accentuează profesorul, se ținea seama de starea omului din casă și din afară și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca debitorul să mai fie scăzut cu ceva și încărcați ceilalți, care, prinși în cislă, trebuiau să răspundă de partea neplătită a celui care n-o putea face ori chiar fugea - cum nu erau puține cazurile. În distribuirea părții din cislă, accentuează profesorul, se ținea seama de starea omului din casă și din afară și că această rânduială legală era călcată de cei de jos ori cei interesați să asuprească pe cei nevoiași. Șoltuzul rămânea răspunzător la domnie pentru neexactitățile care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cine citește zapisele vechi, continuă Ghibănescu, nu rareori întâlnește hârtii din cele care îți rup inima de durere, că se vedea bietul român silit să-și vândă moșia pe bani din neputința lui de a-și plăti gloaba, deșugubina ori cisla. Execuția dărilor, care și azi e consfințită prin lege, căci nu toți birnicii își plătesc havalelele către stat de bunăvoie, ci silit, această execuție era în vechime mai neomenoasă. Amanetarea, zălogirea și vinderea moșiei pe bani, pe groși, era o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de stat, izvorând din necesitatea de a comunica ordinile la subordonați și a obține știri de la ei, dar adevărata lui ființă datează odată cu întemeierea Principatelor. Acum serviciul poștal se face prin „curieri domnești" care erau plătiți de locuitori prin sistemul cislei. În secolul al XVII-lea se introduc primele relee poștale, cu cai la schimb, cum a fost și cel dintre Iași, Bârlad și București, când Cuza călătorea multe ore și făcea „popas" la Bârlad pentru a ajunge la București. Un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Vaslui pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu vor să dea ajutor la menzii și la alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar în cislă cu târgoveții să nu-i pună ci să-și plătească părțile deosebit"; altă carte către Ștefan Rosett vel paharnic, ispravnic de Vaslui, vine chiar în legătură cu „Musafirlâcul la Vaslui": „...că s-au jăluit o samă de târgoveți de Vaslui pe alți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răspunzător rămânea vornicelul. Pentru ca el să aibă timpul, dar și interesul, să-și îndeplinească îndatoririle, era scutit de bir și de toate havalelele atât pentru sine cât și pentru vitele și pentru bunurile sale. În schimb, vornicelul se îngrijea ca cislele în sat să se facă „cu dreptate și fără cea mai mică asuprire", se îngrijea ca poruncile rânduite de stăpânire să le ceară și să le primească în scris de la privighetorul de ocol, să le păstreze și să le îndeplinească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a populației. La început, în fruntea unui sat era vatmanul, ca mai apoi, până în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, satul să fie condus de către un vornic, care avea obligații juridice, fiscale, de poliție și, bineînțeles, administrative: întocmirea cislei (cotizației), strângerea și vărsarea dărilor, obligarea celor fugiți din sat la plata dărilor, tocmirea împreună cu sătenii a văcarilor pentru păscutul vitelor, înștiințarea satelor din jur când se găsesc vite de pripas, paza pătulelor și a depozitelor de rezervă, obținerea de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se încadra, cum ar si pentru: caii de olac1, boii de podvadă 2, zecimi 3 din produsele agricole, văcărit 4, albinărit 5, goștina 6, vinărici 7, pogonărit 8, pripășitul, tutunărit 9, fumăritul 10, merticul 11, năpasta 12. Din catastiful de cisle 13 de la țărani din 1591 rezultă că regimul fiscal al țăranilor era deosebit de acela al altor categorii de impozabili. Metodele de impunere a contribuabililor erau dureroase din cauza asupririi și a cerințelor turcești, dările mărindu-se mereu. Abia în sec. al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și impozitul de moștenire. În 1890 erau la noi în comună: 2 mazili, 2 căpătăieri, 10 nevolnici 15, un privilegiat, 12 văduve, iar restul birnici, care nu se bucurau de nici un avantaj. Ei plăteau birul ce li se stabilea prin cislă, dădeau an de oaste și erau luați la toate beilicurile 16. Legea de urmăriri din martie 1877, modificată în 1905 și 1908, asigură plata prin somațiune, sechestru și vânzare. Contribuabilii se împărțeau în multe categorii fiscale: boierii, feciorii lor și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dotației cu pământ.Când stăpânul voia să pedepsească cu mai mult de 8 zile sau cu desdotarea trebuia să ceară aprobarea Oficiului Cercual (Kreismat) <footnote Ibidem footnote>. Până la stabilirea definitivă a cadastrului, impozitul s-a perceput în sistemul vechi, al cislei, adică suma pe care trebuia s-o plătească un sat era repartizată de comitetul comunal asupra fiecărui sătean, ținând cont de starea lui economică: fruntaș, clăcaș, mijlocaș, colibaș <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 169. footnote>. Aceste categorii ale țărănimii dependente
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și avea cheile cămării sau pivniței. Chihaia - șeful pădurarilor, administrator al pădurilor. Chindrus - vopsea sub formă de praf de culoare albastră ce se pune în var. Ciupici - cipici, papuci împletiți din fire de lână sau din tort, sau din stofă. Cislă - a sta la sfat, a pune la cale, a vorbi. Clacă - muncă pe care țăranii din sat erau obligați s-o facă gratuit în folosul boierului; muncă colectivă în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom - moștenitor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cele două recensăminte rusești din anii 1772-1774. Totodată (după D.Gâlcă) se dau și detalii asupra stării locuitorilor din Stâncășenii anului 1772. 3 mazili (răzeși însărcinați cu strângerea birurilor) 2 văduve 4 oameni liberi 1 în serviciul de poștă 10 cisle (gospodării cu cotă parte din bir fixată de obștea sătească după avere) 20-30 proprietari plătitori de bir. Deducem că, în această perioadă, satul Stâncășeni era încă relativ mic și sărac din faptul relatat de istoricul I.Antonovici că în anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dumneata l-ai dus pe Eminescu la „Bolta Rece”, iar el te-a adus la Junimea. Apoi drept îi că mergeați destul de des la „Bolta Rece”. Uneori, ieșeați de la prietenul dumneavoastră Ștefan Vârgolici, de peste drum, și împreună cu el, mai continuați cisla în fața unui pahar de vin bun. Eminescu își adusese aici o cană de sticlă riglată, cu capac de zinc, care să împiedice pierderea în văzduh a buchetului și aburului rece. Și apoi, dacă intrați acolo, trebuia să respectați sloganul fraților
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Sân Petrului brânză (r.t.) 27 zile peveț cântăreț de biserică pevețoaie A clocit un ou subsuoară (r.t.)* din care a ieșit un diavolaș (r.t.) pe care îl ține în steclă (r.t.) curături soroc (r.t.) siliște cisla satului (r.t.) poieni gropi de pâne (r.t.) " Molifta ta preute Costandine dela Crămășani, fericită sănătate și tot binele de folos îți poftim dela Domnul-Dumnezeu. Astăzi Duminică toți răzeșii sunt strânși aici la mine pentru purcesul la războiu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și începe a povesti: Dacă ai ști, mata,boierule, de câte ori i-am adus eu aici pe Eminescu și Creangă în vizită!...După ce terminau de pus la cale cine știe ce treburi, treceau fuguța strada și se aciuau la Bolta Rece, unde continuau cisla în fața unei ulcele cu vin... Ca să nu-l țin din treburi pe Mișa, îi spun: Am să te rog ca mâine să mă aștepți în Piața Unirii, așa cam pe la chindie. Vreau să mergem le Moș Creangă. Poate avem noroc
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
din jos de Ștefănești. După izvoarele rusești, baskakul era un șef militar, care ținea sub ascultarea sa populația subjugată. Pe lângă aceștia, se aflau în toate regiunile imperiului administratori financiari numiți dorogii sau dorughii (de la daruga). Aceștia aveau sarcina să facă „cisla populației”, să constate averile după numărul de pluguri și capete de vite, să pună dările și să le încaseze, pentru a le trimite la curtea hanului țării de care aparținea. În Moldova, împărțită în două regiuni financiare, încă din această
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Berke han, în noiembrie-decembrie 1257, în scopul înregistrării tuturor locuitorilor satelor și orașelor, care trebuiau să plătească dări și prestații. Letopisețul rusesc, în versiunea lui Laurentie, scrie despre acest eveniment: „În aceeași iarnă adică în 1257, s-a făcut cislă și întreaga țară a fost numărată, fără a se socoti doar aceia care slujesc bisericii”, - într-un manuscris - iar în alt manuscris, mai amănunțit că „În acea iarnă au sosit cislenicii care au făcut cisla întregii țări a Suzdalului și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în 1257, s-a făcut cislă și întreaga țară a fost numărată, fără a se socoti doar aceia care slujesc bisericii”, - într-un manuscris - iar în alt manuscris, mai amănunțit că „În acea iarnă au sosit cislenicii care au făcut cisla întregii țări a Suzdalului și a Riazanului și a Mur omului și au numit căpetenii peste zece și peste sută și peste mie și peste zece mii și au plecat în Hoardă, iar egumenii, călugării, preoții și cântăreții și cei care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Riazanului și a Mur omului și au numit căpetenii peste zece și peste sută și peste mie și peste zece mii și au plecat în Hoardă, iar egumenii, călugării, preoții și cântăreții și cei care slujesc Maicii Domnului nu au dat cisla”. Mărturia cronicii lui Laurentie ne este confirmată și de către aceea a Cronicii Novgorodului, sub același an. „În iarna aceea au sosit solii tătarilor, scrie cronicarul, împreună cu Alexandru Nevski, marele cneaz de Vladimir și solii au început să ceară dijmă și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]