136 matches
-
proporțional cu numărul și mărimea părților stăpânite și recunoscute în obște pentru fiecare familie și în funcție de întinderea părților de moșie ca mărime, suprafață, fără ca aceasta să fie fixată și strict delimitată pe teren, ci doar evidențiate părțile cantitativ în socoteala (cisla) satului. Se ținea seama și de rolul avut de fiecare familie în conducerea, apărarea și propășirea obștii sătești. O îndelungată vreme însemnarea și păstrarea evidenței se făcea pe răboaje, căci exista un „răboj al satului” în care se notau prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reciprocă, se mergea pe calea cinstei și dreptății ce credem că domina obștea, astfel de virtuți cetățenești păstrându-se în lumea satelor până foarte târziu, când vor deveni simple naivități, de care vor beneficia profitorii locali sau de aiurea. Apoi, cisla nu credem că trebuie luată și înțeleasă numai cu sensul de „impunere colectivă, de repartizare a dărilor către Vistierie”, dar și ca activitate de repartizare a veniturilor între copărtași, în primul rând, căci nu e de conceput că pot fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vistierie”, dar și ca activitate de repartizare a veniturilor între copărtași, în primul rând, căci nu e de conceput că pot fi stabilite impuneri și contribuții fără ca în prealabil, să nu se aibă în vedere evaluarea veniturilor. A sta la cislă, în înțelesul păstrat de bătrânii satului, chiar a părinților noștri, însemna a discuta mult, îndelung, a întoarce pe toate fețele o multitudine de probleme. Oamenii angajați să întrețină schimbul permanent de mărfuri sunt numiți în acte orândari, iar activitatea de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a populației. La început, în fruntea unui sat era vatmanul, ca mai apoi, până în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, satul să fie condus de către un vornic, care avea obligații juridice, fiscale, de poliție și, bineînțeles, administrative: întocmirea cislei (cotizației), strângerea și vărsarea dărilor, obligarea celor fugiți din sat la plata dărilor, tocmirea împreună cu sătenii a văcarilor pentru păscutul vitelor, înștiințarea satelor din jur când se găsesc vite de pripas, paza pătulelor și a depozitelor de rezervă, obținerea de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se încadra, cum ar si pentru: caii de olac1, boii de podvadă 2, zecimi 3 din produsele agricole, văcărit 4, albinărit 5, goștina 6, vinărici 7, pogonărit 8, pripășitul, tutunărit 9, fumăritul 10, merticul 11, năpasta 12. Din catastiful de cisle 13 de la țărani din 1591 rezultă că regimul fiscal al țăranilor era deosebit de acela al altor categorii de impozabili. Metodele de impunere a contribuabililor erau dureroase din cauza asupririi și a cerințelor turcești, dările mărindu-se mereu. Abia în sec. al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și impozitul de moștenire. În 1890 erau la noi în comună: 2 mazili, 2 căpătăieri, 10 nevolnici 15, un privilegiat, 12 văduve, iar restul birnici, care nu se bucurau de nici un avantaj. Ei plăteau birul ce li se stabilea prin cislă, dădeau an de oaste și erau luați la toate beilicurile 16. Legea de urmăriri din martie 1877, modificată în 1905 și 1908, asigură plata prin somațiune, sechestru și vânzare. Contribuabilii se împărțeau în multe categorii fiscale: boierii, feciorii lor și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
viața publică fără zgomot, fără opoziție, fără mânie. I-au tras liberalii pe sfoară, cum îi trăsese c-un veac și jumătate înainte fanariotul Mavrocordat. Acest domn șiret nu putea pune biruri grele pe țărani pentru că erau vecini și peste cisla, care-i ajungea pentru plata dării către Poartă, prea puțin mai ieșea. Ce va fi fost vecinătatea aceea nu știm bine nici astăzi, dar, tocmai pentru că n-o știm, ni se pare că trebuie să fi fost o măsură luată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dotației cu pământ.Când stăpânul voia să pedepsească cu mai mult de 8 zile sau cu desdotarea trebuia să ceară aprobarea Oficiului Cercual (Kreismat) <footnote Ibidem footnote>. Până la stabilirea definitivă a cadastrului, impozitul s-a perceput în sistemul vechi, al cislei, adică suma pe care trebuia s-o plătească un sat era repartizată de comitetul comunal asupra fiecărui sătean, ținând cont de starea lui economică: fruntaș, clăcaș, mijlocaș, colibaș <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 169. footnote>. Aceste categorii ale țărănimii dependente
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
B. 183. Dumitriu Gabriela, născută la 9 mai 1948 în localitatea Babadag, județul Tulcea, România, fiica lui Mircea și Viorica, cu domiciliul actual în Suedia, Nynashamn, Landgangen 1 ap. 13. 184. Vargha Tudora, născută la 4 aprilie 1948 în localitatea Cisla, județul Tulcea, România, fiica lui Gheorghe și Nastasia, cu domiciliul actual în Suedia, Eskilstuna, Skrinnarvagen 4. 185. Vlaheli Dana, născută la 18 mai 1973 în localitatea Ștefănești, județul Argeș, România, fiica lui Dan și Elenă, cu domiciliul actual în Suedia
HOTĂRÂRE nr. 583 din 26 octombrie 1993 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137983_a_139312]
-
de subsol. Nu este necesar ca aceste note să fie reproduse. Versiunea bulgară*): ────────── *) Textul se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 28 decembrie 2001, la pagina 89. ────────── Versiunea cehă: Vyvozce vyrobku uvedenych v tomto dokumentu (cislo povoleni-.....*1) prohlasuje, ze krome zretelni oznacenych, măji tyto vyrobky preferencni puvod v .......*2). Versiunea germană: Der Ausfuhrer (Ermachtigter Ausfuhrer; Bewilligungs-Nr. ....*1) der Waren, auf die sich dieses handelspapier bezieht, erklart, dass diese Waren, soweit nicht anderes angegeben, praferenzbegunstigte ..... *2
PROTOCOL nr. 7 din 16 noiembrie 2001 privind definirea noţiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139191_a_140520]
-
Versiunea română: Exportatorul produselor ce fac obiectul acestui document (autorizația vamală nr. ......*1) declară că, exceptând cazul în care în mod expres este indicat altfel, aceste produse sunt de origine preferențiala ...... *2). Versiunea slovaca: Vyvozca vyrobkov uvedenych v tomto dokumente (cislo povolenia ..... *1) vyhlasuje, ze okrem zretel'ne oznacenych, maju tieto vyrobky preferencny pavod v ......*2). Versiunea slovenă: Izvoznik blaga, zajetega s tem dokumentom (pooblastilo carinskih organov st....*1) izjavlja, da, razen ce ni drugace jasno navedeno, ima to blago preferencialno
PROTOCOL nr. 7 din 16 noiembrie 2001 privind definirea noţiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139191_a_140520]
-
priamy a preneseny). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnej zasoby, synonyma, homonyna, antonyma, neologizmy, archaizmy a pod.). 3. Morfologia. Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa). Kategorie ohtybnych slovnych druhov: rod, cislo, pad, vzor, zhoda, stupnovanie, osoba, cislo, cas, sposob, slovesny vid. Neohybne slovne druhy (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia. 4. Syntax. Jednoducha veta. Klasifikacia jednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne (podmet, prisudok), vedl'ajsie (privlastok, pirslovkcove urcenie, predmet, doplnok). Suvetie. Suvetie prirad
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnej zasoby, synonyma, homonyna, antonyma, neologizmy, archaizmy a pod.). 3. Morfologia. Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa). Kategorie ohtybnych slovnych druhov: rod, cislo, pad, vzor, zhoda, stupnovanie, osoba, cislo, cas, sposob, slovesny vid. Neohybne slovne druhy (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia. 4. Syntax. Jednoducha veta. Klasifikacia jednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne (podmet, prisudok), vedl'ajsie (privlastok, pirslovkcove urcenie, predmet, doplnok). Suvetie. Suvetie prirad'ovacie (druhy viet a vzt'ahy
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
pe factura Declarația pe factura, al cărei text figurează mai jos, trebuie să fie elaborată în concordanță cu notele de subsol. Nu este necesar ca aceste note să fie reproduse. Versiunea bulgară Versiunea cehă: Vyvozce vyrobku uvedenych v tomto dokumentu (cislo povoleni ................. *1)) prohlasuje, ze krome zretelne oznacenych, măji tyto vyrobky preferencni puvod v ........................*2), KUMULACE - CHORVATSKO. Versiunea germană: Der Ausfuhrer (Ermachtigter Ausfuhrer; Bewilligungs-Nr. .....................*1)) der Waren, auf die sich dieses handelspapier bezieht, erklart, dass diese Waren, soweit nicht anderes angegeben
PROTOCOL nr. 7a din 5 decembrie 2002 privind definirea conceptului de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148976_a_150305]
-
CUMUL - CROA≈'98IA. Versiunea slovenă: Izvoznik blaga, zajetega s tem dokumentom (pooblastilo carinskih organov st. .....................*1)) izjavlja, da, razen ce ni drugace jasno navedeno, ima to blago preferencialno ....................... *2) poreklo, KUMULACIJA - HRVASKA. Versiunea slovaca: Vyvozca vyrobkov uvedenych v tomto dokumente (cislo povolenia .............. *1)) vyhlasuje, ze okrem zretel'ne oznacenych, maju tieto vyrobky preferencny povod v ..........*2), KUMULACIA - CHORVATSKO. ........................................*3) (Locul și data) ........................................* 4) (Semnătură exportatorului, în plus întreg numele persoanei care semnează declarația trebuie indicat clar) *1) În cazul în care
PROTOCOL nr. 7a din 5 decembrie 2002 privind definirea conceptului de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148976_a_150305]
-
încât, oricare oaspete se simțea mulțumit și băgat în seamă. Destul că popasul a răsunat până târziu în noaptea ce a urmat de însemnele zgomotoase ale chefliilor, care, cu stoicism și fără multe regrete, au sacrificat în parte somnul în favoarea cislei și a cupelor nenumărate, împovărate cu Cotnariul ca de împărtășanie, vin ce spălă păcatele, obida, ranchiuna și alte asemenea boale, necuprinse vreodată în împărăția acestei lico ri și st răine orișicui se lăsa furat și purtat pe acest tărâm bahic
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dumneata l-ai dus pe Eminescu la „Bolta Rece”, iar el te-a adus la Junimea. Apoi drept îi că mergeați destul de des la „Bolta Rece”. Uneori, ieșeați de la prietenul dumneavoastră Ștefan Vârgolici, de peste drum, și împreună cu el, mai continuați cisla în fața unui pahar de vin bun. Eminescu își adusese aici o cană de sticlă riglată, cu capac de zinc, care să împiedice pierderea în văzduh a buchetului și aburului rece. Și apoi, dacă intrați acolo, trebuia să respectați sloganul fraților
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
și avea cheile cămării sau pivniței. Chihaia - șeful pădurarilor, administrator al pădurilor. Chindrus - vopsea sub formă de praf de culoare albastră ce se pune în var. Ciupici - cipici, papuci împletiți din fire de lână sau din tort, sau din stofă. Cislă - a sta la sfat, a pune la cale, a vorbi. Clacă - muncă pe care țăranii din sat erau obligați s-o facă gratuit în folosul boierului; muncă colectivă în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom - moștenitor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a pământului sunt căutate terenurile drepte, care permit o mai ușoară distribuire egalitară, terenurile accidentate fiind de obicei lăsate ca rezervă. În spațiul românesc, unitatea fiscală arhaică de strângere a impozitelor era satul (impozitul global astfel perceput purtând numele de cislă), iar în cazul particular al Vrancei, Vrancea întreagă. În acest sistem, al cislei, obștea sătească era cea care repartiza suma ce revenea fiecărei gospodării în parte, ținând seama în principal de numărul de vite și de copii apți de muncă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
terenurile accidentate fiind de obicei lăsate ca rezervă. În spațiul românesc, unitatea fiscală arhaică de strângere a impozitelor era satul (impozitul global astfel perceput purtând numele de cislă), iar în cazul particular al Vrancei, Vrancea întreagă. În acest sistem, al cislei, obștea sătească era cea care repartiza suma ce revenea fiecărei gospodării în parte, ținând seama în principal de numărul de vite și de copii apți de muncă. În cazul Vrancei, „adunarea cea mare a Vrancei” repartiza partea ce revenea fiecărui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cele două recensăminte rusești din anii 1772-1774. Totodată (după D.Gâlcă) se dau și detalii asupra stării locuitorilor din Stâncășenii anului 1772. 3 mazili (răzeși însărcinați cu strângerea birurilor) 2 văduve 4 oameni liberi 1 în serviciul de poștă 10 cisle (gospodării cu cotă parte din bir fixată de obștea sătească după avere) 20-30 proprietari plătitori de bir. Deducem că, în această perioadă, satul Stâncășeni era încă relativ mic și sărac din faptul relatat de istoricul I.Antonovici că în anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din jos de Ștefănești. După izvoarele rusești, baskakul era un șef militar, care ținea sub ascultarea sa populația subjugată. Pe lângă aceștia, se aflau în toate regiunile imperiului administratori financiari numiți dorogii sau dorughii (de la daruga). Aceștia aveau sarcina să facă „cisla populației”, să constate averile după numărul de pluguri și capete de vite, să pună dările și să le încaseze, pentru a le trimite la curtea hanului țării de care aparținea. În Moldova, împărțită în două regiuni financiare, încă din această
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Berke han, în noiembrie-decembrie 1257, în scopul înregistrării tuturor locuitorilor satelor și orașelor, care trebuiau să plătească dări și prestații. Letopisețul rusesc, în versiunea lui Laurentie, scrie despre acest eveniment: „În aceeași iarnă adică în 1257, s-a făcut cislă și întreaga țară a fost numărată, fără a se socoti doar aceia care slujesc bisericii”, - într-un manuscris - iar în alt manuscris, mai amănunțit că „În acea iarnă au sosit cislenicii care au făcut cisla întregii țări a Suzdalului și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în 1257, s-a făcut cislă și întreaga țară a fost numărată, fără a se socoti doar aceia care slujesc bisericii”, - într-un manuscris - iar în alt manuscris, mai amănunțit că „În acea iarnă au sosit cislenicii care au făcut cisla întregii țări a Suzdalului și a Riazanului și a Mur omului și au numit căpetenii peste zece și peste sută și peste mie și peste zece mii și au plecat în Hoardă, iar egumenii, călugării, preoții și cântăreții și cei care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Riazanului și a Mur omului și au numit căpetenii peste zece și peste sută și peste mie și peste zece mii și au plecat în Hoardă, iar egumenii, călugării, preoții și cântăreții și cei care slujesc Maicii Domnului nu au dat cisla”. Mărturia cronicii lui Laurentie ne este confirmată și de către aceea a Cronicii Novgorodului, sub același an. „În iarna aceea au sosit solii tătarilor, scrie cronicarul, împreună cu Alexandru Nevski, marele cneaz de Vladimir și solii au început să ceară dijmă și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]