151 matches
-
punct de vedere, arta cisterciană nu e lipsită de rezonanță în arta contemporană, ceea ce explică interesul unor artiști pentru Citeaux. Abstractul, nuditatea, sentimentul vidului, elogiate atât de profund de arta contemporană în căutarea absolutului, se regăsesc într-adevăr în arta cisterciană. Secolul al XII-lea este dominat în întregime de mistica lui Bernard de Clairvaux. Ultimul părinte al Occidentului este și primul care și-a imaginat o Europă mistică, fondată pe limba și cultura latină. Tot el este cel care a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Fanatic nu poți fi decât lumește: iată de ce cruciații, atât de interesanți creatori de istorie, nu izbutesc să mă înflăcăreze (mai degrabă maltezii lui Schiller), oricât de aproape-l simt pe Frederic al II-lea de Hohenstaufen, în schimb călugării cistercieni trapiști (de care am auzit întâia oară dintr-un reportaj dedicat lor de revista L’Illustration) îmi stârnesc mereu invidia: La Vie de Rancé de Chateaubriand, citită abia spre bătrânețe, o trec printre marile mele trăiri literare. Ortodoxia nu mi-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de Sfîntul Norbert în regiunea orașului Laon în 1120; și mai ales tendința spre întoarcerea la puritatea primitivă după regula sfîntului Benedict, punînd accentul pe sărăcie și pe fuga de lume, cu ctitoria de la Cîteaux, în Burgundia, în 1098. Reușita cistercienilor este legată în același timp de o inserare perfectă în spiritualitatea timpului și de strălucirea personalității Sfîntului Bernard, din 1112 pînă în 1153. La moartea sa, ordinul numără 343 de mănăstiri, și 530 în 1200. Astfel desprinsă de lumea laică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
multiple solu?îi inventive, diminueaz? riscul de incendiu ?i des?v�r?e?te imaginea unitar? a bisericii simboliz�nd perfec?iunea divin?. Un ansamblu iconografic sculptat ?i pictat �mbog?-?e?te unitatea acestui microcosmos construit cu excep?ia edificiilor cisterciene. �n Fran?a, pe timpanul portalului principal este sculptat? o tem? educativ?, adesea Judecată de Apoi (Sainte-Foy din Conques), �ntr-o compozi?ie monumental? de o plastic? liber inspirat? din stilistica pictural?. Chiar atunci c�nd, cum este cazul la catedrala
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
s�nt bogate datorit? dona?iilor ?i activit??ilor lor economice; rolul lor cultural este fundamental. �n �ntreaga Europ?, c?lug?rîi construiesc sute de m?n?știri, aplic�nd fie modelele bogat decorate instaurate la Cluny (1088), fie tipul cistercian, riguros planificat ?i lipsit de decoră?iuni, dup? regulă lui Bernard de Clairvaux (aba?ia de la Fontenay, 1119). �n marile aba?îi, centre de pelerinaj, cultul relicve-lor necesit? deambulatorii largi ?i multiple capele dispuse radial, pentru celebr?ri simultane: Saint-Sernin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
monumente precum catedrală din Barcelona (1329-1384) � dup? cum au comandat armatorii ?i negustorii � unde arcade foarte �nalte evit? arcele butante ?i faciliteaz? lumînarea unei nave foarte austere. Din motive istorice, goticul portughez dezvolt? �n secolul al XIV-lea, pe structuri cisterciene sau benedic-tine, o exuberan?? decorativ?, par?ial de origine islamic?, care caracterizeaz? stilul manuelin al m?n?știrii aba?iei de la Batalha (1397). Italia Adoptat ?i adaptat �n �ntreaga Europ?, goticul �opus francigenum� (manier? fran?uzeasc?) genereaz? un stil internă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ia teologiei, tehnologiei ?i este-ticii gotice la rela?iile societ??îi vremii cu sacrul ?i cu profanul, cu misticul ?i cu ra?ionalul. Doar Italia r?m�ne pu?în receptiv? la limbajul arhi-tectural gotic. �ntr-adev?r, chiar dac? exemplele cisterciene (Fossanova, 1187-1208) încît? pe unii arhitec?i italieni s? fac? bol?i pe intersec?îi de ogive, spa?iul interior astfel ob?inut p?streaz? ni?te propor?îi ?i o luminozitate care amintesc de bazilicile paleocre?tine. �n aceste
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
au fost bătuți și oastea lor împrăștiată și trecută prin sabie de către cumanii răsculați, după uciderea regelui lor Kotian, episcopul Bulzo scăpând cu greu într-un car. Așa că orașul a fost repede ocupat. Aici, la Cenad, la Egres, la mănăstirea cisterciană, și la Arad, ultimele două puternic întărite și necucerite, a așteptat Budjek corpul de oaste intrat în Transilvania pe la Oituz și armatele lui Cadan și Buri, care ocupaseră Oradea Mare, ca să nu lase în spatele său oști inamice și cetăți fortificate
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
întâmpinare în 31 martie, chiar în duminica Paștilor, comandată de un comite „ultrasilvanus”, a fost nimicită și regiunea în întregime devastată și distrusă. De aici, oastea mongolă s-a îndreptat, prin Făgăraș, pe malul stâng al Oltului, a prădat mănăstirea cisterciană de la Cârța, a devastat Șelimbergul cu atelierul de fierărie, din ale cărui unelte unele se află astăzi la Muzeul Bruckenthal din Sibiu, și a distrus, joi, în 11 aprilie, zidurile Sibiului, ucigând mii de oameni refugiați în incinta întăriturilor. Orașul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
bisericilor greacă și latină; deși cu sănătatea șubredă a pornit în călătorie, însă o rană căpătată accidental la cap l-a forțat să se oprească la castelul nepoatei sale, aproape de Fossanova. După câteva săptămâni a fost transportat la o mânăstire cisterciană din vecinătate, unde, la 7 martie, și-a găsit sfârșitul. În 1277, la trei ani după moartea sa, a fost condamnat de oficialitățile ecleziastice pentru 63 de teze din Summa theologica, reabilitat ulterior și, în fine, sanctificat. Procesul canonizării lui
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
alb și pe fiecare podeț, și pe stânga, și pe dreapta, sunt mușcate. Tot satul strălucește. Vezi niște tomberoane drăguțe pen‑ tru reciclat PET-uri, ca să nu se arunce sticlele în natură. Pe bani europeni s-a refăcut o abație cisterciană absolut magnifică, de prim nivel. Mie îmi plac ruinele. Am văzut multe ruine de abații în Europa. Iar aceasta este o splen‑ doare. Erau străini pe acolo, lumea circula. Deci în toată această zonă în care, pe bani europeni, s-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
înaripat și încoronat face referire la vechea stemă a localității, care în anul 1736 era capitală de ocol. Narcisele reprezintă rezervația naturală din zonă, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Biserica simbolizează vechiul lăcaș de cult, biserica cisterciană (actualmente luterană), construită în formă de bazilică romanică, atestată documentar în anul 1211 și considerată a doua ca vechime dintre bisericile aflate în sud-estul Transilvaniei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa
HOTĂRÂRE nr. 114 din 20 martie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Augustin, Hârseni, Holbav, Recea, Şercaia şi Tărlungeni, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250245_a_251574]
-
125. Biserica Sfinții Orașul Ocna Sibiului Sibiu Arhangheli k)126. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Turnu Roșu, satul Turnu Roșu Sibiu k)127. Biserica evanghelică Orașul Cisnădie Sibiu cu incintă fortificată k)128. Ansamblul fostei Comuna Cârța, satul Cârța Sibiu mânăstiri cisterciene k)129. Biserica evanghelică Orașul Cisnădie, Sibiu localitatea Cisnădioara k)130. Biserica Sfântul Municipiul Suceava Suceava Gheorghe Mirăuți k)131. Biserica Mănăstirii Municipiul Suceava Suceava Sfântul Ioan cel Nou k)132. Biserica Sfântul Dumitru Municipiul Suceava Suceava k)133. Biserica
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Tâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din oraș, Biserica Sfântul Bartolomeu din cartierul Bartolomeu, o biserică construită în secolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Întreaga construcție este tributară bisericii mănăstirii cisterciene de la Cârța. Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul și încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două capele pătrate cu care se închid, spre răsărit, brațele transeptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârța, numai că acesta dispune de trei travee
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
sora regelui), ocupând locul de onoare de lângă rege, loc ocupat de obicei de regină. Datorită intervenției Annei, sora sa Mary acum văduvă a primit o pensie anuală de 100 £ iar fiul ei, Henry Carey a fost educat la prestigioasa mănăstire Cistercian. Henric și Anne s-au căsătorit la 25 ianuarie 1533. La 23 mai 1533 Cranmer a declarat nulă căsătoria Henric cu Caterina; cinci zile mai târziu el a declarat validă căsătoria dintre Henric și Anne. La scurt timp, Papa a
Anne Boleyn () [Corola-website/Science/300133_a_301462]
-
de regele maghiar Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) se referă la evenimente petrecute între anii 1205-1206, respectiv la retragerea teritoriului satului de sub autoritatea juridică a locuitori săi romani (terra... exempta de Blaccis), urmată de donarea sa capitulului mănăstirii cisterciene Cârța. Această relatare reprezintă prima mențiune scrisă, provenită din cancelaria regală maghiară, a unor realități istorice din cuprinsul Țării Făgărașului și, concomitent, cea mai timpurie evocare a românilor de la sudul Oltului de Mijloc. Identificarea explicită a așezării și confirmarea caracterul
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
a doua a secolului al XIII-lea. În jurul anului 1300 centrul administrativ al Țării Făgărașului va fi deplasat în cetatea Făgăraș. În decursul evului mediu, respectiv între anii 1205/1206 și 1474, localitatea Cârțișoara a fost o posesiune a mănăstirii cisterciene Cârța. Localitatea, decăzută în cursul evului mediu la nivelul unui sat oarecare, va apare menționată în izvoarele scrise din secolele XIV-XV, respectiv în anii 1322, 1329 și 1418, în forma Cârța Românească ("Kerch Olacorum", "Kercz Olachorum" și "Kercz Olochorum"). Deja
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
fiind amplasată biserica fortificată. Privind spre sud, în depărtare se pot vedea Munții Cibin. Un act de donație din anul 1223 este prima atestare documentară a Cisnădioarei; prin acesta, bazilica fortificată din deal (finalizată în același an) era donată mănăstirii cisterciene de la Cârța de către Magister Goulinus. Săpăturile arheologice vorbesc însă despre o așezare mult mai veche, din perioada La Tène, aflată pe același deal. Satul aflat la mică distanță față de Cisnădie este influențat de viața orașului, unii localnici având acolo locul
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
1900 satul avea 846 de locuitori, dintre care: 657 români, 183 maghiari, iar 6 nu au dorit să-și declare etnia. „"Biserica reformată din Șieu-Odorhei, datând din a doua jumătate a sec. XIII, este o biserică-sală, construită sub semnul influenței cisterciene în care se renunță la sanctuarul cu absidă semicirculară - tipic romanică - fiind preferat sanctuarul pătrat, boltit în cruce pe ogive. Sistemului de boltire i se asociază, ca elemente caracteristice, capitelele cu croșete ale arcului triumfal, de asemenea ferestrele circulare polilobe
Șieu-Odorhei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300893_a_302222]
-
că în anul 1240, când a fost preluată de cistercienii de la Cârța, bazilica romanică cu trei nave să fi fost în construcție. Se păstrează din această etapă majoritatea elementelor de construcție. Interiorul bisericii este destul de heteroclit, astfel că pe lângă elementele cisterciene (ferestrele cu patru lobi traforați de deasupra celor în arc frânt) se conservă și o serie de elemente din diverse alte perioade. Nava centrală, inițial acoperită cu un tavan, a fost boltită în 1595, după un incendiu care a devastat
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
transformat în arc frânt odată cu boltirea navei. Colaterala estică are un frumos portal cu ambrazură cu arc trilobat în stil gotic târziu. Corul păstrează bolta inițială în cruce, iar absida o semicalotă. La început, corul era flancat de două capele cisterciene menite rugăciunii călugărilor, dar în secolul al XV-lea capela nordică a fost transformată în sacristie. Aceasta este boltită în leagăn cu penetrații și nervuri din teracotă. Bolta urcă de pe console în formă de capete de bărbați cu mustață și
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
însă lucrările nu au continuat dincolo de supraetajarea turnului-clopotniță, care cu cei 32 de metri ai săi devenea cel mai înalt din Țara Bârsei. La parter, turnul-clopotniță se prezintă ca un portic boltit în cruce cu nervuri groase cu profil tipic cistercian. Nivelul al treilea are trei nișe cu metereze, ca și următorul, clopotele aflându-se la nivelul al cincilea. Nivelurile superioare au fost adăugate două secole mai târziu și sunt construite din tuf calcaros. Drumul de strajă a rezistat până în secolul
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
Mesche", în , latină: "villa Meschonis") este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Meșendorf se află la circa 8km spre vest de șoseaua Sighișoara-Rupea. La recensământul din 1322 a domeniilor ce aparțineau fostei mănăstiri Cârța aparținând ordinului cistercian apare prima dovadă scrisă a existenței localității sub denumirea "Messendorf". Într-un document din 1356 localitatea apare sub denumirea "Mesche", iar în 1448 cu denumirea latină "villa Meschonis". Un puternic incendiu a distrus aproape întreaga localitate în 1469. Începând cu
Meșendorf, Brașov () [Corola-website/Science/300954_a_302283]
-
sub denumirea "Messendorf". Într-un document din 1356 localitatea apare sub denumirea "Mesche", iar în 1448 cu denumirea latină "villa Meschonis". Un puternic incendiu a distrus aproape întreaga localitate în 1469. Începând cu anul 1474, când a fost desființată mănăstirea cisterciană Cârța, localitatea a intrat în administrarea Scaunului Sighișoarei. În 1941 localitatea avea 782 de locuitori, din care 552 de sași (70,6%); în 1992, mai erau 101 sași în localitate. La recensământul populației și al locuințelor din martie 2002, localitatea
Meșendorf, Brașov () [Corola-website/Science/300954_a_302283]
-
ca „Sorkingen”. Atunci se vorbește pentru prima dată despre biserica localității. Pe harta lui Johannes Honterus, publicată în 1532 la Basel, localitatea este numită „Schyrkengin”. În general, este acceptat faptul că în Șercaia, a existat o veche mănăstire de călugări cistercieni, amintirea acesteia perpetuându-se în câteva toponimedin localitate: "Montschebicher Wiech" (drumul călugărilor), "Montschenauer Hill" (dealul călugărilor) etc. Localitatea și-a schimbat deseori demografia datorită migrațiilor (1780 în Țara Românească, 1907 și 1920 în SUA), războaielor sau deportărilor (1945 în URSS
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]