5,141 matches
-
au exilat latina la subsolul cărților, în notele și trimiterile bibliografice. Cu toate acestea, nici acolo, la subsol, latina nu e întotdeauna folosită adecvat, iar studenții care își pregătesc lucrările de diplomă nu știu să se descurce între op.cit., ed. cit., loc.cit., id. și ibid. Editura Humanitas Educațional vine în întîmpinarea tuturor celor care au probleme cu folosirea corectă a formulelor latinești și eline, cu un concis și util Dicționar de cuvinte și expresii. Latura didactică a prezentului dicționar este
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
latina la subsolul cărților, în notele și trimiterile bibliografice. Cu toate acestea, nici acolo, la subsol, latina nu e întotdeauna folosită adecvat, iar studenții care își pregătesc lucrările de diplomă nu știu să se descurce între op.cit., ed. cit., loc.cit., id. și ibid. Editura Humanitas Educațional vine în întîmpinarea tuturor celor care au probleme cu folosirea corectă a formulelor latinești și eline, cu un concis și util Dicționar de cuvinte și expresii. Latura didactică a prezentului dicționar este evidentă, în
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
doua, București, Albatros, 1977; Mircea Iorgulescu - Scriitori tineri contemporani, București, Eminescu, 1978; Virgil Ierunca, - "Un nou scriitor contestatar: Alexandru Monciu-Sudinski", în Limite, nr. 28-29/decembrie 1979, reluat în volumul Semnul mirării, București, Humanitas, 1995, și în Postfața la Rebarbor, loc. cit., 1997; Monica Lovinescu -Est-etice. Unde scurte IV, București, Humanitas, 1994; Laurențiu Ulici - op. cit., 1995; Irina Petraș - Monciu-Sudinski Alexandru, în Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, coordonatori, Dicționarul scriitorilor români, M-Q, București, Albatros, 2001; din nou Marian Popa -I storia
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
cât de curând, la normalitate. Tot Dinu Pillat este acela care, în același 1947, le da întâlnire în țară peste un an cumnatului și sorei din exil, când îi aștepta să fie de față la o ceremonie de familie. (Doc. cit.) Aceeași încredere (înșelată!) în normalizare îi va feri pe mulți intelectuali din epocă, pe cei mai mulți, pot să spun, de ispita colaborării cu noul regim, socotit nu doar nefast și nelegitim dar și nedurabil. Sunt azi publiciști (istorici nu-i pot
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
la Secretariat. Știți doar că nu s-a dat libertatea de a da informații despre deciziile CNSAS... Am uitat... Îmi puneți atâtea Întrebări. Mă simt ca la Securitate»“, [http://www.jurnalul.ro/stirepol i t ic/cazul ivanescu-o-nebuloasa-pentru-cnsas116735.html, art. cit.] 2. Domnul Nicolae Manolescu a predat studenților străini. Pentru conformitate citez din Ion Bogdan Lefter, Un anumit concept complex de autor În care cred, Contrafort, 12(84), decembr ie 2001, Chiș inău , format e lect ron ic : http://www.contrafort
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
preocupare<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 190. footnote> și trebuie să vegheze cu grijă<footnote Idem, Convorbiri duhovniceștiă, p. 379. footnote>, căci știe că orice pasiune trebuie învinsă de o alta, cel puțin la fel de intensă<footnote Georges Habra, op. cit, p. 249. footnote>, și că sunt necesare toate eforturile fizice și psihice pentru a birui această patimă ce l stăpânește. De aceea el va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fi înduhovnicite. Stomacul să fie pus la strâmtoare<footnote I.P.S. Nicolae Corneanu, Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creștine, Edit. Polirom, Iași, p. 341. footnote> și pentru a putea fi înăbușite dorințele fără de măsură<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit, p. 175. footnote> este bine să se postească rațional, prin scularea fără a fi sătul de la masă, pentru a nu-ți mări poftele care te îndeamnă să-ți satisfaci plăcerile<footnote Clement Alexandrinul, Pedagogulă, p. 288. footnote>. Sfântul Ioan Gură
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
părinți sfătuiesc ca niciodată să nu vorbești cu femei<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, tomul II, Edit. Bunavestire, Bacău,1997, p. 330. footnote>. Deoarece, la fel cum uleiul alimentează fitilul unei candele aprinse<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit, p. 200. footnote>, tot așa focul patimilor este stârnit de întâlnirea cu femei<footnote Ibidem, p. 200. footnote>, de aceea orice monah care nu reușește să fugă la timp este sfătuit să țină ochii în jos și să privească fără
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
zdrobirea inimii. Despre rugăciunea lui Iisus Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul (păcătoasa)! se spune că nu este armă mai tare ca aceasta nici în cer nici pe pământ<footnote Sf. Nil de la Sorska, op. cit, p. 59. footnote>, drept pentru care este cel mai des utilizată pentru alungarea demonului curviei. Încă un ajutor pentru o rugăciune curată este și milostenia, deschiderea inimii în fața suferinței celorlalți semeni. Deoarece dacă nenorocirile altora sunt îndestul ca să ne învețe
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Sfânta Împărtășanie. Deoarece păcatul nu se ascunde prin adaos de păcate, ci prin pocăință și mărturisire<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 561. footnote>, fără de acestea se ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit, p. 25. footnote>. Prin mărturisirea la duhovnic a păcatelor pe care le-am săvârșit sufletul va deveni iarăși palat al curăției<footnote Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă Știința Sfinților Părinți -, traducere în limba română de irina Luminița Niculescu, Edit. Învierea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Perpessicius - Ideea europeană, An VI, nr. 147, de duminică 15 - 22 iunie 1924; în: Cugetul românesc, București, An III, nr. 2 - 4, 1924; footnote> , pledoarie apărută la numai două zile după cea a lui Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Art. cit., loc cit,; footnote> . Perpessicius nota în același an 1924: „Articolul d-lui (...) Breazul, alături de interesul obștesc pentru muzica românească, cheamă și o inițiativă oficială: pe orice căi, această adevărată avuție veche și cu totul a noastră, trebuie pusă la adăpost
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
europeană, An VI, nr. 147, de duminică 15 - 22 iunie 1924; în: Cugetul românesc, București, An III, nr. 2 - 4, 1924; footnote> , pledoarie apărută la numai două zile după cea a lui Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Art. cit., loc cit,; footnote> . Perpessicius nota în același an 1924: „Articolul d-lui (...) Breazul, alături de interesul obștesc pentru muzica românească, cheamă și o inițiativă oficială: pe orice căi, această adevărată avuție veche și cu totul a noastră, trebuie pusă la adăpost, pierderea ei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
inițiativă oficială: pe orice căi, această adevărată avuție veche și cu totul a noastră, trebuie pusă la adăpost, pierderea ei este, hotărât, înstrăinarea unei părți din sufletul românesc. Nu gândește la fel și Ministerul Artelor ?”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, loc. cit.; footnote> Eminescologul amintește o conferință a lui Breazul - Muzica în politica culturii - remarcând „documentația specialistului, competența cu care conferențiarul a tratat dificila problemă a discordanței dintre folclorul muzical și creația cultă”, conchizând: „Grație arhivei fonogramice vom putea avea de acum
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
individului, el „oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația cultă sau
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ale activității și personalității lui George Breazul, privite disparat și pe care le putem urmări într-o formă rezumativă, pe grila de mai sus: - etnomuzicologul: Gheorghe Ciobanu: în studiul din 1966<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul; în: st. cit., loc cit.; footnote> și în prefața celui de-al V - lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești, amintită mai sus<footnote Ciobanu, Gheorghe - Prefață - Preface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., pp. 5 - 52; footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și personalității lui George Breazul, privite disparat și pe care le putem urmări într-o formă rezumativă, pe grila de mai sus: - etnomuzicologul: Gheorghe Ciobanu: în studiul din 1966<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul; în: st. cit., loc cit.; footnote> și în prefața celui de-al V - lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești, amintită mai sus<footnote Ciobanu, Gheorghe - Prefață - Preface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., pp. 5 - 52; footnote> , Iordan Datcu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
București, Editura Daim, 2010; footnote> ; - criticul muzical: Gheorghe Firca<footnote Firca, Gheorghe - Prefață - Préface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 5 - 15; footnote> , Zeno Vancea<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et critique musical; art. cit., loc cit.; footnote> , Numele lui Breazul a fost înscris și în istoria psihologiei muzicale de către discipolul său, Constantin A. Ionescu<footnote Ionescu, Constantin A. - Istoria psihologiei muzicale, București, Editura muzicală, 1982, pp. 345 - 352; footnote> . Un alt discipol al muzicologului
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Daim, 2010; footnote> ; - criticul muzical: Gheorghe Firca<footnote Firca, Gheorghe - Prefață - Préface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 5 - 15; footnote> , Zeno Vancea<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et critique musical; art. cit., loc cit.; footnote> , Numele lui Breazul a fost înscris și în istoria psihologiei muzicale de către discipolul său, Constantin A. Ionescu<footnote Ionescu, Constantin A. - Istoria psihologiei muzicale, București, Editura muzicală, 1982, pp. 345 - 352; footnote> . Un alt discipol al muzicologului, Titus Moisescu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
împrejurări) terifianta vietate de la colțul blocului. Opțiunea lexicală permite în acest caz și alte speculații ironice: putem observa că adjectivul (uneori substantivizat) comunitar capătă un sens "intern" ("cîinii care s-au aciuat pe lîngă întreprinderi, garaje sau blocuri", EZ, loc. cit.) alături de care circulă, în traduceri cel puțin, și un sens specializat "pentru exterior": referitor la calitatea de membru al Comunității europene. în această ultimă accepție, comunitar este opus lui extracomunitar, cuvînt cu o anume conotație de excludere, căruia am impresia
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
special înzestrați pentru a aprecia un poet pe care foarte puțini oameni sunt în stare să-l guste”. Gustul propriu e o condiție a lecturii adevărate și presupune autenticitate, afirmație reluată în Dante, unde precizează că metoda optimă de a cit este o „fericită suspensie a credinței personale”, un abandon în spațiul lecturii, unde „vei crede în teologia lui Dante exact așa cum crezi în realitatea fizică a călătoriei lui; adică vei suspenda atât credința, cât și lipsa de credință”. Conceptele se
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
a da acestora o educație comunistă, de a-i înarma cu cunoștințele necesare creației, făuririi unei literaturi noi, puse în slujba poporului muncitor" ("Informație asupra activității Școlii de Literatură și Critică Literară "Mihai Eminescu", în Miron Radu Mocanu, idem, ed. cit., p. 209). 4) De pildă, în "Salutul adresat de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice celui de-al doilea Congres Unional al Scriitorilor Sovietici": "Poporul sovietic așteaptă de la scriitorii săi să creeze figuri veridice și luminoase ale glorioșilor
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de S. Jean L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, p. 3; ș.a.m.d. 10 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, art. cit., p. 4. 11 Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu și Preot Conf. Univ. Dr. Nicu Dumitrașcu, Patrologie Manual pentru Seminariile teologice, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, p. 16. 12 Arhid. Prof. Dr. Constantin
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
11 Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu și Preot Conf. Univ. Dr. Nicu Dumitrașcu, Patrologie Manual pentru Seminariile teologice, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, p. 16. 12 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, art. cit., p. 4. 4 Ținând seama de calitățile pe care trebuie să le îndeplinească un Părinte bisericesc, Sfinții Apostoli pot fi considerați ca cei dintâi Sfinți Părinți ai Bisericii, pentru că ei întrunesc cu prisosință aceste calități. Totuși ei formează o categorie
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
să ne îngădui să rămânem cu cele stabilite și legiferate de către strămoșii noștri, care, am putea spune că au făcut toate cu chibzuință, cu înțelepciune și cu ajutorul Duhului Sfânt 28. Tot în acest sens, 23 Pr. Prof. M. Șesan, art. cit., pp. 362-365. 24 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 20. 25 Berthold Altaner, Précis de Patrologie, adaptation française par H. Chirat, Paris, 1961, p. 35. 26 Mansi, IV, 1362 Dsq și H. Denzinger, Enchiridion symbolorum, ed. 21-22, Freiburg
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]