29,910 matches
-
go for it. Salut Bragos, mă bucur pentru ceea ce ai declarat tu aici, ți-am și actualizat pagina de wikipedia dar să vezi .. nu ai fost destul de clar despre orientarea ta și ... mi s-a steres rubrică în care îți citam blogul și câteva ziare care au preluat “știrea” (cu mare tam tam), lumea nu e pregătită (încă) pentru un Dragoș BI, data viitoare nu mai fi plastic ... mergi direct la țintă Mare traumă, mare necaz. Ai și tu problemele tale
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
au povestit că au existat pb. doar din punctul de vedere al interacțiunii cu celelalte minorități.. pt. că pe vremea aceea predau la un liceu mixt (secție rom+magh) și când a izbucnit revoluția, profesorii maghiari s-au trezit, caaa citez: “nu vor putea să se dezvolte din punct de vedere cultural și al civilizației, dacă vor continua să lucreze cu și alături de români”.. și efectiv elevii au refuzat să mai vb. lb. română, înjurându’și colegii și zicând că doar
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
negativa.Cit despre epitetele care cad din “țării”:Pleșu,Liiceanu,Cărtărescu,Mihăieș,etc,etc alea sînt binevenite, publicitate negativă în toată regula.Ai nevoie, în fond, de un dușman exemplar dar ăla trebuie să fie cunoscut de toată lumea! Se știe cita notorietate a cîștigat de pe urma faptului că a fost vituperat de cîțiva monștrii sacrii. Codruț, mă tem că postările tale sau ale mele devin o proptea serioasă la brandul lui DB și mă gândesc serios să îi cerem să cotizeze pentru
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
ce transpare din rândurile d-lor Andrei și Codruț. M-am simțit deci obligat eu, român get-beget, cu un bunic popa și altul țăran chiabur, să fac precizările de rigoare privind dimensiunea holocaustului în România. Dl. Codruț mă invită să citez și “crimele conaționalilor mei” (?!) Întrucât probabil că dânsul se gândește la crimele comunismului românesc (căci se știe, din Wikipedia, ca toți conducătorii comuniști români erau evrei, ca și bancherii de pe Wall Street) îi comunic că aceste date se găsesc în
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
încerci puțină prudență. În rest, de acord, apelativul nu îi face cinste. Ați instituit poliția gindului?! Ce faceti aici, ‘monitorizați’ derapajele verbale? Rushine să vă fie VOUĂ! Nu mă miră din partea lui Băsescu, este într-adevăr o remarcă anti-rroma, dar cita vreme era în spațiu PRIVAT - wtf!? Dar termenul folosit de MS Regele MIhai este ABSOLUT harmless: în limba română (nu rromă!), în caz că nu știați, există ACEST termen, cu sensul pe care-l știm; trebuie evacuat din dicționare & spiciuri pt că
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
Süddeutsche Zeitung. La vremea respectivă, se pare că românii s-au amuzat copios, iar presa (Cațavencu, de exemplu) i-a ținut isonul domnului Băsescu. Și nu prea văd diferența între situația de atunci și cea de acum. În rest, ca să citez din clasici (spre bucuria domnului Bucurenci, sper), să auzim numai de bine! ICSULESCU : Stimulați de huiduiala din titlul comentariului lui Bucurenci, majoritatea celor care au reacționat pe acest blog și-au manifestat indignarea pentru atitudinea președintelui, iar ceva mai puțini
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
să fie îngrădit. nu trebuia să pleci; argumentele pe care le invoci aici pe blog ți-ar servi dacă ai fi declinat din start invitația lui mihaiu și a tevereului bref ; ai demonstrat că n-ai bărbăție , ca să n-o citez pe Lavinia care , apropo, e genială lasa-te de ieșit în public.serios. domnul vadim ar trebui să se ducă lângă dascălii lui de la sociologie care sunt acum nume de străzi...vai...cum ți-ai permis dragule să-ți vorbești
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
speranța că amicii lui de platou se vor solidariza cu el. N-au făcut-o. Vă mirați că publicul a ris de “maimuță”? De ce nu va amintiti și figură amuzata a lui Ducu Darie? Avea tot dreptul să fie amuzat, cita vreme în fața ochilor se desfășura o reprezentație de psihodrama. Oare cum ar fi reacționat Liviu Mihaiu dacă “tribunul” și-ar fi pus în aplicare promisiunea de a-i aplică “o pereche de palme”?! Și în fond, de ce să ne mai
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
bine, indiferent de părerea mea față de petrom, patriciu și alte cele nu văd de ce petrom nu s-ar implica în chestiuni de eco-constientizare. poate la noi e ceva nou ... că și idea de advertising în breaslă micilor afaceriști (bucurenciule, ai citat TIME ... asteapta-te la replici dure). nush. e bună ideea da ce să zic ... la mai multe și bieinteles mai multă înțelegere de partea “devoratorilor” de spoturi. tre să înțelegem dc e bine să ne gândim la “mata natură” (măcar
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
și societatea cunoașterii. Care este legătura între ei? Dacă, atunci când dorim să vorbim natural și obiectiv despre ideologia globalizării nu trebuie să uităm niciodată, urmându-l pe Fernand Braudel, cât și aproape toată școală americană de Ecologie Industrială ce îl citează respectuos, faptul că sistemul ecologic de bază la scară umană trebuie să fie definit cu ajutorul bazinelor hidrografice de pe continente, tot la fel, epistemologia holistica pretinde să fie compensata printr-o împărțire a tipurilor de cunoaștere umană. Acestea sunt concepte abstracte
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
este un ‘parc industrial ecologic’.Punctul nostru de vedere nu este singular. Căci primul exemplu de ’simbioza industrială’ evidențiat în teren, aflat la Kalundborg, pe coasta marină daneză, este numit atât ‘parc industrial’, cât și ‘parc eco-industrial’. Kalundborg mai este citat în studii semnate de autori foarte diferiți, ca exemplificare pentru conceptele : “simbioza industrială localizată”, “coagulare industrială” (’industrial cluster’), “complex industrial echilibrat din punct de vedere ambiental”, si “ecosistem industrial localizat”, ori ‚pol de competență în Ecologia Industrială’. Am scris despre
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
care ați participat. Cu agenda sau nu, am impresia că esențialul a fost surprins în textul prezentat. Ar fi multe de comentat, dar eu - care nu mă consider marxist - mă voi mulțumi cu numai câteva remarci. 1) S-a afirmat, citând Evanghelia, că sărăcia este un dat al umanității. Este posibil, dar omenirea lupta nu numai pentru libertate, cis i pentru egalitate. Iar în Evanghelie scrie : „Mai curând va intra cămilă prin urechile acului, decat bogatul în împărăția Domnului“ și „Iubește
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
autorul afirma că baza demersului sau e relația utopie/distopie pentru ca apoi să împrumute (fără a da nici un motiv) trăsăturile portretului fiziologic al utopistului scriitorului de distopii. Deși volumul are avantajul unei bibliografii consistente (după cum menționează toți cei trei critici citați pe a doua copertă), anvergura ei nu trebuie supraestimată. Dincolo de nume ce revin pe tot parcursul lucrării (Trousson, Suvin, Servier, Lapouge, Krumar, Antohi etc.), celelalte apar și dispar fulgerător, lăsând cititorul nedumerit și plin de întrebări: există vreun element care
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
al cronicii literare, care, i se pare dlui Grigurcu, nu și-a epuizat resursele după 1989, așa cum afirmă unii și alții. "A condamna cronica literară în principiu, susține dl Grigurcu, e un semn de suficiență morală și miopie intelectuală". Sînt citați cîțiva cronicari aflați la "zenitul maturității" (precum Alex. Ștefănescu, Al. Cistelecan, O. Soviany) și cîțiva tineri pe cale de consacrare, precum Daniel Cristea-Enache, Luminița Marcu, C. Rogozanu, Paul Cernat, Mihaela Ursa și Horia Poenar. Al doilea lucru relevabil este o personală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
nu s-a dezvoltat un samizdat propriu-zis. Dl Lászlo Alexandru crede că "in-telectualii deceniilor 7, 8 și 9 [...] n-au avut de spus mai mult decît le permitea cenzura." Mai subtil, aceeași idee era exprimată de dl Patapievici (în Politice), citat de dl Lászlo Alexandru: dictatura s-a impus din clipa în care intelectualii au acceptat ca valabile doar mijloacele și tonurile permise de oficialitatea comunistă și de cînd ei n-au mai simțit nevoia unui samizdat. Diferența de perspectivă este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
reîntemeierii Mănăstirii Parva-Rebra, și cel al președintelui și pusticului, de la alegerile din 1996. Trei sînt autorii pe ale căror urme pășește Anca Manolescu în Locul călătorului - Réné Guénon, Henry Corbin și André Scrima, ultimul prezent în studiu cu mărturii orale și citate din scrieri aflate încă în manuscris. Dar cartea Ancăi Manolescu e una extrem de personală. Nu tonul neutru distant al specialistului îl găsește cititorul în lucrarea aceasta, pe care autoarea o mărturisește născută din "admirație față de strategia de studiu pe care
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
de cavaleri discreți și fără morgă, deloc scorțoși, bon viveuri scăpărători și inteligenți, artiști prin felul însuși de a fi, se ghicește în trăsăturile sale. O generație care, în plus, stăpînea la perfecție și ceea ce se cheamă "arta conversației"". Am citat superbul portret pe care Cristian Bădiliță îl face unui "monument" al emigrației românești din capitala Franței, în volumul Captiv în lumea liberă. Deși poate părea paradoxal, tușele artiste ale lui Cristian Bădiliță confirmă, într-un fel, imaginea acelui Theodor Cazaban
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
cîteva dintre personajele acestei cărți. Oameni pe care Theodor Cazaban i-a cunoscut, direct sau din scris, și care într-un fel sau altul au contribuit la modelarea gîndirii sale. Spiritul tutelar al gîndirii lui Theodor Cazaban rămîne însă Eminescu, citat și invocat cu venerație la tot pasul . Cu modestia și admirația unui discipol, Cristian Bădiliță reușește o performanță demnă de toată laudă. Aceea ca, în doar 230 de pagini, să extragă chintesența unei substanțe de viață ce ar fi putut
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
La temelia limbajului poetic în cauză se afla o "stare de a fi", "un fel de-a fi în lume", sub egida maximei disponibilități de receptivitate față de "misterul universal". Dînd o replică tăioasă "gîndirii exacte și prețioase", pentru a-l cita pe Ilarie Voronca, altfel spus mentalității pozitiviste, conformiste, filistine, autorul Athanorului percepe universul în chip novalisian, precum o Carte cu un alfabet enigmatic, hieroglific, ca pe o "pădure de simboluri", spre a ne rosti ca autorul Florilor Răului, în care
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
se va sfii să procedeze ca alchimiștii, operînd în cinci stadii: dizolvînd, purificînd, sublimînd, divizînd și recompunînd realul, ajungînd la o suprarealitate de ordin verbal și la o scriitură mai aproape de Urmuz decît de adopția dicteului automat". În continuare, Doinaș, citat de Ion Pop, îl asociază pe autorul Athanorului cu René Char, întrucît se arată ca și acela "fidel libertății asociative (și deci creatoare) a unui flux lăuntric profund; dar, în același timp, stăpîn lucid al unei tehnici poetice care vine
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
referă la o polemică stîrnită de dl Ion Simuț, care a protestat în FAMILIA, la pitoreștile înjurături ale dlui Luca Pițu găzduite de revistă, și a fost pus la punct de dl Ioan Moldovan, redactorul-șef. În același context, Litere citează și altă Ceartă în familie, cînd editorialul României literare a polemizat cu cronicarii revistei. Aceste "certuri" nu sînt nici trucate, nici fără sens. Cronicarul vine și el cu o părere: dacă tot dorim transparență, haide să nu ne mai ascundem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
în Evenimentul zilei, tot pe prima pagină, dar cu litere de zece ori mai mici: "Baciul susține că, atunci cînd a spus "mi-e milă" se referea la presă. Și nouă, dar nu de presă! Pe urmele Agenției Mediafax care citează o analiză din Economist Intelligence Unit ziarele din București dau ca aproape sigură aderarea României la NATO, cu prilejul summit-ului de la Praga. ZIUA sintetizează într-un subtitlu: Economist Intelligence Unit crede că doar circumstanțe excepționale și neprevăzute ne-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
se reproșa lipsa de loialitate sau, cazul României, că n-a ținut seamă de Uniunea Europeană. Diplomația autohtonă a înregistrat cu acest prilej un succes remarcabil, înregistrat ca atare de ziarele centrale. într-un sondaj de opinie realizat de IMAS și citat de mai toate ziarele din București, CVTudor și partidul său au început să scadă, ceea ce, potrivit opiniei experților, ar dovedi că CVT a întins prea mult coarda. Oricum însă, după ce PSD a afirmat prin gura ministrului Informațiilor Vasile Dîncu și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
civile să se alăture corului anti-OTV când n-a trecut nici o lună de când trei străluciți reprezentanți ai acesteia, Gabriel Andreescu, Dan Petrescu și Marius Oprea, n-au dat nici un semn de icter mecanic provocat de prezență alături de marele maestru al, citez, "antisemitismului, xenofobiei și calomniei"? Lucrurile sunt încurcate rău de tot, dar ele sunt încurcate pentru că la nivelul societății românești nu există nici urma de demnitate. Ne complacem în cele mai mari mizerii numai pentru a fi băgați în seamă de
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
lor, prin acest acces de non-identitate. Ulise, my dear Jeff, - încheiasem cu verva pe care mi-o regasisem în Franța, - este Los-Alamos, fisură nucleară a frazei și narațiunii pe plan literar... Formidabil! repeta americanul entuziasmat promițând că avea să mă citeze în teza de licență în perspectivă... În fine, mă făcusem înțeles. Dar asta datorită fizicei invocate, instrumentul de bază al cunoașterii americane. Făcând o miscare greșită, cartea alunecă de pe masă, gata să cadă...În ultima clipă, o prinsei în zbor
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]