1,246 matches
-
scrisă ironic și are pasaje naturaliste, dar nu deviază spre frust și inavuabil. E, dacă vrei, o posibilă terapie pentru cei care nu mai știu sau nu mai vor să rîdă. Am pus sub ochii cititorilor unsprezece subiecte din imediatul citadin și acum aștept măcar să-mi facă hatîrul unui zîmbet. În "Bazar bizar" își dau întîlnire George Bush și Florin Călinescu, Monica Bellucci și Mitică Dragomir, SPP-ul și CIA-ul, aurolacul și curva, colonelul dobitoc și pasagerul clandestin din autobuz
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
stabili caracteristicile psihice. Bucureștiul (poate de aceea i se spune, de fapt, Bucureștii, pentru că este un oraș "schizoid", cu mai multe personalități) este o urbe a contrastelor care se suprapun. Nu un palimpsest, însă, ci un cocteil de rural și citadin, primitiv și modern, cerșetor și prinț, maghernițe și arhitectură de elită. Nu în ultimul rând, conchide autorul, este un oraș unde periferia a ieșit învingătoare, ea instalându-se pur și simplu cu asupra de măsură. Odinioară, efectul era grotesc, de
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
cu o barbă stufoasă, alură de hippie. Deși cartea lui de poeme scoasă la Ed. Eminescu e modestă vizual, conținutul îmi place. Bostomylove e poemul continuu și discontinuu al unei singurătăți și uimiri americane, reportaj poetic și subiectiv al peisajelor citadine, evident, cu narativitate whitmaniană, cu realismul lui Carl Sandburg, sau imaginile fulgurante ale lui Pound. Grandoarea și unele aluzii textuale îl recomandă pe Ginsberg: "Kaddish pentru tine prietene /ah, și nici nu am apucat să citesc toate cuvintele/ din cartea
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
totuși, despre R. Petrescu și C. Olăreanu. Mi-a plăcut felul în care îi numește MHS-ul pe semenii săi: struții, boșimanii, guguștiucii. IV. M.H. Simionescu, Febra (file de jurnal 1963-1971), București, Editura Vitruviu, 1998, 408 p., f. preț) Peisajul citadin bine descris, observații, limbaj esopic, idei. Se simte acut lipsa unei prefețe.
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
a urmat gimnaziul, din când în când, Sadoveanu se întâlnește în vacanțe cu vechiul coleg Eugen Lovinescu, originar de acolo. Structuri temperamentale opuse, evoluând pe direcții literare diferite, prețuirea din păcate, n-a fost reciprocă. Teoreticianul modernismului și al romanului citadin și obiectiv n-a prea gustat proza romantică și lirică a conorășanului având ca erou central țăranul arhaic. Antisămănătorist structural, a apreciat-o cu destule rezerve, care țineau de principiile sale estetice. Ca să-i definească mai bine profilul și într-
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
din acest fanatism al autenticității generează o certă calitate a observației, în alcătuirea de portrete, în crearea de situații-cheie, pe tiparul unor experiențe existențiale reale, în captarea detaliului simptomatic, în realizarea atmosferei, capabilă a construi cadrul, acela al societății noastre citadine din deceniile interbelice. În punctarea senzației imediate, a nexului psihologic al unei infime mișcări sufletești, în chiar fragmentarea timpului dens află Nicolae Florescu contemporaneitatea unui scriitor pe care l-a studiat mai multe decenii, cu o pasiune ce-l fixează
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
Antologiei umorului liric, ce va apărea peste două decenii. într-acolo ne îndreaptă propunerea de a se urmări, într-un studiu mai amplu, evoluția poeziei umoristice românești și menționarea, drept exemplu, a lui G. Ranetti, care își descria grădina de citadin în versuri ca acestea: Cresc ierburile pălămidei,/ Cucută crește și susai/ în cele biete brazde două,/ Dar nu le-aș da în schimb pe nouă/ Grădini ale Semiramidei/ Ori nouă parcuri din Versailles!" Sau care, deplîngîn- du-și existența migratoare
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
spaimelor existențiale și al sentimentului absurdului, de la bucuria pură a jocului și fronda simpatică a boemei, la răzvrătire și revoltă a creatorului care se ia în serios, de la valorizarea picturală a cuvîntului în "descrieri" de natură, peisaje campestre ori tablouri citadine, pînă la exploatarea lui muzicală în cele mai variate ritmuri de la melopeea doinei și sugestia simbolistă pînă la improvizația sincopată a jazzului sud-american. Aici apar pentru prima oară îngerii și păsările ce străbat mai tîrziu cerul poeziei sale, intrînd în
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
dezechilibru afectiv în ceea ce privește sensibilitățile angajate în aventurile sinelui. Chiar și cele mai retrase personaje ale cărților sunt supuse agresiunii realului - de cele mai multe ori însăși cauza insularizării lor. Întregul spectru de locuitori ai contemporaneității în cădere liberă - de la lumpenul grotesc al citadinului până la corul țațelor de mahala post-modernă -, derivă din efectele devastatoare ale imediatului. Intimitatea exacerbată iese în stradă să își strige drepturile invadate de un senzaționalism aproape canibalic. Sfidător sau evazionist, sinele doritor să-și păstreze trăsăturile particulare se vede propulsat
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
și naivitatea, trăsătură care în epoca noastră a devenit un fel de produs prohibit, un articol de contrabandă. Când lucrezi din zori până-n noapte, trezești în tine țăranul, care, sub jugul muncii, nu are răgazul să-și inventeze ca noi, citadinii - o mască: imperativele lui îi permit să se dispenseze - ținându-i loc - de afectările noastre. Pe la sfârșitul anilor '60, începutul anilor '70, câțiva mari artiști români s-au bucurat de atenția Occidentului (tatălui meu i s-a atribuit atunci o
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
cu o astfel de producție pentru anii 1857 și 1858 ( S.U.A. apar în statistici abia în 1859). În urmă cu aproape zece ani, mă aflam la una din stațiile de extracție răspândite în întreg Banatul. Peisajul era halucinant pentru un citadin get-beget, neobișnuit cu imensitatea câmpiei din care țâșneau spre cer construcții metalice - turlele sondelor. Am întrebat atunci un lucrător trecut binișor și de a... treia tinerețe, „cine-i are în grijă pe petroliști? Răspunsul a venit imediat: „Maica Domnului“. Nemulțumit
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
perceptibil decât niște semne așternute pe hârtie, care, în fond, ar fi constituit un «poem artificial»: deformat, rezultat printr-o traducere de către observant a observatului, iar orice traducere falsifică într-o anumită măsură. ‘Mașinile uruind pe străzi’ era un «poem citadin“, ‘țăranii cosind’ - un «poem semănătorist», ‘visul cu ochi deschiși’ un «poem suprarealist», ‘vorbirea în dodii’ un «poem dadaist», ‘conversația în chineză pentru un necunoscător al acestei limbi’ un «poem lettrist», ‘discuțiile alternante ale călătorilor, într-o gară, pe diverse teme
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
atunci ea pare să fie inclusă și în seria de literatură universală a Editurii Polirom, care merge pe politica succesului. „Frankenstein“ este povestea care nu mai are nevoie de nici o prezentare, fiind unul dintre miturile moderne adânc pătrunse în conștiința citadină. Deși s-a afirmat că romanul este menit să atragă atenția asupra pericolelor științei experimentale, cartea trebuie văzută ca o dorință a omului de a-și depăși propriile limite, de a ajunge „dincolo“, unde nu totdeauna se găsește Divinitatea, ci
Agenda2004-41-04-pentru timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/282973_a_284302]
-
acum a alpinismului românesc și, bineînțeles, a alpinismului bănățean! Expediția a fost făcută în proporție de 80 % pe banii lui, el primind sprijin din partea firmei Kathrein și Ascent (echipament)“, ne-a spus Andrei Simu, alias Mardale. Alternative la o viață citadină Tinerii de oraș care simt în sânge pasiunea pentru munte au posibilitatea de a se înscrie în cluburi de alpinism, acolo unde învață abc-ul meseriei. Bine văzut în Timișoara este Clubul Sportiv Alternative, care a luat ființă în anul
Agenda2004-33-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282756_a_284085]
-
furnizează informații privitoare la legislația în vigoare și la activitatea sa profesională, în limita competențelor ce îi revin. Marius Horescu Loc de joacă l Rezolvarea unei „zone gri“ În ideea realizării de spații verzi, amenajării unor terenuri virane, schimbării peisajului citadin și pentru a răspunde solicitărilor venite din partea cetățenilor, a fost amenajat un loc de joacă și agrement pe amplasamentul situat la intersecția străzilor Viorelelor, Primăverii și Splaiul Peneș Curcanul. Terenul, în suprafață de 3 600 mp, a fost împrejmuit cu
Agenda2004-18-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282368_a_283697]
-
reînvia pădurea... în inima orașului. Într-o regiune dominată de mlaștini întinse, de suprafețe mari acoperite periodic de apele revărsate din Bega și Timiș, amenajarea de terenuri împădurite reprezenta o încercare de purificare a aerului și de ameliorare a vieții citadine, dar și de fixare a unor terenuri virane, de pe care „vântul spulbera nori mari de praf ce pluteau peste oraș“. Primul parc destinat plimbărilor și distracției populației înstărite a fost deschis, se pare, la Timișoara în 1781. O dată cu dezvoltarea urbanistică
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
respect față de bunul public. Mai este ceva interesant. Avem cartiere tradiționale, cum sunt Freidorf, Mehala, Ronaț, Ciarda Roșie, unde oamenii au o căsuță, o grădină, sunt mai atașați de proprietate și poți colabora mai ușor cu ei, există o tradiție citadină solidă. Dar sunt și destule zone în oraș unde pe oameni nu-i interesează ce se întâmplă de la ieșirea din locuință și până la stradă. Și acest tip de comportament își pune amprenta asupra orașului. Cu toate eforturile pe care le-
Agenda2004-18-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282356_a_283685]
-
jur de ce sunt ei capabili. Știe că oamenii se îndoiesc de calitățile sale, dar le arată calm care-i sunt puterile. Deși nu e un vrăjitor, nu trăiește departe de lumea acestora. Arealul său de manifestare este unul prin excelență citadin. Degetul arătător al unui trixter este întotdeauna îndreptat acolo unde corupția e mai mare, demascând-o. Și nu e un pudibond. El aduce în discuție subiecte de multe ori tabu, precum cele despre sex, avorturi, homosexualitate, dependența de droguri, jocuri
Agenda2005-03-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283289_a_284618]
-
am făcut bine sau nu... Măria sa, privitorul, să spună“, declară artistul. O puteți face vizitând, încă zece zile de acum înainte, privind cu luare-aminte cele 37 de tablouri expuse, cele mai frumoase din întreaga creație a lui Vornicu, peisaje, scene citadine, naturi moarte, toate dovedind că statutul de amator are, în acest caz, corespondent în latinescul verb care acoperă iubirea... de culoare. S-a redeschis Biblioteca pentru Tineri Achiziții de carte publică de 600 de milioane Biblioteca Județeană Timiș a redeschis
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
întunericul își dispută cu lumina dominația clipei: "Lumină nu se înalță încă,/ norii se caută să se despartă/ iarbă se mai deșteaptă o dată/ după ce s-a visat spartă, de sticlă" - Iarbă a uitat fiorul vieții. Este la mijloc, firește, jalea citadinului după valorile primordiale ale unui contact pierdut, dureros refigurat în secunde de eliberare: "O piesă terestră se joacă,/ noi înșine înotând de pe dig/ și-n apă vie din care scoatem capul/ e cald e frig..." - O piesă terestră. Caii dând
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
este căsătorit), dar face încercări disperate să-i salveze viața și, ulterior, deplânge obsesiv asasinarea lui din dispoziția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Are o imensă curiozitate intelectuală și o adevărată foame de informații, care nu pot fi satisfăcute decât în mediul citadin, însă visul lui este să se retragă în "zăvoaiele Oltețului", unde se află domeniul lui: Ah, Mărgăriteștiul meu, Eden floral, Eden legumicol, cu picturale vinete și tomate, cu dovleci borțoși, cu mătasă de porumb, cu grâu sticlos, cu ovăz care
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
crispate de orgoliu distingi cîteodată și aerul vremii, prezent și în ironia acidă a lui Arghezi... Frază lui Macedonski sprijină în literatura începutului nostru de secol rafinamentul expresiei, cadența culta a ideii și imaginilor. E aici un punct de întîlnire citadin: Mateiu Caragiale, Hortensia Papadat-Bengescu... "...În România, ca și în Franța, e romanticul timp al lui Napoleon al III-lea și al împărătesei lui, Eugenia, iar la București, agent oficial al Prea Puterei lor, e Beclard, după care multe bucureștene din
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
sinceră tensiune sentimentală ce s-a scris pe la începutul secolului XIX despre momentele-cheie ale țării, 1848 și Unirea Principatelor resimțite în adolescență acestui autor care, în viitor, poate că va trebui să aibă în perspectivă, totuși, scurtă, a culturii noastre citadine, prețuiri mai generoase și mai apropiate de idealurile vremii, azi împlinite.
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
sistematizărilor" ceaușiste - mai păstrează nuclee coerențe din punctul de vedere al artei construcțiilor, unele demne de a fi declarate rezervații arhitecturale (e suficient să amintesc fabulosul cartier de vile Andrei Muresanu din Cluj, scăpat ca prin minune de urgia demolatoare). Citadini inveterați, alter ego-urile literare ale lui Mihai Zamfir își duc existența într-un fel de simbioza cu ambientul urban ce le-a modelat caracterul. Dar chestiunea crucială a ambelor române este cea erotică. De fiecare dată, protagonistul - intelectual între două
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
metaforei care configurează altfel lumea*) și prin vorbirea poetica. Acest moment neomodern al generației de la '68 vede prin Nichita Stănescu cuvintele schimbându-se an necuvinte izvorând astfel o "facere a lumii fără lume" (Cain și Abel). Trebuie o ăncăpătânare de citadin, cum ar fi spus Rilke - si Nichita Stănescu este un astfel de citadin - pentru a ăndrăzni să scrii ăntr-un vers că "existența nu există" ori să pretinzi că după "legea acestui pământ" afirmă că "an străfundul fiecărui lucru nu există
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]