734 matches
-
Reticulul endoplasmatic (RE) este un organit care se găsește la celulele eucariote. "Endoplasmatic" înseamna "în interiorul citoplasmei", iar "reticul" înseamna "pânză/rețea mică". RE modifică proteine, produce macromolecule și distribuie substanțele în celulă. În esență, reticulul endoplasmatic este sistemul elaborat de transport al celulei eucariote. Reticulul endoplasmatic este structurat ca un sistem tridimensional de canalicule, vezicule și
Reticul endoplasmatic () [Corola-website/Science/302324_a_303653]
-
parte a fost numită reticul endoplasmatic rugos. Părțile fără ribozomi se numesc reticul endoplasmatic neted. Ribozomii transferă proteinele gata produse în RE, care le transportă la aparatul Golgi. Reticulul endoplasmatic este un sistem circulator intraplasmatic care transportă substanțe în toată citoplasma, inclusiv în spațiul din jurul nucleului. RE joacă rol în compartimentarea celulei, asigurând o mare suprafață pentru reacțiile biochimice. Are rol mecanic și participă la diferențierea vacuomului. REN este locul sintezei lipidelor, are rol și în metabolismul glicogenului. RER este locul
Reticul endoplasmatic () [Corola-website/Science/302324_a_303653]
-
Enzimele din RE neted ajută la detoxifierea drogurilor și otrăvurilor prin adăugarea unei grupări de hidroxil la substanțe, astfel încât ele devin mai solubile și mai ușor de eliminat din corp. Prezinta un sistem canalicular, care leaga plasmalema (membrana celulară) de citoplasmă. Totodata, se poate observa și o rețea de intermembrane cu aspect diferit, în funcție de specializarea care o ocupă. În sistemul circulator intacitoplasmatic și unul important în metabolismul glicogenului (un glucid care se află în cea mai mare parte în ficat). Acesta
Reticul endoplasmatic () [Corola-website/Science/302324_a_303653]
-
reacția clorurii de acetil pe cianură de potasiu: Piruvatul este produsul final al căilor de catabolizare a glucozei (glicoliza, calea pentozo-fosfaților, Entner-Doudorov). Este substrat pentru fermentarea în condiții anaerobe, iar în ciclul Krebs in condiții aerobe. Aceste reacții apar în citoplasmă. În celulele musculare (transformare lactică) sau în drojdie de bere (pentru fermentație alcoolică). Fermentații suplimentare sunt posibile la enterobacterii. A se vedea căile fermentative ale enterobacteriilor. enzima lactat dehidrogenaza Produsul lactat poate fi considerat deșeu, cu toate acestea, disconfortul muscular
Acid piruvic () [Corola-website/Science/319430_a_320759]
-
corpului, cu ajutorul acestuia putând să înoate rapid. Prezintă un singur grup de cloroplaste aranjate radial, în formă de stea (vizibile doar la microscopul electronic de mare putere). Euglena verde are corpul format dintr-o singură celulă cu: membrană, (care conține citoplasmă, cromatofori cu clorofilă, vacuolă contractilă, având rol în excreție, stigmă-organit fotosensibil (pata roșie)-, flagel), nucleu și corpusul bazal (care are rolul de a pune în mișcare flagelul). Sensibilitatea euglenei verzi este asigurată prin pata roșie situată la baza flagelului, iar
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
Locomoția euglenei verzi se realizează prin înot, cu ajutorul flagelului și a corpusculului bazal (care pune în mișcare flagelul). Ca orice organism viu, pentru a trăi, euglena are nevoie de oxigen. Acesta trece în corpul animalului prin toată suprafața membranei. În citoplasmă au loc arderi, în urma cărora rezultă energia necesară vieții și dioxidul de carbon, care este eliminat tot prin membrana celulei. La baza flagelului se află o veziculă, care se dilată și se contractă ritmic, numită vacuolă contractilă. În vacuolă se
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
fundamentale depozitează apa-țesuturi acvifere (la plante din zone secetoase) sau aer-țesuturi aerifere (la plante acvatice). c)Țesuturi conducătoare - transporta seva. Vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. Prin ele circulă seva brută. Celulele cilindrice, dispuse cap la cap, își pierd citoplasma și rămân pereții celulari formând tuburi. Vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prin ele circulă seva elaborată. Vasele se grupează, formând fascicule, si sunt însoțite de celule cu rol de hrănire și de susținere. La plante cu creșteri anuale
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
peri absorbanți. Nu prezintă cuticula la exterior. Învelește organele plantei. Are celule modificate în peri și stomate. Prezintă cuticula la exterior (o pătură formată dintr-o substanță impermeabila numită cutina ce împiedică trecerea apei). Stomatele sunt celule reniforme ce au citoplasma, cloroplaste, nucleu și perete celular. Între 2 stomate se află o deschizătura numită ostiola. Se află sub rizoderma. Este formată din unul sau mai mult straturi de celule cu pereți îngroșați. Printre celulele cu pereți îngroșați se află și celule
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
codează revers transcriptaza, enzima care transcrie fragmentul de ARN într-un model de [[ADN]] proviral, utilizând aparatul metabolic și de sinteză proteică a celulei parazitate. Acest ADN proviral va fi integrat în ADN-ul celulei gazdă prin intermediul integrazei, eliberată în citoplasmă după distrugerea anvelopei virale. Odată ce ADN-ul proviral este integrat in ADN-ul celulei gazdă, nu mai poate fi eliminat sau distrus decât prin distrugerea celulei însăși. Începe replicarea HIV-ului în celula gazdă. Celulele infectate pot elibera virionii prin
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză. Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiți ficobelizomi, iar clorofila este de tip "a". Algele brune ("Phaeophyceae") cuprind aproximativ 1500 specii și a căror caracteristică
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
din calcit cristalin. Un singur individ poate măsura de la 100 μm până la 20 cm lungime și poate avea unul sau mai mulți nuclei în celulă. Foraminiferii se mișcă, pentru a-și prinde prada, cu o rețea de extensii subțiri a citoplasmei numite reticulopode, similare pseudopodelor amibei, dar mult mai numeroase și mai fine. Reproducerea este asexuată, prin diviziune în mai mulți gameți. Zoomastiginele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor. Acestea sunt flagelate. Hrănirea este exclusiv heterotrofă, trăiesc fie libere în
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
Acestea sunt răspândite pe soluri umede și neluminate, precum și pe resturi vegetale aflate în descompunere (ex: trunchiul unui copac). Mixomictele sunt bacteriofage active și au un rol în menținerea echilibrului bacterian a solului. Mixomicetele formează un plasmodiu, o substanță asemănătoare citoplasmei, cu multe nuclee. Ciclul de viață a mixomicetelor reprezintă o alternanță a formelor unicelulare și a fazelor pluricelulare. Mixomicetele se hrănesc în special prin fagocitoză. Au un perete celular alcătuit din celuloză. Se reproduc asexuat prin spori. Celula "protozoar" este
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
Ciclul de viață a mixomicetelor reprezintă o alternanță a formelor unicelulare și a fazelor pluricelulare. Mixomicetele se hrănesc în special prin fagocitoză. Au un perete celular alcătuit din celuloză. Se reproduc asexuat prin spori. Celula "protozoar" este alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu. Unele protozoare prezintă "organite de mișcare" numite cili sau flageli. Altele se deplasează prin emiterea de pseudopode (piciorușe false). În citoplasmă există următoarele "organite celulare": mitocondrii, Aparat Golgi, ribozomi, vacuole digestive, centrozomi, vacuole contractile/pulsatile, vezicule cu substanțe
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
un perete celular alcătuit din celuloză. Se reproduc asexuat prin spori. Celula "protozoar" este alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu. Unele protozoare prezintă "organite de mișcare" numite cili sau flageli. Altele se deplasează prin emiterea de pseudopode (piciorușe false). În citoplasmă există următoarele "organite celulare": mitocondrii, Aparat Golgi, ribozomi, vacuole digestive, centrozomi, vacuole contractile/pulsatile, vezicule cu substanțe de rezervț (lipide, glicogen), reticul endoplasmatic. Nucleul poate fi "unic" sau "multiplu". Forma chistică nu prezintă cili, membrana este mult îngroșată, organitele se
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
privind aspectele chimicocoloidale ale bătrâneții. Au fost cercetate modificările pe care le suferă coloizii proteici în timpul înaintării în vârstă, producându-se anumite degradări ale coloizilor (deshidratarea, modificări ale potențialului electrostatic, aglomerarea și precipitarea lor) ceea ce în plan biologic înseamnă devitalizarea citoplasmei. Teoria a fost prezentată de savantul rus Ilia Ilici Mecinikov, cel care a introdus termenul de gerontologie. În lucrarea sa "Études sur la nature de l'homme," el consideră că putrefacțiile din intestin au un rol important în determinarea procesului
Îmbătrânire () [Corola-website/Science/323513_a_324842]
-
organici (glucide, lipide, proteine) foarte variați. Deși apă participa în fotosinteză, ca și dioxidul de carbon, ea nu constituie, nici chiar când este în cantități reduse, un factor limitant pentru toate speciile.Fotosinteza are loc în cloroplaste și în zona citoplasmei care le înconjoară.La nivelul cloroplastelor alături de " clorofila a, pigmentul principal de altfel, se mai găsesc și : Procesele chimice complexe care au loc în fenomenul de fotosinteză se realizează în două faze : fază luminoasă (fază fotochimica sau fază Hill) și
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
este distrusă, celula emite semnale care provoacă fagogitarea ei de către globulele albe, în special de către macrofage. În necroză se observă un fenomen de liză (dezagregare parțială sau totală) celulară, nucleul se distruge până la formarea unei amestec uniform al cromatinei cu citoplasma, membrana plasmatică se distruge rapid, citoplasma se revarsă în afară cu efect dăunător asupra celulelor înconjurătoare. Aceasta provoacă o reacție imunitară a organismului cu răspuns inflamator. Necroza este prin urmare un fenomen patologic. Moartea celulară programată are un rol esențial
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
provoacă fagogitarea ei de către globulele albe, în special de către macrofage. În necroză se observă un fenomen de liză (dezagregare parțială sau totală) celulară, nucleul se distruge până la formarea unei amestec uniform al cromatinei cu citoplasma, membrana plasmatică se distruge rapid, citoplasma se revarsă în afară cu efect dăunător asupra celulelor înconjurătoare. Aceasta provoacă o reacție imunitară a organismului cu răspuns inflamator. Necroza este prin urmare un fenomen patologic. Moartea celulară programată are un rol esențial în dezvoltarea țesuturilor, atât la animale
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
alcătuită din 3 straturi intercalate, straturile exterioare fiind mai dense decât cel interior. Reprezintă o masă coloidala semifluida formată din 80% apă, în care sunt dispersate o cantitate foarte mare de molecule organice, ioni anorganici, enzime și acizi nucleici. În cadrul citoplasmei se găsesc mai multe formațiuni, cum ar fi: Rolul deosebit de important al citoplasmei este reprezentat de procesele de biosinteza proteica, de oxidoreducere și de elaborare a unor toxine bacteriene, iar la unele bacterii fiind sediul formării șporului. Nucleoidul este alcătuit
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
Reprezintă o masă coloidala semifluida formată din 80% apă, în care sunt dispersate o cantitate foarte mare de molecule organice, ioni anorganici, enzime și acizi nucleici. În cadrul citoplasmei se găsesc mai multe formațiuni, cum ar fi: Rolul deosebit de important al citoplasmei este reprezentat de procesele de biosinteza proteica, de oxidoreducere și de elaborare a unor toxine bacteriene, iar la unele bacterii fiind sediul formării șporului. Nucleoidul este alcătuit dintr-o moleculă de ADN unic bacterian, materia nucleară fiind concentrată în centrul
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
de elaborare a unor toxine bacteriene, iar la unele bacterii fiind sediul formării șporului. Nucleoidul este alcătuit dintr-o moleculă de ADN unic bacterian, materia nucleară fiind concentrată în centrul celulei fără a fi delimitat de o membrana distinctă față de citoplasma. În cromozomul bacterian este stocata informația genetică necesară autoreplicării, precum și organizarea structurală și funcțională a celulei bacteriene. Plasmidele pot păstra informația genetică adiționala, situate în proximitatea nucleoidului. Informația păstrată de acestea nu este vitală și de obicei reprezintă aspecte evolutiv-adaptabile
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
bacteriană se pierde sub acțiunea diferiților factori infulențatori bacteriile își pierd patogenitatea dar își păstrează capacitatea imunogena, astfel putând fi folosite în prepararea vaccinurilor. Unele specii bacteriene prezintă organite specifice pentru deplasarea în mediile hidrice, numite cili, cu originea în citoplasma, imediat sub membrana. Acești cili sunt structuri filamentoase, flexibile, extrem de subțiri 0.01-0.02μm cu o lungime variabilă. În afara rolului evident în locomoție, cilii au un rol în pătrunderea și invadarea celulelor. Sunt formațiuni filamentoase rigide, scurte, neflexibile, întâlnite atât
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
secreției gastrice.Datorită nucleului piridinic are caracter de bază slabă, care eliberează forma activă în mediu acid la nivelul celulelor parietale, unde se acumulează, inhibînd activitatea H+, K+- ATP-azei, enzimă din membrana celulelor parietale care transferă ionii de hidrogen din citoplasmă în mediul extracelular, având funcție de pompă de protoni(de unde și denumirea claei de inhibitoare a pompei de protoni). Acțiunea ei este rapidă și durabilă, atît în cazul ulcerului gastric, duodenal cît și în tratarea sindromului Zollinger-Ellison. Produsul este format din
Omeprazol () [Corola-website/Science/304082_a_305411]
-
mm) După dimensiunea lor, bacteriile se împart în: "Pentru un articol mai detaliat": Structura celulară a bacteriilor Majoritatea bacteriilor au un perete celular , care le protejează și le ajuta să mențină un echilibru osmotic dintre ele și mediu, membrana citoplasmatica, citoplasma și un nucleoid. Fiecare bacterie are un cromozom principal, ele mai conținând segmente circulare de ADN, numite plasmide. Microorganismele, având o mare diversitate metabolica, reușesc să își asigure materialul nutritiv necesar aproape din orice; începând de la utilizarea celor mai simple
Bacterie () [Corola-website/Science/300776_a_302105]
-
leagă selectiv cu anumiți ioni sau molecule, transportându-le prin membrană. Difuziunea apei se numește osmoză. În cazul în care concentrația soluției din afara celulei este mai mica decât în celulă, apa părăsește celula. În acest caz, volumul vacuolelor, parțial al citoplasmei, se micșorează și citoplasma parietală se îndepartează de membrană. Acest fenomen este numit plasmoliză. Dacă celula plasmolizată este pusă în apă, aceasta va pătrunde în celulă, restabilind volumul ei inițial. Fenomenul este numit deplasmoliză.
TranSport membranar () [Corola-website/Science/333360_a_334689]