361 matches
-
A (CsA) și tacrolimusul (Tac), molecule distincte dar cu mecanisme de acțiune similare. Similaritatea se extinde și la efectele clinice și la efectele secundare. Mecanism de acțiune: - efectul lor imunosupresor se manifestă la nivel intracelular, unde se leagă de proteine citoplasmatice specifice și ulterior de calcineurină; - prin inhibarea calcineurinei este inhibată exprimarea unor gene responsabile de sinteza de citokine activatoare ale limfocitului T. În plus, ICN determină exprimarea TGFβ, citokină responsabilă de inhibarea expresiei IL2 și apariția fibrozei interstițiale renale. Formulări
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
militar de importanță locală au valori ale potențialului geopolitic sub 20 și ale potențialului militar între 0,1-10 și sunt cele mai numeroase atât la scară mondială (148 state), cât și la nivelul spațiului arabofon (21 state). Acestea alcătuiesc masa citoplasmatică a spațiului politicogeografic, care în cazul lumii arabofone, cuprinde 77,7% din totalul statelor, 76,8% din suprafața arealului arabofon și 62,2% din populația lumii arabe. d. Entitățile periferice cu potențial militar nul fac parte din categoria teritoriilor cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
mari (limfoblaste sau celule stem) - din care provin limfocite medii și limfocite mici ,,B” ♦ imunoblaste - din care provin limfocitele imunocompetente (care elaborează anticorpi dacă sunt stimulate antigenic) ♦ macrofag - care participă la prelucrarea antigenelor fagocitate ♦ celule foliculare dentritice - cu prelungiri lungi citoplasmatice în care antigenul este reținut timp îndelungat Originea limfocitelor din ganglioni, este triplă: majoritatea sunt autohtone, dar există și o populație alohtonă - ajunsă în ganglioni pe cale limfatică sau sanguină (limfocitele ,,T”). Părăsirea ganglionilor limfatici de către limfocite are loc pe cale limfatică
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de nord-vest. Analele ICCPT Fundulea; 47. CRISTEA M., 1974 - Preocupări în ameliorarea plantelor agricole în R.F. Germană și Austria. Cercetări agronomice în Moldova, nr.3; 48. CRISTEA M., FUNDUIANU D., REICHBUCH SOFIA., 1974 - Rezultate experimentale privind influența efectelor materne sau citoplasmatice asupra producției de porumb. Cercetări agronomice în Moldova; 49. CRISTEA M., PETROVICI T., FUNDUIANU D., REICHBUCH SOFIA, 1974 Rezultate experimentale cu hibrizi de porumb străini în condițiile din Moldova. Cercetări agronomice în Moldova, nr. 4; 50. CRISTEA M., 1975 - Aspecte
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
vii. Știința și viața 3 17; 52. CRISTEA M., 1975 Studiul germinației la temperaturi scăzute a unor hibrizi de porumb creați la Stațiunea Suceava. Cercetări agronomice în Moldova; 53. CRISTEA M., FUNDUIANU D., REICHBUCH SOFIA, 1976 Influența efectelor materne sau citoplasmatice asupra producției de porumb. Analele ICCPT Fundulea, Vol.XLI 503 508; 54. CRISTEA M., și colab., 1976 - Populații locale de porumb de Voroneț, sursă valoroasă de germoplasmă pentru ameliorarea porumbului. Cercetări agronomice în Moldova, Iași, nr. 1; 55. CRISTEA M.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
printr-un mecanism neuroumoral, un rol important revenind centrilor hipotalamici, căilor vegetative eferente medulare și hormonilor locali. Trombocitele Trombocitele (plachetele sangvine) provin din megacariocite, care la rândul lor iau naștere tot din celulele stem. Sunt fragmente granulate de megacariocite (discuri citoplasmatice de megacariocite), lipsite de nucleu. Sinteza trombocitelor se face sub acțiunea trombopoetinei, plachetele sangvine putând fi eliberate rapid în caz de necesitate din splină. Durata lor de viață în sângele circulant este de 10 zile, fiind repartizate 2/3 în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ziua a-5-a postpartum (BOITOR I., 1984, EUN KYUNGLEE, 1998). În prezența florei bacteriene de la nivelul peretelui uterin are loc o aglomerare de celule sanguine și celule provenite din stroma uterului în jurul glandelor și în stratul compact al stromei. Pe lângă funcția citoplasmatică, de participare la procesele de reepitelizare, stroma uterină îndeplinește și o funcție asemănătoare țesuturilor limforeticulare (BOITOR, I., 1985). Procesul de fagocitoză al celulelor implicate în imunitatea de tip celular este favorizat de anticorpi, opsonine, complement și substanțe protectoare nespecifice (propertina
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
caracteristicile peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive și negative. Peretele celular bacterian este responsabil de integritatea structurală a celulei, însă diferă de acel al altor organisme datorită prezenței peptidoglicanului (poli-N-acetilglucozamina și acidul N-acetilmuramic), care este localizat imediat în exteriorul membranei citoplasmatice. Peptidoglicanul determină rigiditatea peretelui celular bacterian și forma celulei. De asemenea, el este relativ poros și considerat ca o barieră impermeabilă la substrate cu mase moleculare mici. Pereții celulari ai tuturor bacteriilor nu sunt identici. De fapt, compoziția peretelui celular
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
multe spirale de cloroplaste verzi, de la care provine și denumirea genului (Figura 4.5). Pereții celulei au două straturi: peretele extern este compus din celuloză, în timp ce peretele intern este din chitină. Nucleul este suspendat în vacuola centrală prin filamente fine citoplasmatice. Cloroplastele sunt inserate în citoplasma periferică, iar numărul lor este variabil și redus. Sub acțiunea luminii masa de Spirogyra produce oxigen, eliberat sub formă de bule în decursul fotosintezei. 4.2.1.2. Tipuri de biosorbenți conform modului de obținere
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
metil, violet de gențiană sau cristal violet) în interiorul protoplasmei. Mordantul, respectiv soluția Lugol, reacționează cu colorantul dând naștere unui complex insolubil. În celulele bacteriilor Gram pozitive complexul mordant-colorant este puternic fixat de structura polizaharido-ribonucleoproteinică a peretelui celular și a membranei citoplasmatice. Decolorarea prin tratare cu un amestec de alcool-acetonă corespunde solubilizării complexului mordant-colorant în celulele Gram negative. Consecutiv procesului de solubilizare, colorantul este antrenat odată cu amestecul de solvenți în afara celulei bacteriene Gram negative. În cazul bacteriilor Gram pozitive, amestecul de solvenți
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
îngroșări sinaptice (ribbon) electrondense, ca o bară, care este aliniată perpendicular pe membrana presinaptică, veziculele sinaptice aglomerându-se în jurul acestei bare, în loc să se agrege la nivelul membranei presinaptice. Dendritele celulelor ganglionare conțin puține mitocondrii, de dimensiuni mari, în timp ce în procesele citoplasmatice ale celulei amacrine se află aglomerări de vezicule sinaptice. Existența sinapselor nodale, în care elementul presinaptic este reprezentat de o porțiune de la nivelul nodulului Ranvier, este bine cunoscută. Aceste sinapse pot fi atât chimice, cât și electrice și au fost
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
soluție cu concentrații scăzute de Cl-, Ca2+, experimentele fiind efectuate pe axonii laterali septați ai racului. În fiecare caz inducerea creșterii rezistenței de cuplare a fost asociată cu separarea membranelor joncționale în zona de strânsă apoziție și cu insinuarea proceselor citoplasmatice ale celulelor Schwann între membranele sinaptice separate. Când fragmentele axonale au fost reintroduse în soluții fiziologice normale, rezistența de cuplare a revenit la valori mici, fenomen care s-a asociat cu reapariția strânsei apoziții dintre membrane. După lezarea mecanică a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
înconjoară parțial corpul celulei postsinaptice. La păsări, transmisia bimodală apare evidentă numai pentru o perioadă de tranziție după ecloziunea din ou. Microscopia electronică relevă apoziții strânse (joncțiuni gap) între cele două membrane vecine, ca și prezența veziculelor și a densităților citoplasmatice asociate membranei în vecinătatea fantei sinaptice de 200 Å. Activarea presinaptică sincronă atât a componentei electrice rapide, cât și a celei chimice cu latență și acțiune variabile în funcție de natura neurotransmițătorului, realizează modificări reciproce ale excitabilității teritoriului postsinaptic, însoțite de facilitarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de reglare ai fenomenului. Aceștia contribuie la adaptarea recaptării în funcție de necesitățile variabile ale neurotransmiterii. I.5.1.3. Stocarea substanțelor mediatoare Stocarea substanțelor sintetizate sau recaptate în teritoriul presinaptic se realizează fie în citoplasmă, fie în veziculele butonului sinaptic. - Fracția citoplasmatică include moleculele recent sintetizate sau recaptate. Ea reprezintă compartimentul labil, expus în permanență proceselor enzimatice de degradare și refacere rapidă de la nivelul butonului terminal. Cantitativ, fracția citoplasmatică a neurotransmițătorului reprezintă mult mai puțin decât fracția veziculară. Deși nu depășește 1
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
teritoriul presinaptic se realizează fie în citoplasmă, fie în veziculele butonului sinaptic. - Fracția citoplasmatică include moleculele recent sintetizate sau recaptate. Ea reprezintă compartimentul labil, expus în permanență proceselor enzimatice de degradare și refacere rapidă de la nivelul butonului terminal. Cantitativ, fracția citoplasmatică a neurotransmițătorului reprezintă mult mai puțin decât fracția veziculară. Deși nu depășește 1% din conținutul în substanță mediatoare a veziculelor, această fracție deține un rol important în procesul complex de eliberare a mediatorului în fanta sinaptică. - Fracția veziculară reprezintă compartimentul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
procesul de exocitoză. Materialul ce alcătuiește peretele vezicular s-ar încorpora în membrana presinaptică la locul exocitozei. Ipoteza veziculară a început a fi pusă sub semnul întrebării din momentul în care s-a constatat că fracția imediat eliberabilă are sediul citoplasmatic și nu vezicular. Veziculele nu ar reprezenta decât o sursă secundară, tardivă, de substanță mediatoare. Vezicula nemaifiind implicată în cuantificarea eliberării mediatorului, a impus reevaluarea mecanismelor membranare ce stau la baza ipotezei veziculare și transmiterii cuantale. În afara eliberării veziculare prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
decât o sursă secundară, tardivă, de substanță mediatoare. Vezicula nemaifiind implicată în cuantificarea eliberării mediatorului, a impus reevaluarea mecanismelor membranare ce stau la baza ipotezei veziculare și transmiterii cuantale. În afara eliberării veziculare prin exocitoză s-a descris o fracție eliberabilă citoplasmatică cu ajutorul unei proteine membranare (mediatofor), ca transportor. În favoarea unei posibile eliberări neexocitozice pledează și cercetările cu neurotransmițători eliberabili marcați, care au precizat că aceștia nu provin în mod necesar din fracția veziculară. Existența mai multor mecanisme nu este exclusă. Dacă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
receptorilor specifici substanțelor chimice cu rol de neurotransmițători sinaptici au sediul membranar. Ei prezintă un pol de recunoaștere care, fiind situat pe fața externă a membranei celulare realizează recepția propriu-zisă a mesajului. Polul efector, executiv, este situat pe fața internă, citoplasmatică, a membranei cu rol reglator asupra permeabilității ionice, generatoare de manifestări electrochimice membranare, urmate de răspunsul celular specific. Această bipolaritate funcțională a receptorilor membranari asigură suportul celor două proprietăți fundamentale ale acestora, afinitatea și activitatea. În unele cazuri, cei doi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
variabil de bucle intra- și extramembranare, cuplate de către o componentă transmembranară. Spre deosebire de segmentul transmembranar, care este hidrofob și se prezintă sub formă de elici proteice de tip a, cele două bucle ale moleculei sunt constituite din proteine hidrofile. Segmentul intracelular citoplasmatic al receptorului prezintă situsuri de fosforilare la nivelul grupărilor hidroxil ale tirozinei, serinei și treoninei, asigurând geneza diverselor activări. Segmentul extracelular făcând parte din situsul de recunoaștere al receptorului participă la procesele de glicozilare. Atât proteinele receptorilor ionotropi dispuse sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]