189 matches
-
dau, ca să mănânci, tu? - Ciuboțelele roșii!, zic. Bălana trage un: Oi!, speriat-Înveselit, scuipă-n sân, face cruci... Cum să-mi dea ciuboțelele? Dar e iarnă, e frig, cu ce se-ncalță ea când iese după lemne, după apă, la dugheană...? Ciuboțelele - dar ce să fac eu cu ele, sunt prea mari pentru piciorul meu? - Nu pentru picior, zic. Pentru pâță. Bălana nu pricepe. Nici eu nu pricepusem, Întâia oară, cu Tecla dar după aceea, e-he-he! Îi explic. Îi și arăt cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
le ia Înapoi, se ridică de pe scaun, Își apasă dosurile palmelor pe obraji: - Da ci tu faci? Nu se face, ești mititel, tu... - Știu eu mai bine decât tine, zic. Uite cum facem: tu le descalți și mi le dai - ciuboțelele. Dacă tu nu șezi cu mine, eu nu ți le dau ție; dar dacă șezi și cu mine, și eu Îți dau niște ciuboțele roșii de tot, fiindc-ai șezut cu mine și, pe de-asupra, mănânc și, pe de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
eu mai bine decât tine, zic. Uite cum facem: tu le descalți și mi le dai - ciuboțelele. Dacă tu nu șezi cu mine, eu nu ți le dau ție; dar dacă șezi și cu mine, și eu Îți dau niște ciuboțele roșii de tot, fiindc-ai șezut cu mine și, pe de-asupra, mănânc și, pe de-asupra, mama nu te bate pe tine că eu mor și nu te dă afară - deloc-deloc. Bălana bate din pleoape: inul s-a tulburat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
eu mor și nu te dă afară - deloc-deloc. Bălana bate din pleoape: inul s-a tulburat, nu Înțelege nimic - nici eu, dar nu eu trebuie să-nțeleg. Se gândește ce se gândește - apoi: - Așa-i obicei, la voi? Dacă șăd, ciuboțelele mi le dai? Că, dacă de cuvânt nu te ții, Dumnizieu te bate, El! Tare, tare! Dau din cap că da - orice, numai să. Ea se descalță, Îmi Întinde ciuboțelele. Retrage mâinile, apoi vine din nou cu ele: - Acuma dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
se gândește - apoi: - Așa-i obicei, la voi? Dacă șăd, ciuboțelele mi le dai? Că, dacă de cuvânt nu te ții, Dumnizieu te bate, El! Tare, tare! Dau din cap că da - orice, numai să. Ea se descalță, Îmi Întinde ciuboțelele. Retrage mâinile, apoi vine din nou cu ele: - Acuma dă-mi-le! - Am zis că după, zic. Așa a fost și cu el? Ți le-a dat după aceea? Sau Înainte? - Stai să ne gândim, zice Bălana. Dacă bini ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai plângeam... - De ce plângeai?, o Întreb. Te-a bătut mama ta? - Nu m-a bătut mama mea, că n-am mama mea. Nici tata, că n-am - dar așa... Așa se cade să faci: plângi după aceea... - Atunci Îți dau ciuboțelele după ce plângi. - Di ci să plâng eu?, plânge Bălana cu adevărat, cu lacrimi cât cireșele, dac-ar fi cireșe străvezii. Ciuboțelele-ale mele, la mini! - le strânge la piept; și nu mai plânge. - Dacă-i pe-așa, atunci eu nu mănânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Urc, urcă și ea. Îi zic să se dezbrace. Ea zice că, Bojemoi, nu s-a dezbrăcat niciodată de față cu cineva, mai ales bărbat... Îi spun ce-am auzit, că e un Început În toate și că, dacă vrea ciuboțelele roșii, dacă nu vrea să mor... Ea se dezbracă și plânge. Când plânge mai cu foc, o podidește râsul: - Dar tu copil ești, cu ce-o să șăzi cu mine? - Cu ce se șede, zic și-i arăt cu ce. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
goi și destul de dolofani (ai Teclei erau mai mititei și mai Întunecați) și-și face cruce peste crucița de la gât. Și plânge. Și râde. Așa că o ducem bine. Trăim bine de tot, o ținem Într-un râs-plâns și luat-dat la ciuboțele. Când mama e la școală, dimineața, mă așez frumos la masă, În bucătărie și spun că eu nu mănânc. Bălana mea cea bălană și cântătoare Îmi cântă, Întrebându-mă că de ce nu mănânc eu? Eu răspund că așa; ca să mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cântătoare Îmi cântă, Întrebându-mă că de ce nu mănânc eu? Eu răspund că așa; ca să mor. Ea plânge cu-adevărat și mă-ntreabă ce să-mi deie ea mie, ca să nu mor. Și eu: - Nu mai plânge, că-ți dau ciuboțelele. Ca să am ce-i da, Îmi dă ea mie. Apoi i le dau eu. După cuptor. E bine așa. Atât de bine, că Într-o zi uit să nu-mănânc Întâi. Ea plânge, se descalță, Îmi Întinde ciuboțelele și mă roagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
că-ți dau ciuboțelele. Ca să am ce-i da, Îmi dă ea mie. Apoi i le dau eu. După cuptor. E bine așa. Atât de bine, că Într-o zi uit să nu-mănânc Întâi. Ea plânge, se descalță, Îmi Întinde ciuboțelele și mă roagă să i le dau - după. Bălana era bălană - și cu roșu În miez. Cum dăduse În primăvară și era lumină pe cuptiori’, se făcuse de-a dreptul de aur În jurul căpșuniului. A rămas la noi multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În miez. Cum dăduse În primăvară și era lumină pe cuptiori’, se făcuse de-a dreptul de aur În jurul căpșuniului. A rămas la noi multă vreme. După primăvară, vara: ea umblă Încălțată În pantofi, Însă când e să fie, scoate ciuboțelele din cemadan, cum Îi zice ea geamantanului, mi le dă - ca să i le dau. Și i le-am tot dat. Și Dumnezeu știe cum de nu ne-a prins mama, să ne bată. După ce Bălana a plecat, să se mărite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
trecut, merge și mai departe. Un copil, reprezentîndu-l pe lup, este scos în afara grupului celorlalți copii, care reprezintă oile. Pentru a reveni în grup, „lupul” îi ademenește pe copii cu următoarea promisiune : „Primiți-mă în sat, că o să vă fac ciuboțele !”. Metaforic, tot ce era de spus este spus în acest joc : incluziune și excluziune, ospitalitate și ostilitate, dar și contra-dar și tot ce mai doriți. Pe scurt, meșteșugarul este lupul printre oi - dar un lup care se poate dovedi util
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
am mai adus ceva, că doar mâine-poimâine vine Crăciunul. Ce mi-ai cumpărat? a sărit Maranda curioasă. O basma înflorată, așa cum nu are nimeni aici în sat. Și dacă a da Dumnezeu să-mi meargă bine, ți-oi lua și ciuboțele și cațaveică și... Da’ de unde atâția bani, Toadere? Eee! Am ajuns și eu șăf, Marandă! Șăf de echipă. Și primesc mai multe parale. Atunci trebuie să ai mare grijă să nu greșești și să nu ieși din cuvântul șefilor. Să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu de 4 lei și s-au datu pe mâna ficiorului dumitale să o aducă, care să o bei sănătoasă. Pentru ciuboțele ce am trimes nepotului Răducanului scrii dumneata că-i sânt strâmtișoare, ce să facu: mi-au părut rău, dar îi voi face mai mărișoare altele. Și iată că ți-am trimes 2 sfeșnice, pe care am dat 2 lei polu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fizică, trecînd pe lîngă toate locurile pe care le văzusem de pe apă cu cîteva săptămîni înainte. Picioarele mele produceau un sunet de plesnet pe piatra de rîu. Din cauza tălpilor subțiri simțeam fiecare pietricică. Totul era în floare. Arbuștii și ierburile. Ciuboțica cucului, rapița, gura-leului, micile, rotundele păpădii. Totul era larg deschis, absorbind aerul greu al serii și, în schimb, împrăștiindu-și parfumul, seva, scamele pufoase care încerca să se ridice de pe pămînt, dar plutea doar pentru o clipă, în liniște și
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
se cufunda în flăcări printre frunzele și fructele aurii ale pomului vieții, ale cărui ramuri adăposteau ciori, porumbei, pitulici și veverițe. Trunchiul drept și negru împărțea peretele în jumătate, înălțîndu-se dintr-o pajiște aflată în planul din față. Iepurii rodeau ciuboțica cucului, o cîrtiță intra în pămînt și o căprioară își hrănea puiul. Erau suficiente scene de omor pentru a le ține pe animalele de pradă în viață și pe cele ierbivore vioaie: o vulpe aducea un fazan puilor ei, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
clasicului marxism-leninismului. Has-Satan ateriză, cu îndemînare de balerin, pe tălpica ferestrei, conștient că întreaga Sală de Spectacole a Universului se benoclează la el. Bătu talpa papucului de dușumeaua cămăruței sale din casa Nicoloaicei, despicând în două miresmele nocturne de cimbrișor, ciuboțica cucului și izmă creață ale cartierului. Cercetă cronometrul și, când se lămuri că să se făcuse deja 4,30 dimineața, părul de pe piept și de pe șira spinării i se zburli. Anti-botezatul din seara aceasta se dovedise a fi un bou
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prozaism care-i denotă educația: un mănunchi de usturoi din grădina pe care o lucra el singur, un coș cu mazăre, o legătură de ceapă verde sau arpagic. Când întâmpină un refuz, este gata să sporească avansurile cu alte plocoane: ciuboțele, podoabă cu beteală, material pentru o rochie, ba chiar își lasă zălog giubeaua, pe care va ști însă, cu viclenie, să o recupereze. Alteori (IV. 2), profită de vanitatea și prostia feminină, așa cum face fratele Alberto din Imola, dânduse nimeni
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
evazată în partea de jos, fapt pentru care i se spunea „cloș” și era ornamentată la fel ca minteanul „cu șoricel”. Benzile de catifea neagră decorau piepții, mânecile și buzunarele. Locuitorii satelor răzășești, fiind considerați mai înstăriți, purtau ghete și ciuboțele făcute „de porunceală” (la comandă). Piesele portului bărbătesc din satul Tarnița sunt specifice păstorilor. Ițarii cu o sută unu de creți (Gheorghe Duhan), fără față, din pânză dată la chiuă 1, protejau partea de jos a corpului împotriva frigului și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prozaism care-i denotă educația: un mănunchi de usturoi din grădina pe care o lucra el singur, un coș cu mazăre, o legătură de ceapă verde sau arpagic. Când întâmpină un refuz, este gata să sporească avansurile cu alte plocoane: ciuboțele, podoabă cu beteală, material pentru o rochie, ba chiar își lasă zălog giubeaua, pe care va ști însă, cu viclenie, să o recupereze. Alteori (IV. 2), profită de vanitatea și prostia feminină, așa cum face fratele Alberto din Imola, dânduse nimeni
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Infuzie din rădăcină de brusture, o lingură la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Infuzie din rizomi de pir, o lingură la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Infuzie din flori, frunze și /sau rădăcină de ciuboțica cucului, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie din frunze de frasin, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie din fructe (semințe) de isop, 1-2 lingurițe la o cană. Se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rece, care se fierbe ½ de oră. Se beau 4 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din rizomi de pir medicinal, o linguriță la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Ceai din flori sau din rădăcini de ciuboțica cucului, 2-3 căni pe zi. La ceaiul din rădăcini se recomandă și adăugarea unui vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu, pentru neutralizare. Ceai din frunze de frasin, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din coji de ceapă, din tărâțe de grâu, flori de gherghină, frunze de leuștean, de mentă, de nalbă, din semințe de ovăz, flori de mușețel, de salcâm, de soc, din petale de trandafir, flori de tei sau de trifoi alb, ciuboțica cucului, ienupăr. Consum de vin fiert cu ardei iute, piper negru sau scorțișoară, Îndulcit cu zahăr; de rachiu amestecat cu gălbenuș de ou sau cu untură de pasăre; de terci fierbinte din făină de porumb și hrean ras, amestecat cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de plămânărică, de peliniță, mătase de porumb, mătase și spice de porumb, de scaieții pământului, din flori de soc, de troscot, țușnică, vâsc de pădure (Îndeosebi de stejar), de vâsc Împușcat, din ovăz, din flori de salcâm, din ocheșele (vâzdoage), ciuboțica cucului, limba vacii, din rădăcini de nalbă, arpacaș, smochine și curmale, de boabe de porumb roșu și petale de trandafir. Sucuri din conuri tinere de brad, din vârfuri de crengi de brad și de fag sau molid. Sirop din zeamă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de lichen de piatră, 1-2 lingurițe la cană, la care se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Se beau 2 căni pe zi, de preferat În amestec cu lapte. Ca expectorante sunt indicate: Ceai de rădăcini de ciuboțica cucului, 1-2 lingurițe la cană, la care se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din muguri de pin, o lingură. Se lasă la macerat 12 ore Într-un pahar de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]