104 matches
-
socotind că și făcuse seama singură.) sau o interjecție cu valoare verbală (Na-ți-o frântă că ți-am dres-o. Te iată prins de vânturi. Hai la noi porcar!). Regentul verbal poate fi uneori implicit (Croitorul umblă cârpit și ciubotarul umblă desculț.). Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ”. Regentul nominal
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic. Măria - sa nu vine voievod din mila necredincioșilor ismaeliteni. b) cu prepoziții, între care mai obișnuite sunt: ca, de, drept, cu: Morile când plutesc de corăbii se socotesc. Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune? Am decretat tricolorul ca steag național. Dincoace îndemnul firii trece de vină mare. Și alesese drept profesor pe verișorul ei. După puțină vreme își potoli iar mersul, cu inima bătând. c) în construcții comparative cu adverbele ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
devenind astfel Remetea. Și prin anul 1930 Theodor Chindea În lucrarea Contribuții la istoria românilor din Giurgeul Ciucului, Editura Brăduț, Tg. Mureș 1995, afirma că În Remetea, Înainte cu 1, 3 secole erau români ce purtau numele: Baci, Câmpean, Țepeluș, Ciubotar, Ciortan, Deac, Goga, Iacob, Chindea, Colcer, Cozma, Marc, Morar, Molnar, Olah, Român, Simion, Stan, Suciu, Sava, Stașca, Urzică, Vodă, Vescan, și alții. Aceste nume acum au dispărut, dar se găsesc În Subcetate, Gălăuțaș, Sărmaș și Toplița. Români În Remetea mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
în idei străine, o deprinde a cerceta lucrurile în mod genetic și a cumpăni fiecare cuvânt înainte de a-l așeza într-o teorie. Dar a-și suge degetul cel mic și a răsufla sisteme metafizice, precum le poate întocmi oricare ciubotar, înseamnă a abuza de cele 50 de dramuri de creier pe care natura, cam zgârcită în această privință, le-a dat omului ca să se hrănească printr-un meșteșug cinstit. Adevărații avocați* ai bisericei sunt artele. Un dom gotic, o arie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se apucă a deretica prin odaie, primenind așternuturile, ștergând colbul și alungând păianjenii, ce se aciuase prin colțurile încăperii. Apoi, se îmbrăcă cu straiele cele noi, se încălță cu cizmulițele, cumpărate de Fetea tocmai de la iarmarocul de la Lespezi, de la un ciubotar neamț vestit prin acele locuri, neuitând să-și așeze broboada albă de lâniță, primită în dar de la răposatul taică-su. Fetea și copiii o așteptau la poarta cea mare, așezați în lada săniei, la care erau înșeuați doi cai, proaspăt
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
dreptul de a intra încorporațiile breselelor orășenești, de la care erau și rămâneau excluși - ci aveau ei înșii una singură corporație a lor proprie și drept staroste pe rabin, tot așa precum străinii formau asemenea o corporație, ca și aceea a ciubotarilor sau tălpălarilor; având staroste pe... consul. Sub această formă hibridă de corporație orășenească s-au introdus, după Tractatul de la Passarovitz, consulatele la noi și de acolo s-au numit și se numesc încă stărostii. De la priimirea în breselele creștine și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Noaptea a neclintit aceste batoze ale gândului A legat în căpițe grâul pentru legănarea ochiului A oprit împreunarea literelor fulgerând ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sunt alte asemenea motive, adesea abia schițate, în jurul cărora se desfășoară asediul imaginilor. Căci ceea ce se impune în primul rând și în acest amplu poem nu este atât stabilitatea unei anume geometrii ideatice sau plastice
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fapt atestat și de un raport al protopopului Vasilache din 28 octombrie 1808, făcut către Mitropolie, referitor la contribuția obștească. Cel care a susținut campania de adunare a banilor "cu talgerul" a fost preotul Timotei. Biserica aceasta a aparținut cândvabreslei ciubotarilor ruși, fapt ce rezultă dintr-o inscripție de pe clopotul mare, făcut de aceștia în anul 1849 și pe un policandru din anul 1853. În luna martie a anului 1897, biserica prezenta mai multe crăpături mari, până la fundație, fapt ce a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
astfel de placă pentru taluzarea malului, spre muntele abrupt, dacă din ea lipsea tocmai elementul menit să sudeze, s-o facă să dureze? Și Bițu nu s-a mulțumit cu o simplă constatare și o severă mustrare a celui vinovat. Ciubotarule, câte plăci ați turnat după acest fals procedeu? N-avem decât 20 de bucăți. Abia am început lucrul. Să le fie verificate rezistența! Și cele care nu rezistă să fie distruse!, i se adresă el subinginerului Mândrilă, care-l însoțea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cultura și Învățământul Încât s-a format o Întreagă pleiadă de intelectuali pe care A. Măcriș Îi menționează În Miscellanea (2011) În afară de câțiva citați deja: Dionis Tomazoglu, membru al Uniunii scriitorilor din România, Nicolae Baboglu, Ștefan Coroglu, Tudor Zanet, Petru Ciubotar, Ștefan Bulgar, Liuba Cimpoieș, Guboglu Maria, Marunevici, Olga Caranastas, V.I. Sârf, Ion Dron, D.Nicoglu, Angheli, ș.a. Populația găgăuză deși se prezintă cu o cultură europeană, În privința etnogenezei nu s-au stabilit date certe; continuă o pluralitate de ipoteze. Ipoteza
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
rromi, printre care confecționarea sitelor, olăritul, morăritul, extracția pietrei sau a sării, confecționarea de obiecte din os, comerțul cu flori, cu cai, sau cu covoare și mătăsuri, zidăria sau tinichigeria. Au existat de asemenea din perioada feudală rromi lăcătuși, spoitori, ciubotari, curelari, bucătari, cârciumari și, desigur, lăutari. O parte importantă a rromilor meștesugari s-au instalat În sate sau chiar În orașe unde au continuat să-și practice meseria constituind categoria vătrașilor (unii chiar au dat toponime unor cartiere urbane, cum
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Aceste „solidarități de tip citadin”, după cum le denumește autoarea studiului, au o veche tradiție în cadrul spațiului ritualului religios. Sunt citate exemplele breslei bărbierilor din București, organizatoarea unui praznic anual pentru sărăcime de Sfânta Parascheva, ocrotitoarea lor, sau cel al breslei ciubotarilor din Botoșani, care sărbătoreau praznicul Sfinților Voievozi „nu cu mese între ei, ci cu ajutoare și hrănirea săracilor. Sărăcimea orașelor mari cunoștea bine acest calendar religios și onora cu prezența sa tipul de mese comune amintit mai sus” (apud Pavlescu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
duce-n fund de munte, Cu cârja lui cea veche el bate de trei ori.” (M. Eminescu, I, 93) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Ajungând acolo toamna târziu, m-am așezat în gazdă la Pavăl ciubotarul, din ulița Rădășenii, unde erau și ceilalți tovarăși ai mei.” (I. Creangă, 53) „Tu trebuie să uiți ce-ai fost, ce ești - Semnul durerii singur va rămâne.” (A.E. Baconsky, 136), • pronume (adjective pronominale): „În van mai caut lumea-mi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sfaturi în diverse probleme. Pe ulița noastră, "a lui Gavarș" (după porecla bunicului), locuiau mai multe familii: Ion Moloci cu Veronica, Margalina lui Iliuță, Doca lui Gherman, Verona Grigoraș, Ion Lavric (a lui Budașcă), cantorul Emanoil Cazacu cu dăscălița și ciubotarul Ion și Dafina, Tărâța și Verona. Cu toți ne aveam bine, ne vizitam adesea și ne cunoșteam păsurile. Dintre toți mai impresionant era "ciubotarul" Ion. Acesta a fost cizmar în tinerețe dar nu profesa meseria de foarte mulți ani. A
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Doca lui Gherman, Verona Grigoraș, Ion Lavric (a lui Budașcă), cantorul Emanoil Cazacu cu dăscălița și ciubotarul Ion și Dafina, Tărâța și Verona. Cu toți ne aveam bine, ne vizitam adesea și ne cunoșteam păsurile. Dintre toți mai impresionant era "ciubotarul" Ion. Acesta a fost cizmar în tinerețe dar nu profesa meseria de foarte mulți ani. A rămas orb de ambii ochi, în urma unei întâmplări bizare. Demult, într-o noapte a Învierii Mântuitorului, a luat pușca sa de vânătoare și-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru scroafa cu purcei, de căutat ouăle în cuiburi... mă rog, așa e la gospodărie! Nu e toată ziua sărbătoare. Într-una din seri, văzând că nu e lucru de șagă cu scânciobul din luncă, trimite mama pe Gheorghe a ciubotarului după mine, să mă ducă repede acasă. Acesta, copil fiind și el, nu s-a lăsat până nu s-a dat de câteva ori și el în scrânciob. Și cum "pofta vine mâncând" ne-a prins noaptea în luncă. Veseli
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plătească "fântuirea". A doua zi, trebuia să achite o sumă enormă, pentru a acoperi datoriile către stat. S-a-ntâmplat că peste noapte, șura noastră a ars complet. Noroc c-au intervenit vecinii Serafim Grigoraș, Ion Lavric, Moloci Ion, familia ciubotarului și-au scos vitele, salvându-le. Cu noaptea-n cap, Grecu, cârciumarul a venit la tata speriat că-l paște pușcăria și-i propune să cumpere șura de la el, că-i nouă și încăpătoare. Fără a sta mult pe gânduri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai tolerantă, mai înțelegătoare cu unii săteni. Binevoitori trebuie să fim cu cei sărmani sau infirmi. Nu puține au fost cazurile când sătenii noștri au venit în ajutorul persoanelor cu nevoi speciale. Părinții mei l-au ajutat pe vecinul Ion (Ciubotarul) care a orbit în noapte de Înviere, curățându-și pușca de vânătoare. E bine să ne reamintim cuvintele înțeleptului Esop, cel care le-a spus unor copii ce făceau haz de cocoașa lui: "Eu îmi port infirmitatea în spate, în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a potolit le-a dat la copt. Ce mai sfârâia carnea! Cu cât auzeam mai bine sfârâielile, cu atât ne părea mai mult că auzim gemetele Joianei și părerea ei de rău că ne lasă singuri, cu Joica. Vecinii, familia Ciubotarului (celui orb) au venit în grabă să ne compătimească și să ne încurajeze, spunându-ne că: "Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat!" și să nu mai fim așa de supărați. Mama le-a dat un lighean mare de carne și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Când avea timp venea și tata. Au fost foarte încărcați și am scos o mare cantitate de nuci. Le-am dat o găleată cu nuci și băieților, căci ne-au fost alături, apoi o găleată i-am dus vecinului orb, Ciubotarul. Plivitul straturilor În grădina de legume din spatele casei, de cum se topea zăpada treceam la amenajarea straturilor. Cele mai multe le făceam lungi (drepte la sfoară), pentru dimcă, ceapă, barabuleancă și arpagică. Apoi urma o bucată mare pentru usturoi, câteva straturi mai mici
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
destul de numeroasă, de sârbi și bulgari, buni meșteșugari, numiți în documentele vremii „hrisovoliți” (136). Unii au revenit peste Dunăre, iar alții s-au mutat la Tecuci. Episcopia de aici dispunea, ca și cea de la Roman, de 29 „slugi” (pietrari, olari, ciubotari, croitori), a căror existență este dovedită din secolul al XVII-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de către ierodiaconul Grigore Paladi a unui loc de casă în cartierul Plopeni. Ca urmare a privilegiului acordat de domn Episcopiei, s-a constituit aici o colonie numeroasă de sârbi și bulgari. Episcopia adusese 39 de „slugi”, buni meșteșugari (pietrari, olari, ciubotari, croitori). Catagrafia din 1820 menționa 58 de negustori și 135 de birnici. Unul dintre acești negustori, Hagi Petcu Kisacov (sau Kesekov, mort în 1841), își păstrase conștiința neamului (era „makidonean ot Koprisvița”), făcuse călătoria de hagealâc și devenise hagi. Reușise
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau episcopi. Cele mai multe înscrieri de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. Se înscriau, totodată, în „catastihele” orașelor vânzările sau cumpărarile de dughene, casele cu locurile și atenanselele, precum și donațiile de case și prăvălii. Breasla ciubotarilor. La 29 noiembrie 1790, episcopul de Huși, Iacov Stamati, a întărit Catastihul breslei ciubotarilor din Huși. Preambulul acestui catastih precizează următoarele: „cel vechi (catastihul, n.a.) ce au fost l-au prăpădit”. Cauza: „vremile nestatornice”, deci „ocupațiile străine”, desele schimbări de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși și Iași. Se înscriau, totodată, în „catastihele” orașelor vânzările sau cumpărarile de dughene, casele cu locurile și atenanselele, precum și donațiile de case și prăvălii. Breasla ciubotarilor. La 29 noiembrie 1790, episcopul de Huși, Iacov Stamati, a întărit Catastihul breslei ciubotarilor din Huși. Preambulul acestui catastih precizează următoarele: „cel vechi (catastihul, n.a.) ce au fost l-au prăpădit”. Cauza: „vremile nestatornice”, deci „ocupațiile străine”, desele schimbări de domnitori care aduceau noi concepții de reglementare a acestor frății de meșteri și, desigur
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au prăpădit”. Cauza: „vremile nestatornice”, deci „ocupațiile străine”, desele schimbări de domnitori care aduceau noi concepții de reglementare a acestor frății de meșteri și, desigur, un număr mare de străini ce veneau în țară. Din acest catastih, rezultă vechimea breslei ciubotarilor din Huși. Principalele funcții ale breslelor erau de a-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența neloială a meșteșugarilor străini, de a menține o anumită egalitate economică și socială a membrilor breslei. Breasla era condusă de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]