107 matches
-
află istoria Banatului mai există încă destule surprize. O dovedește și noua monografie apărută la Ed. Mirton sub egida Muzeului Banatului Timișoara, în seria inițiată de Florin Drașovean - „Istoricul gazetei «Cuvântul Satelor» (scris de Ioan Ciucurel)” de Vasile Rămneanțu, Lucian Ciucurel. Punctul de pornire al volumului îl reprezintă caietul scris în 1953 și păstrat de familie, într-o perioadă într-un cufăr ascuns sub pământ; valoarea excepțională a acestuia pentru reconstituirea mișcării plugarilor din Banat a fost intuită de regretatul istoric
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
Banat a fost intuită de regretatul istoric Florin Medeleț din prima clipă. Există suficiente motive pentru a considera publicația un caz aparte în presa vremii. Ea se impune în primul rând prin personajul fabulos care a fost directorul jurnalului, Ioan Ciucurel, un paore înstărit (150 ha) din Șoșdea, tată a trei copii, pe care i-a trimis la școală, autentic intelectual (deși avea doar șase clase), îmbrăcat mereu, chiar și atunci când mergea la expozițiile agricole de la Budapesta, în straie populare; un
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
Steiner și a scris două romane; debutase la vârsta de 15 ani, în 1912, cu un articol în care susținea cauza națională, în ziarul „Poporul Român” din Arad. Nu întâmplător primul număr al gazetei a apărut pe 1 Decembrie, I. Ciucurel participând la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918 ca unul din cei 5 delegați ai cercului Rittberg (Tormac). Ziarul, a cărui deviză era „Cultură, muncă, organizare”, este remarcabil prin ținuta sa, calitatea scrisului, diversitatea informațiilor (interne, externe, culturale, economice
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
Nicolae A. Roșu. A fost sprijinită de intelectuali bănățeni și a fost apreciată de președintele Academiei Române, I. Simionescu, naturalistul Borcea, Gabriel Țepelea, autorul volumului „Plugarii condeieri din Banat” (1943), marile ziare bucureștene etc. Plugarii condeieri Referindu-se la începuturi, I. Ciucurel scria: „Imboldul manifestării în scris la plugarii bănățeni îl dă aprinderea acelei scântei divine, care în evoluția unui popor scapără sub afirmarea de «idee națională». Deci, scrisul la gazete al acestei plugărimi începe deodată cu manifestarea conștienții naționale, încă sub
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
scrisul la gazete al acestei plugărimi începe deodată cu manifestarea conștienții naționale, încă sub dominația stăpânirii maghiare”. Fondatorii „Cuvântului Satelor” colaboraseră la „Poporul Român”, din Budapesta ( N. Vucu-Secășanu, P. Blidariu), „Drapelul” și „Cartea Satului”, din Lugoj, „Făclia”, din Caransebeș ( I. Ciucurel). În 1923, ultimul scoate un prim ziar, al cărui director era preotul Petru Bohariu: „Din satul Șoșdea pornește la drum, în cele patru vânturi ale Țării mărite, într-un tiraj de 12 000 exemplare, gazeta «Poporul Românesc». El își avea
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
din comună, iar la împăturirea foilor și prinsul adreselor, toți școlarii din clasele superioare. Acest tiraj a dat exact o căruță bine încărcată de hârtie”. Pe frontispiciul „Cuvân- tului Satelor” se aflau numele membrilor fondatori: P. Blidariu, Chevereșu Mare; I. Ciucurel, Șoșdea; N. Humă-Bogdan, Bocșa Română; N. Vucu-Secășanu, Secaș; P. Zestrean, I. Buna și Gh. Meilă, Clopodia Română; R.I. Arion, Bobda; I. Blagoe, Cenadu Mare; Gh. Ștefan și Sabin F. Mihai, Nerău; Preda Jianu, Comloșu Mare; Mișa Vasiescu, Lipova; Vichentie Vasii
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
astă dată, că gazeta noastră «Cuvântul Satelor» are printre cetitorii ei pe cei mai luminați țărani din Bănat. Numai așa are înțeles să publicăm un studiu ca «Introducerea în Antroposofie» într-o gazetă poporală” - sunt rândurile surprinzătoare scrise de I. Ciucurel în 10 ianuarie 1936. La fel cum sunt și cele din manuscrisul publicat acum: „Astfel, gazeta noastră a arătat, că la școala superioară de știință spirituală dela Goetheneam-ul din Dornbach, este și o secție a științelor naturale, care studiază și
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
cumpăna dreaptă între valoarea producției agricole și industriale nu se va mai face. Plugărimea ca breaslă va trebui să-și aibă numai reprezentanți aleși din sânul ei, acolo unde se făuresc legile țării. Salvarea vine numai prin înșine” - opina I. Ciucurel în 19 ianuarie 1936. Ideile ziarului convergeau cu cele ale mișcării corporatiste a lui Mihail Manoilescu, pe care de altfel le-a și susținut: reprezentarea în Parlament trebuia să se facă proporțional, pe bresle (corporații), acolo trebuind să se afle
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
proporțional, pe bresle (corporații), acolo trebuind să se afle 150 de țărani. O singură dată, în 1931, patru din membrii mișcării plugarilor au devenit parlamentari pe listele Partidului Național Democrat, condus de Nicolae Iorga; pentru a menține independența jurnalului, I. Ciucurel a refuzat să candideze. Mișcarea de la „Cuvântul Satelor”, care a înființat apoi Sindicatul agricol, a fost creată ca un ecou la succesul șvabilor: „În sfârșit, deschid ochii acum și alți plugari români de seamă, din Banat, și văd cum concetățenii
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
d. Petru Groza. Între altele, această organizație nu a admis intelectuali la conducere (afară de d. Groza). [...] Telegrama de părtinire a comuniștilor, dată la procesul Anei Pauker dela Chișinău cum și cartelul cu alegerile, au dat lovitura de grație [...]“ - scria Ioan Ciucurel în numărul din 19 septembrie 1937. La moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, în 1938, I. Ciucurel susținea că ziarul s-a ținut „departe de mișcările primejdioase, cum a fost cea apusă acum, sau acea a Dlui Petru Groza dela Hunedoara
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
Telegrama de părtinire a comuniștilor, dată la procesul Anei Pauker dela Chișinău cum și cartelul cu alegerile, au dat lovitura de grație [...]“ - scria Ioan Ciucurel în numărul din 19 septembrie 1937. La moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, în 1938, I. Ciucurel susținea că ziarul s-a ținut „departe de mișcările primejdioase, cum a fost cea apusă acum, sau acea a Dlui Petru Groza dela Hunedoara”. În plus, se publicau frecvent relatări critice ale celor ce se petreceau în Uniunea Sovietică. În
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
politică a țării fiind fundamental schimbată”. Evident că adevărul nu putea fi spus până la capăt - în numărul din 5 octombrie 1945 Petru Groza era numit „adevăratul Cristos al țărănimii”, iar în cel din 14 octombrie pe frontispiciu apăreau: director, Ioan Ciucurel; director politic George Moțu. Din 9 octombrie, ziarul aparținea Frontului Plugarilor, iar despre adunarea organizației din Piața Unirii, cu participarea lui Groza, se scriau pagini întregi. Sediul redacției se mutase de pe strada Berthelot nr. 2 pe strada Eminescu nr. 5
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
se scriau pagini întregi. Sediul redacției se mutase de pe strada Berthelot nr. 2 pe strada Eminescu nr. 5. Și un ultim episod: în 1955, atunci când fiul său, student la facultatea de medicină, este arestat pentru participarea la o revoltă, I. Ciucurel adresează o petiție lui Petru Groza și merge să-i vorbească la București. Pedeapsa va fi redusă de la 12 ani la 9 luni, iar fiul își va putea continua studiile. Portret În 1997, apărea volumul „Povestiri și legende”, de Ioan
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
adresează o petiție lui Petru Groza și merge să-i vorbească la București. Pedeapsa va fi redusă de la 12 ani la 9 luni, iar fiul își va putea continua studiile. Portret În 1997, apărea volumul „Povestiri și legende”, de Ioan Ciucurel, editat de Fundația Culturală „Ioan Slavici” din Arad și îngrijit de fiica mai mică, Natalia. În prefață aceasta scria: „Ioan Ciucurel, autorul acestei cărți, a văzut lumina zilei în 14 ianuarie 1897, într-o familie de țărani cu frică de
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
9 luni, iar fiul își va putea continua studiile. Portret În 1997, apărea volumul „Povestiri și legende”, de Ioan Ciucurel, editat de Fundația Culturală „Ioan Slavici” din Arad și îngrijit de fiica mai mică, Natalia. În prefață aceasta scria: „Ioan Ciucurel, autorul acestei cărți, a văzut lumina zilei în 14 ianuarie 1897, într-o familie de țărani cu frică de Dumnezeu, în satul Șoșdea, județul Caraș-Severin. A urmat școala confesională română din satul Șoșdea. Bunicul său, Moș Pepa, din dragoste și
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
germană și italiană. ( L. R.) Icoane și cuvânt Joi, 13 octombrie, de la ora 12, în Sala de Marmură a Muzeului Banatului va avea loc o dublă lansare de carte: Nicolae Săcară, „Icoane pe sticlă din Banat“, și Vasile Râmneanțu, Lucian Ciucurel, „Istoricul gazetei Cuvântul Satelor“. Volumele vor fi prezentate de Î.P.S. Nicolae, mitropolitul Banatului, și prof. univ. dr. Ioan Munteanu. ( S. P.) Peisajele Bradului Luni, 10 octombrie, de la ora 17, la Galeria Pro Armia din Piața Libertății, Timișoara, va avea
Agenda2005-41-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284311_a_285640]
-
ansamblu folcloric „Doina Timișului” va efectua și în această vară un turneu peste hotare, făcând cunoscut dansul, cântul și portul bănățean. După cum ne-a informat dl Marius Ursu, maestru coregraf, ansamblul - a cărui conducere muzicală este asigurată de dl Achim Ciucurel - va participa în data de 17 iulie la un festival internațional de folclor în localitatea Portugalete din Spania. În continuare, în intervalul de timp cuprins între 13-27 august, „Doina Timișului” va lua parte la două manifestări de gen, organizate la
Agenda2005-29-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283944_a_285273]
-
la Portugalete (Spania), iar în perioada 13-27 august se va deplasa la două manifestări de gen, la Ostrava (Cehia) și Zacopane (Polonia). Succesul ansamblului se datorează și coregrafiei semnate de maestrul Marius Ursu, dar și conducerii muzicale asigurate de Achim Ciucurel. ( M. D. M.) Conferință Fundația timișoreană „Pentru Voi“ și Incluziunea - Federația Organizațiilor pentru Persoanele cu Dizabilități din România organizează în 30 și 31 august, la Constanța, conferința națională (cu participare internațională) cu tema „Viața în comunitate pentru persoanele cu dizabilități
Agenda2005-28-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283936_a_285265]
-
coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea cincizeci de ani și mama patruzeci și cinci. - La ce oră zici că pleci? Îl
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea cincizeci de ani și mama patruzeci și cinci. - La ce oră zici că pleci? îl
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
Elementele caracteristice în portul femeilor sunt: vânătoarea albă sau păstura cu flori roșii pentru cap, șurțele vinete din două-trei foi cu ochi, iar în spate cătrințele roșii, iile cu pumnașii întorși, apoi chieptarul cu flori mari, tot roșii și cu ciucurei; buboul negru, care era purtat în trecut atât de bărbați cât și de femei. La bărbați, cămeșa cu mâneca largă, pantaloni țesuți din cânepă în trei sau patru ițe, pe cap - pălării mici, rotunde iar în picioare călțunide din pănură
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea cincizeci de ani și mama patruzeci și cinci. - La ce oră zici că pleci? Îl
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
noapte coseau cu fir de arnici[ - Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. ] diferite desene florale, ca să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei colorați la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea cincizeci de ani și mama patruzeci și cinci. - La ce oră zici că pleci
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
noapte coseau cu fir de arnici[ - Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. ] diferite desene florale, ca să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei colorați la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea cincizeci de ani și mama patruzeci și cinci. - La ce oră zici că pleci
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei colorați la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea cincizeci de ani și mama patruzeci și cinci. - La ce oră zici că pleci
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]