208 matches
-
soarelui în calea unui tramvai, condus de o femeie, care îi retează capul. Ivan Nicolaevici Ponirev este un poet tânăr și energic, care scrie la revista lui Berlioz sub pseudonimul Bezdomnâi (Pribeagul). Descris ca "un tînăr lat în umeri, roșcovan, ciufulit" acesta este mult mai impulsiv și suspicios. Stepan Bogdanovici Lihodeev este colegul de apartament al lui Berlioz și directorul Teatrului de Varietăți. A doua zi după moartea lui Berlioz, acesta primește vizita profesorului Woland, care-i dezvăluie că semnaseră un
Maestrul și Margareta () [Corola-website/Science/320625_a_321954]
-
foarte bine cu ei și io mă bucur, mie nu-mi place să mă trag de lângă un copil care... [Adina]... da, care... da, deci când vii aicea, ai un pic păru mai creț, mai negru, mai no... deci unii te ciufulesc, te jignește foarte tare... Mesajul Adinei și Sabinei către clujeni [Adina] ...ce le-am putea zice? [Sabina] Să fie fericiți, să aibă o familie... nu bogată, așa... [Adina] cel mai bogat îi sufletu tău, îi... nu trebe să ai... [Sabina
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
și, după ce el pleca În oraș, mergeam În urma pașilor lui și inhalam mireasma aceea, urmele parfumului lui. Știam la vârsta aceea, datorită lui, aproape toate mărcile de parfum bărbătesc. Ne mai descoperea câteodată jocul acesta și ne zâmbea ușor, ne ciufulea bretonul și pleca spre noile lui cuceriri. După ce Doru a Împlinit șaptesprezece ani, nu l-am mai văzut la fel de des prin fața blocului. Era ocupat cu școala și sportul. Avea rezultate bune la Învățătură, În special la matematică și fizică. Imaginea
Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
marginile pământului să-și verse sângele, dar pentru ce? Ca să fim robiți, să n-avem nici un drept, copiii noștri să fie tot proști, ori vor învăța ceva, ori ba? Așa nu vom purta armele, ca Sfânta Lege să ne-o ciufulească. Jos armele! Aruncați afară păgânii dintre hotarele noastre! Auziți creștini români, numai atunci vom sluji, când vom vedea carte de la înălțata împărăteasă, unde-s întărite drepturile noastre; până atunci, nu, odată cu capul. Ce dă Gubernia și cancelaria din Beciu, e
Tănase Tudoran () [Corola-website/Science/311537_a_312866]
-
pământului să-și verse sângele, dar pentru ce? Ca să fim robi, să n-avem niciun drept, copiii noștri să fie tot proști, ori vor învăța ceva, ori ba? Așa nu vom purta armele, ca și sfânta lege să ne-o ciufulească tisturile. Jos cu armele! Alungați afară păgânii dintre hotarele noastre! Auziți creștini români, numai atunci vom sluji, când vom vedea carte de la înălțata împărăteasă, unde-s întărite drepturile noastre; până atunci nu, o dată cu capul! Ce dă gubernia și cancelaria din
Tănase Tudoran () [Corola-website/Science/311537_a_312866]
-
răcească, îl conduse până la intrare. — Să vii repede, se rugă ea, punând în acele cuvinte de rămas bun toată dragostea și fidelitatea. Ieyasu merse în tăcere până la poarta principală. Dar, în timp ce pornea la drum pe sub stele, răcorit de briza serii, ciufuli coama calului și starea de spirit i se schimbă complet - dovadă că prin vene îi curgea un sânge tânăr și plin de viață. — Heishichi, am cam întârziat, nu-i așa? întrebă el. — Nu. Pe bilet nu era indicată clar nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Plimbarea prin orașul înțesat de amintiri are datele unui mic poem în proză: În Iași curge un soi de înțelegere cu spațiul, cu timpul. Uite, acolo m-am sărutat prima oară, elev fiind la L.B. Nr. 1 , cu o elevă ciufulită de la Clasic (...)... ea a închis ochii și am crezut că leșină, atît de albă i-a devenit fața cu nas de Pinocchio,... apoi a plîns și-a zis că de-acum, dacă am sărutat-o, nu?, o voi părăsi... iar
Scriitori în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10837_a_12162]
-
geloase pe diamantele ei, inclusiv regina Victoria. Meriel Buchanan, fiica ultimului ambasador britanic în Rusia Imperială descrie următoarea scenă: "Regina a comparat tiara Ducesi cu cele ale propriilor fiice, ridicând din umeri ca o pasăre a cărei penaj a fost ciufulit, cu colțurile gurii trase în jos și cu o expresie pe care cei care au cunoscut-o au învățat să se teamă". Ducele și Ducesa de Edinburgh au început repede să-și întemeieze o familie. La doar nouă luni de la
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
spera el, modificări de opțiuni? —Hei! Ați ajuns! Intrați, a auzit-o pe nevastă-sa strigând la grupul de oameni care așteptau la ușă. Hugo i-a urmărit, din capul scărilor, cum au intrat: un fotograf frumos, cu un păr ciufulit în mod deliberat, asistenta lui blondă și minionă, o jurnalistă cu părul tuns scurt, ochelari tehno, cizme până la genunchi și o haină strâmtă cu un imprimeu cu pătrățele. Toți priveau de jur împrejur cu ochi care parcă-și cereau scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
moarte și le va da clar de Înțeles că nu poate apărea În fața camerei. Ar prinde bine să se prefacă și că-i vine să verse. Ca să fie spectacolul complet. Nu se va rade și nu va face duș. Își ciufuli părul și Îmbrăcă niște haine boțite. La 8:45, va lua un taxi până la ambasada Statelor Unite ale Americii. Dacă va fi văzut de cineva de la TV Myanmar, va spune că pleacă În căutarea unui doctor vestic. Era acoperit? Perfect. Tocmai se pregătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
linia ferată, prin curtea remizei de vagoane (făcuseră o spărtură în gard, după care îl dărâmaseră cu totul, să treacă mai ușor); cu ăștia chiar nu era bine să te pui. Pe băieți, îi găseai a doua zi la muncă: ciufuliți, tumefiați, încărcând lăzile la fabrica de pâine ori trăgând de cabluri în depoul de troleibuze. În restul săptămânii, nu mișca nimic. Se mai juca fotbal în curtea școlii (dar trebuia să te știe cineva din cartier, ca să intri acolo) sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai fusese la cîteva înmormîntări și toate au fost la fel. Multe creaturi mari, de toate speciile, care se-adună în grupulețe și discută de-ale lor. Cînd se-apropie Alin cu ai lui, îl trag de obraji și-i ciufulesc părul, apoi îi spun ce mare s-a făcut, cum merge cu școala, da cu fetele și altele la care n-are prea multe opțiuni de răspuns și din care nu poate selecta un curs al acțiunilor lui viitoare. Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
meu, asa cum făcea ea de obicei. Avea un parfum ciudat cu miros de portocale care se potrivea perfect cu senzualitatea ei. Îi plăcea mult să o excit, își abandona pieptul în dezmierdarea buzelor și a mâinilor mele și-și ciufulea părul pubian, invitându-mă s-o mângâi mai lesne. Voia să fie luată cu binișorul, cucerită pas cu pas, baricada cu baricada. Afară fulgerele brăzdau cerul, părând să se depărteze într-o altă lume, căci cea adevărată era formată din
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
pășit înăuntru, am aruncat o privire prin încăpere și l-am văzut. Aveam impresia că visez. Se schimbase. Șase ani. Devenise cu totul altul. El era oare curcubeul meu, M.C.-ul meu, rațiunea mea de a trăi? Șase ani. Era ciufulit, ca și altădată, însă părul lui nu mai avea pic de strălucire și se subțiase. Fața i se buhăise și era livid, iar ochii foarte roșii. Îi lipseau câțiva dinți din față, însă gura îi mergea întruna. Îmi făcea impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în cale. Bătrânul se opri, surâse amintirii (se gândi că așa erau și ei, oamenii muntelui, în vremea tinereții lor), iar prichindelul de văru-meu sări cu gura : Atunci, cum de ținea digul ? Și cum au fost tăiați bolovanii ?" Bătrânul îi ciufuli părul blond și-i spuse : "N-ai auzit tu de iarba fiarelor?" Firește că auzisem cu toții: deschidea orice lacăt iar fierul se făcea moale ca mămăliga dacă-l atingeai cu ea. "Ei bine, nu numai fierul dar și piatra ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vedeam nimic altceva, dar îl strângeam tare de genunchi, să nu-l pierd, să nu mă rătăcesc pe cale, să nu uit drumul... Fiindcă așa, dincolo de ochii Lui, se deschidea Calea spre Tatăl Lui. Și deodată, i-am simțit iarăși mâna ciufulindu-mi părul : s-a aplecat la urechea mea și mi-a șoptit: "Așa, frate drag... și o să fii și tu cu mine, în casa Tatălui Meu..." Și cum mă uitam pierdut în ochii Lui și nu vedeam decât Calea, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
viața lui, mi se păru că se stârnește vântul. Mai întâi, așa, ca o adiere ușoară și înmiresmată, apoi ceva mai puternică, s-a jucat o clipă-n pragul casei, în frunzele copacilor, ne-a dat ocol și ne-a ciufulit părul, a scuturat câteva flori albe-amărui din zarzărul nostru și s-a înălțat, așa, spre cerul senin, care-și purta alene podoaba de nori albi și mici, știți voi, norii aceia cărora bunicul le spunea "îngerași" nu c-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
dau pe-acolo. Da' acu' ce era să fac, în mijlocul mării ?! Soarele era de două sulițe pe cer și ardea. Ei, ai terminat ?! Uită-te la mine. Ce glas avea ! Adânc și blând, parcă mă mângâia da, uite, acu-mi ciufulește părul în creștet. Crede că-mi trece supărarea așa ! Ba bine că nu, ce mi-s eu ?! M-am supărat, gata, supărat rămân ! Și-am scuturat capul. Mă uitam urât cât puteam pe sub sprâncene. Să știe și să simtă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mai bea porcăriile alea, am spus eu. — Costă o avere, asta e adevărat, zise Rachel gânditoare. Linda Îi nimerește Întotdeauna punctul sensibil. — De ce-l urăște atât de mult? Întrebă Lesley, cu ochii cât niște farfurioare albastre. Părul bălai i se ciufulise În jurul capului și Încă mai purta canadiana de schi roz bombon și strălucitor. Ce mai, Barbie pe pârtie. Paharul de ceai este vândut separat. Rachel dădu din umeri: — Jeff refuză să fie În relații bune cu persoanele din conducere, explică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ce urma să se lanseze. Dacă, În seara asta, ar fi avut o coafură ciufulită, puteai să pariezi că, În două luni, Vogue avea să proclame că părul răvășit era la modă, tipărind teancuri de fotografii cu Linda și Christy , ciufulindu-se Într-o veselie. Baby era dată cu un ruj roșu dens, iar ochii Îi erau fardați din belșug cu khol. Purta un pulover negru, subțire și cu mâneci scurte, peste o fustă dreaptă și strâmtă, de aceeași culoare, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ca și când ceva se confirmase sau fusese dus la Îndeplinire cu succes. Păi, atunci haideți să mergem, spuse el. N-are rost să mai stăm pe aici, nu? Sper că ai destulă mâncare, Jan. Dev și cu mine suntem lihniți. Îi ciufuli părul băiețelului. — N-ai nevoie de un duș? zise Janice. Nu, pot face unul acasă. Stai cu noi În seara asta? Întrebă Devon nerăbdător. — Numai ce l-ai auzit zicând că da, Îl certă maică-sa. Tu nu asculți niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
niște cârpe. Când, În cele din urmă, Își desprinse buzele de ale mele și m-a privit, ochii Îi erau atât de albaștri Încât păreau Încărcați cu electricitate, impresie la care contribuia și părul de pe ceafă, pe care i-l ciufulisem. Rămăsesem amândoi fără suflare și, o vreme, n-am putut rosti nici un cuvânt. Eu eram foarte ocupată să-mi recapăt echilibrul. Sângele Îmi curgea cu atâta rapiditate prin vene că amețeam. — Și cine e persoana cu care locuiești? am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cu o verigă mai mult ca de obicei. — Bine, o să ținem legătura. — Da, îți mulțumesc că ai venit. Un moment mai târziu, Alex se găsea din nou în strada măturată de vânt, fără să-i mai pese acum că-i ciufulea părul. Pășea vioaie, cu mâinile în buzunare, zâmbindu-și, apoi râzând înfundat. „Dumnezeule Atotputernic, creator a tot ce există, judecător al oamenilor, recunoaștem și deplângem numeroasele noastre greșeli și păcate pe care le-am săvârșit prin gând, vorbă sau faptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
când Pearl îl zărise pe John Robert, ea tocmai își scosese rochia înflorată ca să facă o baie, convinsă fiind că era prea târziu pentru o vizită a filozofului. Cuprinsă de panică, își trase din nou, în grabă, rochia peste cap, ciufulindu-și părul negru, drept, îngrijit, și o zbughi în jos pe scări, încheindu-și nasturii din mers. Hattie, care citea I Promessi Spasi în camera de zi, cu una dintre cozi atârnându-i despletită și papucii de casă zvârliți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
oglindă să verifice dacă soarele nu le-a afectat pielea. Voiam siguranța zilnică a faptului că sunt mutilată. Așa cum o oloagă deformată și desfigurată din naștere își poate conduce mașina cu geamurile deschise și să nu-i pese dacă-i ciufulește vântul părul, ăsta-i genul de libertate pe care o căutam. Eram obosită să rămân o formă de viață inferioară doar datorită aspectului meu. Obosită să fac comerț cu el. Să înșel. Să nu fac niciodată nimic adevărat, dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]