797 matches
-
din nou în vechea bojdeucă din Buna Vestire, ca urmare a unei noi înțelegeri cu proprietarul care îi dăduse afară, în vara aceasta. La ieșirea din spital, am găsit în salonul cel mare cele două porumbițe ale Alicei, uguind și ciugulindu-se drăgăstos, pe pervazul din cărămidă al ferestrei. Și pe Baby, întins pe burtă pe covor, într-o pată de lumină a soarelui de apus, răsfoind cu seriozitate un catalog cu scoarțe al Fabricii de Arme din Saint-Etienne, "în vederea", mi-
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
rubrici de sport. Și Păunescu, și Vadim au comentat, la începuturile lor, meciuri de fotbal. Nu știu dacă din pasiune sau pentru că lingușindu-se pe lângă generalii de armată și securitate ce patronau acest sport prindeau și ei o deplasare, mai ciuguleau o diurnă, mai aduceau pe șest în țară o casetă video (porno sau creștină - doar istoria ne va lămuri!) în orice caz, contactul cu acea lume - coruptă până-n măduva oaselor - i-a inspirat pe "marii patrioți de azi" sau, dimpotrivă
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
aceea îngrozitoare. La început, când eram singuri cu părinții, mâncarea era o sărbătoare. Fulvia Flaminea ne servea cotcodăcind în jurul mesei, cu o vocație a neorânduielii care făcea viața veselă, și la sfârșit se așeza cu noi și termina prin a ciuguli câte ceva din farfuriile tuturor. De când doamna Forbes a preluat însă destinul nostru, ne servea într-o tăcere atât de întunecată că puteam distinge bolboroseala supei care fierbea în oală. Mâncam cu șira spinării sprijinită de spătarul scaunului, mestecând de zece
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
și îi cheamă cu un fluierat special, punînd mîna pe un miez de pîine... Trei porumbei apar numaidecît de sub patul cazon învelit cu o pătură cenușie perfect întinsă. Apar blînzi, fără să se ferească, oprindu-se la picioarele noastre și ciugulind iute fărîmiturile de pîine. Sub pat, spunea A., aveau mei pus de el; dar se vede treaba că isprăviseră meiul și ieșiseră să se reaprovizioneze în odăița curată cu geamul veșnic deschis. Erau la etajul doi. Porumbeii, dacă ar fi
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
era sfoară de Manilla. "Sunt călători?" întrebasem intrigat... A. răspunsese privindu-i cu drag: "Călători, călători, cum să nu, dar azi nu mai călătoresc, stau la mine, cu mine; e mai bine pentru ei, sunt în siguranță, au ce să ciugulească, nu-i mănîncă oamenii, că am auzit că unii îi prind cu lațul și fac din ei ciulama, și A. se strîmbase de oroare. Reieșea, după teoriile lui de marxist lacom de cultură și de broșuri științifice materialiste că libertatea
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
încât am sacrificat puținii bani puși de-o parte pentru sărbătorirea scumpirilor de 1 aprilie și am cumpărat un Cielo care funcționează fără zgomot, fără trepidații și, mai ales, fără benzină... ...Duminică, 20 februarie, emisiunea "Travelling circular" (mă scuzați, doamna Ciugulea: chiar era nevoie de o "englezire" și aici ?), realizată de Iuliana Ciugulea, m-a convins încă o dată că, pentru a iubi televiziunea la modul profund, avem nevoie de responsabilitate profesională, inventivitate și naturalețe - elemente care nu intră deloc în cadrul "lucrului
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
de 1 aprilie și am cumpărat un Cielo care funcționează fără zgomot, fără trepidații și, mai ales, fără benzină... ...Duminică, 20 februarie, emisiunea "Travelling circular" (mă scuzați, doamna Ciugulea: chiar era nevoie de o "englezire" și aici ?), realizată de Iuliana Ciugulea, m-a convins încă o dată că, pentru a iubi televiziunea la modul profund, avem nevoie de responsabilitate profesională, inventivitate și naturalețe - elemente care nu intră deloc în cadrul "lucrului de mântuială" și a superficialității cu care încearcă să ne dopeze majoritatea
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
de promenadă al lacului și odată cu ea au început să o urmeze și cârdul de păsări care se apropiase de mal, dovedind că le este foame, sau că sunt obișnuite să li se arunce diferite alimente pe care să le ciugulească de pe luciul apei. În fața ei se ridica un ponton mare, tot construcție solidă din lemn, care spre capătul dinspre hoteluri avea câte o încăpere de fiecare parte, confecționate din lemn și placate cu scândură așezate pe orizontală, iar acoperișul le
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
de câmp într-o cană/ sub umbrela fleșcăită a postmodernității divinul/ carl gustav scrie cum scrie./ în absența stăpânului dus cu prietenii/ își permite stranii licențe, mistificarea/ grosolană a realității,/ practică delațiunea/ cum că// până și-un cocoș de tablă ciuguli petală cu petală/ din păhăruțul meu roza mentală,// denigrează/ flecărind de garabet cu vorbe rele,/ cum că scrisul meu atârnă prea mult/ de calitatea inspirației unui motan negru-negru/ cum că garabet merge prea des cu bărbătușul/ în căutarea inspirației și
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
doar să-l privească. DC News: Care este povestea imaginii cu bătrânul care hrănește porumbeii? Andreea Berecleanu: Până să apară el, erau câțiva porumbei. În câteva secunde, au venit de pretutindeni, sute. L-au înconjurat, l-au îmbrățișat, l-au ciugulit, îl așteptau. El era un reper pentru aceste păsări și ele pentru el. De fapt, cred că pentru el era singurul reper. Un om sărman, copleșit de o viață grea, care cred că doarme pe unde apucă. Dar care trage
INTERVIU. Andreea Berecleanu, despre o poveste TULBURĂTOARE. "Copiii mei au fost mișcați de gestul lui"-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25697_a_27022]
-
povestiri (ca scriitură, ca racord la realul verificabil ș.a.), momentul sinuciderii tatălui e dramatizat de memoria fiului, cu pronunțate detalii vizuale, dar cu o evidentă tușă ironică („s-a spulberat acolo, printre măruntaiele de somon, iar rămășițele i-au fost ciugulite de pescăruși timp de câteva ore înainte ca unchiul să urce din sala mașinilor și să-l găsească”), în „Ketchikan” e tratat realist de un narator întors, la 30 de ani, în orașul copilăriei, „locul unde tatăl meu acum mort
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
de vânzare. Pentru că în timp ce mamele de fete obișnuiau să râdă mult, să atragă atenția asupra grupurilor familiale, mamele de băieți stăteau distante pe divanele lor - prea conștiente de propria superioritate pentru a participa la zgomotul general și la certuri. Ele ciuguleau leneșe dintr-un fruct, cu ochii pe tinerele fete care pozau și zâmbeau afectat, și câteodată acceptau oferta de-a fi spălate pe spate de câte-o tânără făptură fermecătoare, dar cu asemenea condescendență, că imediat cele mai năpraznice speculații
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
dream I know they both Belong to me Like Chagall's violin The sound of non-resignation from the universe Of non-amateurs The fragile violin The Jew's canary Aș the eternal victim. * PARIS Se zbate lumină printre Frunzele-palmă vestejite Porumbei ciugulind Printre dalele romboidale Contemplând Marele Arc Stând pe o bancă Ore în șir Cucerind libertatea din mine, Elixir. PARIS (translated by Luiza Carol) light is struggling among the withered palmed leaves pigeons picking around among rhomboidal slabs contemplating THE BIG
PUTEREA CUVINTELOR / THE POWER OF WORDS (POEME BILINGVE / BILINGUAL POEMS) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381706_a_383035]
-
oamenii știu cum se face. Cum zicea un coleg de-al meu, moartea acestei femei pare o gură de aer pentru presa plictisită deja de inundații. După atâta apă, pică numai bine un cadavru proaspăt, din care toată lumea poate să ciugulească cu nesimțire câte-un pic, pic, pic. Și-altădată, și-altădată, o s-o facem și mai, și mai lată, logic. Întotdeauna e loc de “mai lată”.
Ce vă mai place să nu lăsați morții să se odihnească! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20334_a_21659]
-
Simona Tache Mi-a povestit o prietenă că a văzut, în Carrefour, la raionul de mâncăruri gâtițe, o vrăbiuța ciugulind dintr-o casoleta cu pilaf. N-a apucat, din păcate, să-i facă vreo poză, ca a zburat. Drăguț. Probabil că, pe lista de produse de la raionul cu pricina, s-a introdus și felul de mâncare “vrabie cu pilaf”, doar
Vrabia pilaf viseaza by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20464_a_21789]
-
Simona Tache WTF? Nici nu știam că există pedichiură cu pești. Pedichiură cu rațe o fi existând? Să stai cu picioarele-ntr-un țarc cu rațe și să te ciugulească rațele?
Pedichiura cu peşti te poate îmbolnăvi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20551_a_21876]
-
seama cam cum ar face o “nașă” din categoria femeilor extrem de capricioase? “Alo, dragă, fii atent, te rog să-l omori pe vecinul Giovanni, că nu-l mai suport și îmi intră și găinile lui mereu în curte și-mi ciugulesc roșiile. Așa, mersi. Auzi, da’, de fapt, lasă, nu-l mai omorî, că parcă mi-e milă. Știi ce? Ia dă-l dracu, ia-i gâtul! Sau nu, mai bine nu, că poate sunt io mai exagerată azi. Gata, m-
S-au emancipat femeile din mafia italiană! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20636_a_21961]
-
Mediterana în sec XVII) de la tarabele de presă din București, chiar astăzi. Mi se pare inadmisibil. De asemenea, vom interveni și asupra obiceiului lui de a investi, haotic și compulsiv, în diverse sortimente de dulciuri (biscuiți, ciocolate, bombonici). Le cumpără, ciugulește un pic din ele, după care le abandonează până expiră. În următoarele trei săptămâni, vom cumpăra fix câte un pachet de biscuiți și câte-o ciocolată. Stocul se va reînnoi numai după ce acestea vor fi consumate. Bun. Acuma să facem
Scurt raport despre starea economiei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20886_a_22211]
-
Mediterana în sec XVII) de la tarabele de presă din București, chiar astăzi. Mi se pare inadmisibil. De asemenea, vom interveni și asupra obiceiului soțului de a investi, haotic și compulsiv, în diverse sortimente de dulciuri (biscuiți, ciocolate, bombonici). Le cumpără, ciugulește un pic din ele, după care le abandonează până expiră. În următoarele trei săptămâni, vom cumpăra fix câte un pachet de biscuiți și câte-o ciocolată. Stocul se va reînnoi numai după ce acestea vor fi consumate. Mă mai gândesc și
Intrăm pe economii drastice by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20889_a_22214]
-
cu prietenele. O gașcă de pui de sex masculin încearcă să ne agațe cu impertinență, dar le dăm flit. După șuetă, pică numa’ bine un somnic de după amiază, la umbra unui pomișor. La trezire, parcă mai merge o gustare ușoară. Ciugulesc niște iarbă, prin gard, și mai beau niște apă. S-a mai înmuiat soarele, așa că fac niște plajă, după care joc tenis de cioc și picior cu niște alți pui, aflați în proximitate. La final, cedez râma moartă altcuiva, fiindcă
Am întâlnit şi pui fericiţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20929_a_22254]
-
să ia de la cineva o țigară. Era convinsă că o să i se pară oribilă. Ce mama mă-sii, doar era de 10 luni nefumătoare! Țeapă. I s-a părut foarte mișto și, timp de încă vreo două luni, a mai ciugulit de pe la alții câte-o țigară, două, trei. Treceau zile sau chiar săptămâni între țigările astea. A venit însă un moment în care a avut mai mult de lucru cu oameni care fumau. Ca să nu le ceară la infinit țigări, și-
În sfârșit, din nou fumător. Din păcate… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20967_a_22292]
-
Simona Tache L-au luat pe Gigi Becali cu mascații? Că așa am auzit... Sper erau mascați în oi, că au pătruns în castel ca si cum ar fi venit de la păscut, au behăit un pic, au mai ciugulit niște iarbă de prin curte, au eliberat niște maslinute negre pe pantofii războinicului, după care... surpriză, și-au aruncat blănitele cât colo și mi ți l-au umflat. Sau erau mascați în echipa Steaua?
Gigi si oaia troiana by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21125_a_22450]
-
se duc, ce-nvârtesc, ce tunuri dau. Simțea că ticăloșii ăștia monopolizaseră toate tunurile și el, cu ce să mai tragă? Cam așa gândea Mototolea, privind lung la stolurile de frunze moarte, care se repezeau în parbrizul mașinii, să-l ciugulească, să-l spargă. Aștepta de vreo trei ore și mai avea în față încă cinci mașini. Încă cinci clienți ratați, poate, printre ei, cel cu tunul veșnic visat. De fapt, se resemnase. Ce...tun? De tun îmi arde mie? Să
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
de primăvară. Și uite așa lumea are o scuză fiindcă suferă de lene. Probabil că nu e nimeni străin de replica nu-mi vine să fac nimic, uite ce vreme e! Dacă plouă, îmi vine să stau în pat, să ciugulesc diverse și să butonez telecomanda. Dacă e soare, e timpul pentru plimbare și pentru shopping. Indiferent de climă sau temperatură găsesc câte un motiv pentru a amâna până în ultima clipă ce am de făcut. Norocul meu că am o conștiință
Astenie [Corola-blog/BlogPost/97135_a_98427]
-
c-o voce tunătoare îl întreabă îmbufnat: -Ce cați în pădure cioară? Ai venit iar la furat? -Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i... Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui. Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măliga Spune plângăcios țiganul după ce-și umplu cotiga. -Taci din gură arapină, chiar mă crezi așa de prost? Nu copaci mânâncă puii... imediat te duc la post. -Domnu’, domnu’ păduraru, spune fără echivoc Dacă
ȚIGANUL... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380198_a_381527]