207 matches
-
am fugit de-acasă la Constanța cu un băiat, că-mi plăcea de el. Nu știam că fură. L-au prins și l-au arestat, iar eu am rămas singură pe drumuri. Am plecat cu trenul și în gară la Ciulnița, în tren s-au urcat soldații. Toți călătorii erau controlați și, cum n-aveam buletin și nici bilet de tren, am coborât din vagon și așa am ajuns la șatră. Țiganii m-au primit și m-am hotărât să rămân
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
am avut ocazia să găsesc un autobuz care transporta muncitori de la Oltenița la Constanța-Sud, locul spre care mă îndreptam, de fapt, ca să ajung cât mai repede la Mangalia - orașul meu de domiciliu. La un moment dat, trecând prin zona gării Ciulnița, acceleratul de București-Constanța mergea paralel cu autobuzul nostru. Când am ajuns la autogara Constanța-Sud, cu bagajele în mâini, m-am grăbit să merg în gara Constanța, să-mi iau bilete pentru Mangalia. Atunci a intrat în gară acceleratul menționat mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
de neatenția poate voită a celor care scoteau morții din vagoane și coborî. Furișându-se pe sub tren, trecu printre mai multe garnituri staționate și ajunse la peron. Pe o tablă imensă, prinsă la vedere pe peretele clădirii, citi numele gării: CIULNIȚA. Auzise de această gară, dar nu-și aducea aminte pe care cale ferată este. Pe aici nu călătorise niciodată. Nu știa de unde vin și unde se duc trenurile. Parcă picase în altă lume. Maia, deși era acum o domnișoară frumoasă
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
o șatră de lăieți. De școală uitase. De citit, nu mai citise decât ce scria pe firmele magazinelor și pe tablele indicatoare puse pe marginea șoselelor, cu denumirea comunelor prin care au tot colindat. Coborâtă din trenul morții în gara Ciulnița, a rămas singură pe lume, la adăpostul șatrei din mila acestor ființe de care era, acum, iubită și ocrotită. Bria credea că ea a înviat-o și o ținea numai pe lângă ea, ca pe un obiect drag, ce-i aparținea
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
iar părul negru, barba stufoasă și căutătura mai mereu încruntată îi dădeau un aer puțin exotic, de turist inadaptat și gata oricînd să înceapă o nouă experiență. Turismul s-a transformat, însă, rapid, în navetă pe ruta Călărași - București, via Ciulnița, și a sfîrșit ca o formă de captivitate asumată. Au trecut de atunci peste douăzeci de ani. Părul i-a încărunțit, barba are și ea o nobilă tentă gri-argintie, iar încruntarea din privirile de altădată a căpătat astăzi o ușoară
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
pictură". Aceste purtări schimbară într-atît opinia lui Simion despre Stănică, încît când Otilia și Felix porneau la moșia lui Pascalopol, toată lumea în casa Tulea vorbea de cununia Olimpiei ca de un eveniment iminent. VI Otilia și Felix coborâră în gara Ciulnița, întîmpinați cu brișca de Pascalopol, care plecase înaintea lor din București spre a pune ordine. Pascalopol era îmbrăcat într-un elegant costum rural-colonial (carîmbi de pânză închiși cu șireturi, costum de doc verde cu multe buzunare sistematice, pălărie de paie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Otilia stând între Felix și moșier, care luase hățurile, trăsura porni cu un huruit lin. Șoseaua era lutoasă, încărcată de un strat gros de colb uscat, și caii alergau fără greutate. Moșia se afla la vreo cincisprezece kilometri depărtare de Ciulnița, în direcția Dunării, departe de linia ferată, fiind cam la jumătatea distanței dintre Călărași și Fetești. Caii alergau cu o repeziciune de cursă, ridicând într-un stil decorativ picioarele de dinainte, în vreme ce Pascalopol îi atingea numai ușor cu sfârcul unui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
unul Ladima...a murit."403 În Epilog II, accidentul cauzator al morții lui Fred Vasilescu e prezentat intertextual se reproduce anunțul de patru rânduri dintr-un cotidian: "Aviatorul Fred Vasilescu a capotat, voind să aterizeze, din motive necunoscute încă, lângă Ciulnița. Autoritățile au plecat la fața locului. Cadavrul zvârlit din nacelă și decapitat e păzit de jandarmi. S-a deschis o anchetă pentru cercetarea cauzelor."404 Acest "pliu" intertextual provoacă toate divergențele de receptare și toate supradeterminările semantice posibile. Camil Petrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
suprafața de 1021 ha. În condițiile climatului arid eflorescențele de sare de culoare albă rămân la suprafață după evaporarea apei Ăde aici denumirea de albă). Lacul face parte dintr-o succesiune de limanuri - Costeiu, Jirlău, Câineni, Amara, Balata Albă și Ciulnița ce se întind în bazinul Buzăului. Ca și la alte lacuri din Bărăgan, gradul de mineralizare variază în funcție de evaporație și precipitații. Apa și nămolul de pe fundul lacului au fost utilizate din secolul al XIX-lea Ă vezi Vasile Alecsandri - povestirea
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
fiindcă mi-am depus eu carnetul de partid, pe onoarea mea. Nu va suporta durerea. Pedeleul fără Sandu Șpriț e ca parastasul fără colivă, ca Udrea fără vuton, ca Băsescu fără uischi, ca moartea fără coasă și ca acceleratul de Ciulnița fără... Ciulnița! Gicu sare de pe scaun și fuge către bar. După câteva secunde, din boxele atârnate sub copertina terasei se aude melodia „Pușca și cureaua lată”. Revine fredonând. Are În mâna stângă două halbe, iar În dreapta altă sticlă de Tămâioasă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
am depus eu carnetul de partid, pe onoarea mea. Nu va suporta durerea. Pedeleul fără Sandu Șpriț e ca parastasul fără colivă, ca Udrea fără vuton, ca Băsescu fără uischi, ca moartea fără coasă și ca acceleratul de Ciulnița fără... Ciulnița! Gicu sare de pe scaun și fuge către bar. După câteva secunde, din boxele atârnate sub copertina terasei se aude melodia „Pușca și cureaua lată”. Revine fredonând. Are În mâna stângă două halbe, iar În dreapta altă sticlă de Tămâioasă. Sandule, Sandule
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
am prezentat doar cîteva exemple, există și modalități evidențiabile, formal ori semantic, care marcheză consolidarea toponimizării unităților, în plan individual și prin influența ansamblului denominativ în care se integrează. Aducem ca exemple unele forme „derivate“ fonetic (Anineș < Aniniș, Hetmanul < Hatman, Ciulniță < Ciuliniță, Iloaiei < Ilioaiei) sau gramatical (Cărbunarea < Cărbunări, Gîrnițu < Gîrniță, Gropu < Groapă, Pîrîu Scurtelui, Bordeia, Bălgrade, Iancuri, Dealul de Groapă, Rîu de Mori, Valea cu Maria, Preluca lu Paltin, Stogu lu Cale), care sunt „memorabile“, unice, deci individualizante, prin disocierea din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Între aceste sufixe se află și sufixul -ița, care la romîni este accentuat (Craiovița, Cîmpinița, Sucevița, Ampoița, Bălșița, Șercăița, Vedița, Hobița, Brăilița, Vădăstrița etc.), pe cînd în formele slave accentul este pe rădăcină (ca în Bistrița, Oltenița, Toplița, Ialomița, Dîmbovița, Ciulnița, Cervenița, Oravița etc.) Blahnița Este numele unui rîu, lung de 56 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, și al altuia, lung de 53 de kilometri, afluent de dreapta al Gilortului. De la unul dintre hidronime au fost formate, prin polarizare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au ajuns în teritoriile noastre decît în secolul al VI-lea, după căderea statului hunilor (453), iar numele fusese atestat încă din secolul al II-lea, deci exista cu cel puțin patru sute de ani înainte de venirea slavilor în părțile noastre. Ciulnița Este numele a două sate din județul Argeș, respectiv Ialomița, și al unui liman fluvial din Piemontul Rîmnicului. Ciulnița Mare (grind în Balta Isaccei) și Cîmpul Ciulniței (subunitate a Cîmpiei Bărăganului) sunt formate prin polarizare de la baza Ciulnița. Corelat etimologic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
atestat încă din secolul al II-lea, deci exista cu cel puțin patru sute de ani înainte de venirea slavilor în părțile noastre. Ciulnița Este numele a două sate din județul Argeș, respectiv Ialomița, și al unui liman fluvial din Piemontul Rîmnicului. Ciulnița Mare (grind în Balta Isaccei) și Cîmpul Ciulniței (subunitate a Cîmpiei Bărăganului) sunt formate prin polarizare de la baza Ciulnița. Corelat etimologic cu aceste nume poate fi toponimul Ciulineț (gîrlă, afluent de dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
exista cu cel puțin patru sute de ani înainte de venirea slavilor în părțile noastre. Ciulnița Este numele a două sate din județul Argeș, respectiv Ialomița, și al unui liman fluvial din Piemontul Rîmnicului. Ciulnița Mare (grind în Balta Isaccei) și Cîmpul Ciulniței (subunitate a Cîmpiei Bărăganului) sunt formate prin polarizare de la baza Ciulnița. Corelat etimologic cu aceste nume poate fi toponimul Ciulineț (gîrlă, afluent de dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci sau poate sute de nume din aceeași familie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
părțile noastre. Ciulnița Este numele a două sate din județul Argeș, respectiv Ialomița, și al unui liman fluvial din Piemontul Rîmnicului. Ciulnița Mare (grind în Balta Isaccei) și Cîmpul Ciulniței (subunitate a Cîmpiei Bărăganului) sunt formate prin polarizare de la baza Ciulnița. Corelat etimologic cu aceste nume poate fi toponimul Ciulineț (gîrlă, afluent de dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci sau poate sute de nume din aceeași familie (în DTRO sunt douăsprezece toponime), desemnînd pîrîiașe, bălți sau locuri legate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
afluent de dreapta al Dunării). În dicționarele pe regiuni există zeci sau poate sute de nume din aceeași familie (în DTRO sunt douăsprezece toponime), desemnînd pîrîiașe, bălți sau locuri legate într-un fel de apă. Majoritatea specialiștilor, cunoscînd mai ales Ciulnița de pe ruta de cale ferată București- Constanța, care se află în zona Bărăganului, au acordat credit deducerii numelui din apelativul ciuliniță, diminutiv al lui ciulin(ă), „plantă erbacee bianuală cu frunze spinoase“ (vezi romanul Ciulinii Bărăganului de V. Em. Galan
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care au la bază, într-adevăr, apelativul ciulin). Alternanța formelor sincopate cu cele nesincopate se întîlnește în unele documente, dar nu a fost înregistrată pe teren (mai ales în anchetele pentru DTR). Surse credibile documentar și științific au consemnat apelativul ciulniță cu sensul de „bulbuci“ „cînd apa curge cu multe vîrtejuri“, ciulineț cu sensul de „nămol rău mirositor și foarte adînc, provenit din putrefacția plantelor acvatice plutitoare“, iar ciulmoare cu sensul de „apă tulbure amestecată cu mîl“. În urma acestor informații noi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rău mirositor și foarte adînc, provenit din putrefacția plantelor acvatice plutitoare“, iar ciulmoare cu sensul de „apă tulbure amestecată cu mîl“. În urma acestor informații noi, credem că avem de-a face cu două grupuri toponimice diferite, formate din apelative diferite: Ciulnița etc. și Ciulineț etc., fiecare cu derivații săi. Sensul celor două apelative implicate motivează mult mai bine toponi mi zarea tipurilor de locuri descrise ca referenți geografici ai numelor. Cluj Este numele celui mai important centru economic și cultural al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
agrozootehnice 253,7 - Prestări servicii 17,8 �� - Import, export 64. "Ceres" - Producerea, industrializarea 216,3 Ciocănești - - Călărași Ciocănești Ciocănești - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 183,7 - Prestări servicii 32,6 - Import, export 65. "Agricolă" - Producerea, industrializarea 157,1 Dragalina - - Călărași Ciulnița Ciulnița - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 113,4 - Prestări servicii 43,7 - Import, export 66. "Agro- - Producerea, industrializarea 165,0 Dragalina - - Călărași Dragalina industrială și comercializarea produselor ------- turistică" agrozootehnice 139,0 Dragalina - - Prestări servicii 26,0 Ș.A. - Import, export - Alimentație
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
253,7 - Prestări servicii 17,8 �� - Import, export 64. "Ceres" - Producerea, industrializarea 216,3 Ciocănești - - Călărași Ciocănești Ciocănești - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 183,7 - Prestări servicii 32,6 - Import, export 65. "Agricolă" - Producerea, industrializarea 157,1 Dragalina - - Călărași Ciulnița Ciulnița - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 113,4 - Prestări servicii 43,7 - Import, export 66. "Agro- - Producerea, industrializarea 165,0 Dragalina - - Călărași Dragalina industrială și comercializarea produselor ------- turistică" agrozootehnice 139,0 Dragalina - - Prestări servicii 26,0 Ș.A. - Import, export - Alimentație publică
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
ținut-o numai în marșuri. Uneori la temele de luptă, se târau pe burtă ca șopârlele, simulau atacul unor redute...Când s-a terminat războiul, Cârțan și-a ridicat straiele ciobănești de la magazie și a plecat modest precum venise spre Ciulnița, unde și-a reluat ocupațiile obișnuite...Curând, prin valea Pojorții cobora la OpreaCârțișoara. În pragul tinzii l-a primit tușa Rașila cu lacrimi în ochi. Plecase un flăcău de optsprezece ani și se întorcea om în plină putere. A aflat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Vlădeni 2. JUDECĂTORIA SLOBOZIA cu sediul în municipiul Slobozia MUNICIPIU 1. Slobozia COMUNE 1. Albești 10. Gheorghe Doja 2. Amara 11. Gheorghe Lazăr 3. Andrășești 12. Grivița 4. Bucu 13. Miloșești 5. Căzănești 14. Munteni-Buzău 6. Ciochina 15. Perieți 7. Ciulnița 16. Reviga 8. Cocora 17. Scînteia 9. Cosîmbești 3. JUDECĂTORIA URZICENI cu sediul în orașul Urziceni ORAȘE 1. Urziceni COMUNE 1. Adîncata 12. Fierbinți-Tîrg 2. Alexeni 13. Gîrbovi 3. Armășești 14. Grindu 4. Axintele 15. Ion Roată 5. Balaciu 16
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
pentru producerea nutrețurilor combinate Bacău Bacău Bacău 76. Întreprinderea pentru producerea nutrețurilor combinate Băilești Băilești Dolj 77. Întreprinderea pentru producerea nutrețurilor combinate Brăila Brăila Brăila 78. Întreprinderea pentru producerea nutrețurilor combinate Caracal Caracal Olt 79. Întreprinderea pentru producerea nutrețurilor combinate Ciulnița Dragalina Călărași 80. Întreprinderea pentru producerea nutrețurilor combinate Cluj Cluj-Napoca Cluj 81. Întreprinderea pentru producerea nutrețurilor combinate Craiova Craiova Dolj 82. Întreprinderea pentru producerea nutrețurilor combinate Crevedia Crevedia Dîmbovița 83. Întreprinderea pentru producerea nutrețurilor combinate Codlea Codlea Brașov 84. Întreprinderea
DECRET nr. 298 din 2 august 1979 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134525_a_135854]