167 matches
-
bine de nu realizez ce mi se întâmplă. Făcând legătura între cele două îmi dau seama că nu eram doriți nicăieri. Toată viața mea am fost un taciturn construind un monument al tăcerii oculte. Nu știu de ce dar parcă eram ciumat sau aveam lepră, prietenii, în ghilimele spus, făceau chefuri, sărbători de naștere iar eu nu eram invitat cu toate că îi vedeam cum vorbesc fața de mine să se întâlnească sau să petreacă undeva. Pe mine nu mă chemau, nu vă dați
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
scutură bine de nu realizez ce mi se întâmplă. Făcând legătura între cele două îmi dau seama că nu eram doriți nicăieri. Toată viața mea eram un taciturn construind un monument al tăcerii oculte. Nu știu de ce dar parcă eram ciumat sau aveam lepră, prietenii, în ghilimele spus, făceau chefuri, sărbători de naștere iar eu nu eram invitat cu toate că îi vedeam cum vorbesc fața de mine să se întâlnească sau să petreacă undeva. Pe mine nu mă chemau, nu vă dați
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
unii adică neamurile soției nu vroiau iar pe deasupra cântăreții in timpul nunții s-au scandalizat între ei. Uite așa certurile o țineau lanț. (și-o fi băgat ăla cu cornițe coadă pe acolo) ...ajuns la lucru... ...,evitându-mă, parcă eram ciumat, parcă le-aș fi făcut ceva de toți se fereau de mine, sau o fi dat holera peste noi cum zicea în Padureanca lui Ioan Slavici. Stăteam la un hotel la mansardă fără ferestre cu un miros lugubru iar noaptea
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
lucra în acest centru. A dat din cap a nemulțumire, dar nu a vrut să intre în conflict cu nimeni, niciodată nu se știe cum se termină un asemenea incident. La ieșirea din cantină colegii îl ocoleau ca pe un ciumat, până și Gorila pe care îl considera ca un fel de locotenent al lui, a întors capul când l-a văzut. A înțeles care este nimicnicia vieții. Întodeauna există un revers, o plată a ceea ce se face rău. Evenimentul din
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
nemișcată. Mi-e trupul tot mai greu. E o povară. Mă părăsesc puteri, mă părăsesc prieteni, Mi-e teamă de o nouă primăvară. Și rătăcesc prin crângul de mesteceni. Chiar Râsul, amic din totdeauna, Mă ocolește de parc-aș fi ciumat ; Îmi povestește că Soarele și Luna, De ale mele glume, de-acum s-au săturat. Văd lumea mică, prin sticla învechită. În ceață groasă abia mai zăresc viață. Mai cern o amintire prin cerebela sită, Și vre-un regret - un
AUREL CHIRA-SEPTUAGENAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360557_a_361886]
-
dormit în casă, ci în grajd cu vitele, căci vitrega zicea că are păduchi. I-au adus de mâncare o strachină de borș cu mămăligă ca drept masa de seară. A continuat să se uite la Beldie ca la un ciumat cu niște ochi plini de ură ascunsă, dar pe care băiatul o știa și o simțea în sufletul său și se gândea cât de blând îl privea Leana surda, moș Lică și fratele său de cruce Grapă. Privirile acelea blânde
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
Călinescu: «Personalitatea lui Iorga e covârșitoare»” În fine, se cuvine menționată o altă persona non grata pentru denigratorii poporului român: Nicolae Iorga. Se vorbește tot mai puțin de marele istoric, iar cine o face riscă a fi trecut în rândul „ciumat” al naționaliștilor. De ce s-a ajuns aici? Nicolae Iorga, ucis de legionari la 27 noiembrie 1940, în timpul guvernării Antonescu, a avut o uriașă contribuție la cultura românească și universală. Larga sa recunoaștere pe toate meridianele globului îi irită pe “civiștii
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
socoti Cât pierzi și ce-ți revine, Daca iubind am duce-o bine S-ar umple cerul cu netoți. @ Iubesc?! Dar cui durerea îi convine? Ea-i doar o ardere pentru martiri și sfinți Ce-s răstigniți fără rușine Frumoși ciumați ,ai veșniciei hoți... Iubind deloc n-o ducem bine Și umplem raiul cu netoți ! Referință Bibliografica: rondelul iubirii / Alexandru Maier : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Maier : Toate
RONDELUL IUBIRII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374730_a_376059]
-
atesta acel pasaj sinistru al vieții și al vieții plastice, în care, din fericire, nu trebuia să mi se interzică peisajul sau nudul pentru simplul motiv că nu le practicam programatic. Refugiindu-mă în soluțiile oarecum abstracte ale modernismului european. Ciumat pentru noi, dar ajungînd, minune!, prin nu știam ce conexiuni poștale, în atelierul din Armeană, sub forma unor fastuoase albume Skira (ieșirile "în exterior", la marile muzee, fiind rarități). Dacă scena scării tramvaiului s-ar fi repetat cîțiva ani mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intelectualismului din Italia: pirandellismul; sub forma subiectivismului ironist din Anglia: shawismul; sub forma senzualismului dezmățat și expresionismului german; sub forma misticismului static rusesc; sub forma suprarealismului francez.” Adversară a acestei „boale culturale”, publicația își asuma rolul de a purifica „aerul ciumat de minciuni, urât și răutate”. Tradiționalismul fiind curentul „evoluției organice”, modernismul este considerat curentul celor care „se mulțumesc cu imitația servilă”. Drept consecință, F. ar fi avut menirea „să susțină literatura sănătoasă” împotriva elucubrațiilor unor „curente” ale căror „celebrități poetice
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
1987 pleacă împreună cu familia în Israel și se stabilește la Nazaret Illit, unde rămâne tot restul vieții. Debutează editorial cu volumul de proză Camera copiilor, publicat în 1969. Din cauza cenzurii, alte trei proze scrise de S. în România - Manuscrisul de la Ciumați, David rege și Izidor Mânecuță: cioburi - nu au putut să apară la vremea lor în țară. Plecând de la procedeele narative din Camera copiilor, Nicolae Manolescu îl citează pe S. alături de scriitori care, după 1965, recurg la aplicarea tehnicilor fluxului de
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
cei vii (Dies irae, Timpul cerbilor). Al doilea motiv obsedant este manuscrisul, fapt explicabil poate fiindcă scrierile lui S. au rămas mult timp în „sertar” înainte de a fi publicate. Considerată de autor cea mai complexă carte a sa, Manuscrisul de la Ciumați (scrisă în 1969 și publicată în 1989, la Tel Aviv) este o proză arborescentă, cu fraze întortocheate și cu un epic minim, prezentând o imagine caleidoscopică a lumii: la conacul Mironeștilor, transformat într-un azil de bătrâni, A. M. Mironescu stăruie
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
care S. se dovedește atât de legat în scrierile sale, e transpus - cum remarca Adrian Marino - „absurd și straniu, grotesc și parodic, proiectat pe un fundal simbolic-kafkian, care deschide perspective imaginare total inedite”. SCRIERI: Camera copiilor, București, 1969; Manuscrisul de la Ciumați, Tel Aviv, 1989; Izidor Mânecuță: cioburi, Tel Aviv, 1990; ed. (Isidore), tr. Monica Costandache, Paris, 1994; David rege, București, 1991; Parastasul, București, 1994; Funérailles à Bucarest, tr. Sanda Peri și Monica Costandache, Tel Aviv, 2000. Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Camera
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
de „marea plimbare” în spațiul mitologiilor consacrate (Troia, Ahile, Aiax, William Blake, Shakespeare etc.) sau personale. Iată modalitatea în care un mit acreditat virează într-unul personal: „William Blake a fost un om bolnav, / Nebun, lovit de streche și turbare, / Ciumat, lepros și-n țeastă cu-o tumoare / De ne-nțeles, cu bube pe picioare, / În sânge-având cristale mari de sare, / Ochiul uscat și spatele jilav / [...] / William Blake o dată s-a trezit / De dimineață cu un sloi de gheață, / Cu grijă
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
Gării de Nord, intră în Café de la Paix, pomenește de Jul. Giurgea, Constantin Almăjan, Simion Stolnicu, Stoian Gh. Tudor. De aceeași factură, dar alegoric în chip tendențios, forțat, este Împăratul Nix. Personajului titular, un despot sângeros, războinic, i se aduce un visător „ciumat” (altfel spus, un spirit nonconformist), de care se îndrăgostește împărăteasa. Ea își ucide soțul și se mărită cu Manuel, căruia îi dă și coroana imperială. Oripilată, după aceea, de ideile lui pacifiste, îl detronează și îl aruncă în temniță. În
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
au proiectat nebunia în sfera obscură a iraționalului. Din acest motiv s-a creat chiar un mit al nebuniei care a dus la segregarea, din punct de vedere social, a unor grupe populaționale asupra cărora erau proiectate culpabilitățile colective: leproși, ciumați, eretici sau sectanți religioși, vrăjitoare. Aceste forme de culpabilizare colectivă, de factură mitico-magică ce au persistat pe tot parcursul istoriei, au luat în secolul XX aspectele unor proiecții sublimate ale urii colective și ale „luptei de clasă”, în care procesul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
f.a.; Franz Herczeg, Când femeile se plictisesc, București, f.a.; Ejnar Mikkelsen, Demonul ghețarilor polari, București, f.a.; V. I. Nemirovici-Dancenko, Ocnașul, București, f.a.; Gabriele Reuter, Femeia cu picioare de capră, București, f.a.; Ferdinand von Saar, Sălbateca, București, f.a.; Charlot Strasser, Corabia ciumată, pref. trad., București, f.a.; Paul Verlaine, Închisorile mele, București, f.a.; Charles de Coster, Legenda și întâmplările vitejești, vesele și glorioase ale lui Ulenspiegel și Lame Goedzak în ținuturile Flandrei și aiurea, București, 1947; Aleko Konstantinov, Bai Ganiu, pref. Simion Rusachiev
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
puțin respect față de colegi. Ne-am adunat aici nu pentru că am vrut noi, ci pentru că așa s-a hotărât și fiecare ne dăm silința să ascultăm ce prezintă ceilalți chiar dacă nu ne interesează, iar dumnealui citește! De parcă aș fi fost ciumat, toți ochii s-au îndreptat ca la comandă spre mine, unii, mai puțini, cu dezaprobare, iar alții doar așa ca să nu se zică despre ei că nu-i interesează problema. - Crezi că ne-am adunat aici ca să te admirăm pe
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
arăți. Așa se educă tânăra generație? Te pomenești că ai și păduchi! Ce să mai fi zis Mircea când medicul m-a anunțat că am păduchi? Că a avut dreptate madam Charbonier (toașa C.)? Zile în șir m-am simțit ciumată. Ai mei și au petrecut o noapte cu pieptenele de os în capul meu, strivind gângănii. Îmi arsesem pielea capului cu litri întregi de petrol. Umblam înfășurată, cât mai pe lângă ziduri, n-am mai făcut vizite. Îmi ardea creștetul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lui era, cel puțin, deosebită. Din secolul al XI-lea adăpostise, printre altele, reședința mai multor familii bine situate, o Închisoare, un salon de curtezane, o bibliotecă de codexuri interzise, un cartier miltar, un atelier de sculptură, un sanatoriu pentru ciumați și o mănăstire. La jumătatea veacului al XIX-lea, căzînd practic În țăndări, palatul fusese transformat Într-un muzeu de diformități și de atrocități de circ de către un antreprenor extravagant care Își spunea Laszlo de Vicherny, duce de Parma și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și Hlincea au fost îngrijiți răniții. „În timpul războaielor din 1788-1792 și 1806-1812, precum și în primul război mondial 1916-1918 la Cetățuia și la Hlincea s-au înființat spitale pentru îngrijirea răniților și bolnavilor. La Hlincea documentele atestă existența unui spital de ciumați”<footnote Dosar 47/ 1807 footnote>. În anul 1807, „egumenul Arsenie raportează postelnicului din Iași despre cheltuielile făcute cu reparația spitalului de ciumați de la Hlincea, iar egumenul Leontie printr-o adresă trimisă, arată ce bani sunt necesari pentru întreținerea acestui spital
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Hlincea s-au înființat spitale pentru îngrijirea răniților și bolnavilor. La Hlincea documentele atestă existența unui spital de ciumați”<footnote Dosar 47/ 1807 footnote>. În anul 1807, „egumenul Arsenie raportează postelnicului din Iași despre cheltuielile făcute cu reparația spitalului de ciumați de la Hlincea, iar egumenul Leontie printr-o adresă trimisă, arată ce bani sunt necesari pentru întreținerea acestui spital, propunând ca banii să fie dați de către mănăstirile din Moldova închinate Sfântului Mormânt”<footnote Dosar 2 și 24/ 1807 footnote>. Prin aceste
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au fost îngrijiți și bolnavi de ciumă. Asta îi o noutate pentru mine, părinte. Eu știam doar de „Schitul Sihăstriei deasupra Socolii în codrii Iașului” (Schitul lui Tărâță), că a fost destinat de Ioan Theodor Calimah voievod ca bolniță pentru ciumați, pus sub epitropia mănăstirii Sfântul Spiridon. Asta ar fi ca o lecție pentru tine, care te învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu multă băgare de seamă Am să fiu mai atent, sfințite. Numai că n-am aflat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dar și pentru boierime... și pentru alți lăcuitori... din orașul Iașilor... Iaste trebuință și de geraf (chirurg)... și de spițer (farmacist)... numai trebuie să aibă și ei orânduită plata lor, leafa ce să cade”. Da’ ia adu-ți aminte, despre ciumați nu vorbește vodă? Ba bine că nu. Chiar mai mult, părinte; spune că „Ne-am încredințat că aice, la orașul... Iașilor, iaste foarte mare trebuință... a să face și un spital pentru cei... cu primejdii de boala ciumii”. Și mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sale. Aștepta să fie chemat. Dar asta nu se întâmpla și tăcerea din spatele ușii se prelungea. Nu se auzea nici un zgomot. Nici măcar tusea care îl necăjea, în ultima vreme, pe general, mai precis, de când înfruntaseră viscolul acela cumplit prin satele ciumaților. Brrr! Bine că scăparăm! Mai ales generalu’! Ce s-ar mai fi ales de ei, de toți soldații, de tot puhoiul armatei, dacă Înălțimea Sa și-ar fi pierdut sănătatea, poate chiar viața? Apără, Milostive, și ne ferește de așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]