134 matches
-
din mijlocul scobiturii aflate în spatele genunchiului, când genunchiul este ușor îndoit (Vu40). Apăsați cu degetul mare timp de un minut cele două scobituri din partea de jos a rotulei, de o parte și de alta a punctului central (S35, „Ochiul genunchiului”). Ciupiți și frământați cu toate degetele timp de două minute mușchii din partea anterioară a coapsei și mușchiul pulpei. Substanțe din farmacopeea chineză Luați produsul patentat Du Huo Ji Sheng Wan și urmați instrucțiunile. Puneți pe locul dureros cataplasma Shang Shi Zhi
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
ușor cu degetele capul pe linia centrală, de la frunte către ceafă, timp de două minute. Apoi bateți-vă ușor cu palmele capul timp de un minut. Ciupiți-vă ușor capul cu toate degetele. Cu degetele mari, arătătoarele și degetele mijlocii ciupiți mușchii de la ceafă. „Spălați-vă” fața cu palmele, fără apă. Ședeți cu ochii închiși și frecați-vă palmele până se încălzesc. Ștergeți-vă ușor fața cu patru degete, de la frunte spre ambele laturi ale nasului, spre buze, mandibulă, sub urechi
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
să primească bonul, lucru în care sunt interesați toți șefii casieriței. Așa că înțelegeți acum dvs. de ce. Străinii mai sunt preferați și din ordin superior, fiindcă trebuie făcuți să schimbe cât mai multă valută, așa că nu contează dacă au mai fost ciupiți la socoteală. Iar ciupeala asta merge uneori și până la 50% din consumație. Că toată lumea are nevoie de bani, fie ei chiar și valută. Dar atât românii, cât și străinii văd și înțeleg. Primii văd și tac, fiindcă nu au încotro
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
treburi în afară, când, fără grabă, alături de soldatul ce-mi menaja pașii de copil, introduceam mâna în buzunarul lui de la pantaloni, care, spart fiind, îmi permitea să-i contactez sexul. Celălalt ostaș, tot voinic, dar cu trăsături aspre, parcă ușor ciupit de vărsat, foarte devotat ofițerului pe care îl servea, învățase de la tata să lege cărți, utilizând în acest scop masa specială din curte și presa de lemn, albă și nouă, ce-i sta la dispoziție. Mă învârteam în jurul lui când
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la flăcăul în ițari - m-am îmbătat (întâia oară în viață), spre amuzamentul perechii fericite. De la dânșii, am fost invitat pe câteva zile la moșia unui avocat căsătorit cu o altă soră a Anei Slăvoacă. Femeie urâtă, dar inteligentă (fața ciupită de vărsat, ochii extrem de expresivi), urmase și ea dreptul la Cluj, unde cunoscuse pe simpaticul coureur; avea figura doborâtă de munca la moșia de care aproape singură se ocupa, căci avocatul se ținea mai mult de vânătoarea pe câmpuri, prin
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în localita tea Caralița, sat care avea câteva case în jurul tunelului ce aparțineau de comuna Agăș. Rușii, în ofensivă, cu militari proveniți din toate soiurile naționalităților, ruși, turcmeni, azerbaijani, tătari, tatjici și alte nații, identificați după fețe, unii cu chipurile ciupite și schimonosite, nu vedeau în mersul lor decât Berlinul, ținta misiunii lor de luptă, ceasul ș i hazaica celor peste care treceau triumfal. Nu întrebau altceva pe oamenii pe care îi întâlneau decât, unde este Berlinul: Cuda, Berlin? îi auz
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
porție”. Am rugat să-mi aducă pâine și brânză, alimente cumpărate din banii care fuseseră inventariați. Tot după amiază, spre seară, au venit trei ofițeri de securitate, cel mai mare în grad era îmbrăcat în civil și era cu fața ciupită de vărsat. S-au așezat pe scaune la masă, iar eu am fost poftit pe scaunul din fața lor. Cel mai în vârstă, cu fața stricată de vărsat, mi-a vorbit amenințător cam așa: „ Ce, crezi că noi nu știam ce
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care "taie Dunării albie nouă". Ce-are a face? Era vremea "cînd, pe lîngă valuri, calc pe bolovani". Ei vor ieși, însă, încetul cu încetul, din poezie. Deja în Cîntece de zi și noapte (1954) e loc de balade pastelate, ciupite, ici-colo, de un fior activist. Acolo unde nu se simte, lasă la iveală frumoase meditații de școală veche: "O, Moldovă, apa trece lin,/ Pasăre să fiu, să zbor aiurea/ Murmurînd puțin cîte puțin/ Cîntecele care-adorm pădurea./ Uite cîmpul, seara nu
"O, desigur, astăzi ți-ai ieșit din fire..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9459_a_10784]
-
comentatori de astăzi, speculând că referirea la „obrazul drăgălaș” al poetei, dintr-un poem contemporan ei, ar fi fost de o cruzime gratuită, dacă pe față i s-ar fi citit urmele bolii. Nu însă Berryman, care și-o imaginează „ciupită de vărsat, scrutând apusul, pe puntea obosită”. Gândirea poetei, îndrăzneață pe mai multe laturi, transpare prin limpezimea versului, nu întotdeauna ferit de accente moralizatoare; el nu distonează față de convingeri exprimate fără echivoc și în scrieri de alt tip. Le găsim
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
Cu chiolhane pe șprițache pînă cade lumea mache", Astaloș 1998). Starea de beție e descrisă și prin verbe ale agresiunii exterioare: insul beat este victima unor acțiuni mai mult sau mai puțin violente, metafore ale stării de ebrietate: lovit, atins, ciupit, abțiguit - pînă la rupt de beat sau împușcat în aripă. Eufemismele ironice prezintă amețealea băuturii ca pe o ușoară voalare a imaginii - atingere a fumului, a apei (sfințite), a aburului: tămîiat, afumat, aghesmuit, aburit, brumat. Seria pare logică, chiar dacă cuvintele
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
victima" se poziționează într-o zonă plină de insecte și intră într-un cort care are o gaură în partea de jos. Insectele intra în cort prin gaură și practic sunt prinse în capcană. Omul rezista, se lasă înțepat și ciupit, sacrificându-și pielea cu stoicism în numele științei. Procedeul se repetă săptămânal, unele "victime" oferindu-se în meniu și de două ori pe săptămână. 6. Curatator de toalete ecologice Poziționate în zone cheie pentru a servi celor care au nevoie să
Top zece job-uri cele mai rele din lume by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/65518_a_66843]
-
constați că nu te interesează. Între timp te pomenești provocat de un gest, un cuvânt, un foșnet să-ți mai arunci o dată privirea în direcția aceea și e posibil să descoperi ceva ce te atrage. Femeia de lângă tipul cu obrazul ciupit de vărsat de vânt e promițătoare, dar e în același timp periculoasă pentru că nu are nici o carte și caută asiduu pe cineva care să cadă pradă dialogului cu ea. Așadar te vei feri să faci cel mai mic gest care
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
bolnave de putere. De-a dreptul înspăimântătoare erau, însă, personajele aduse la televiziuni ca să "lămurească" poporul. Aceiași indivizi cu priviri fixe, cu voci gâjâite, de lupi hămesiți, gata să te sfâșie pentru simplul fapt că exiști, aceleași doamne cu ten ciupit și cu părul degradat vopsit în galben-cânepiul ce depozitează frustrările de-o viață ale unei feminități castrate înainte de îmbobocire. Ca și în poliție și în serviciile secrete, unde supraviețuitorii ceaușismului dau rod greu în fiecare an, și la finanțe - un
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
subcultural, te ajunge, ca și muzica lăutărească de București, în care sclipeau cu ani în urmă Fărîmiță Lambru și Romica Puceanu. Un precursor al manelelor, Dona Dumitru Siminică, voce de scopit și lălăială lîncedă, avea un succes nebun la intelectuali ciupiți, pînă în '89, nu pe discurile de la Electrecord, ci pe casete clandestine în care cînta Bidineaua și alte cîteva vechi compoziții, măscăricioase, cît se poate de țigănești. Astea însă făceau parte din patrimoniu. Să mă ierte oamenii de cultură culți
Îi trimitem pe maneliști la Bug? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11020_a_12345]
-
textului expresivitatea schițelor pe care le conține lucrarea. NOTĂ: Nu se admit contestații la probele de aptitudini. PROBELE DE APTITUDINI PENTRU ADMITEREA ÎN LICEUL VOCAȚIONAL SPECIALIZAREA MUZICĂ SECȚIA INSTRUMENTALA A. Instrumentele orchestrei simfonice 1. Instrumente cu coarde cu arcuș, coarde ciupite, instrumente de suflat Proba I Proba de instrument compusă din: a) o gamă, aleasă, prin tragere la sorți, de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu; ... b) un studiu, pe note, la alegerea comisiei, din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
așadar, rosturi despre care nu băgăm de știre, praguri peste care ne trece pasul nostru de defilare, dar de care, odată și-odată, ne lovim. Credința că micile chibzuințe apără de marile pierderi, face împăcarea domoală ivită de pe strune abia ciupite: "Furnici de aur, clipele zilelor mici,/ le ștergem pe picioare, le strivim în pulbere.// La pragul zilelor mari,/ greu ajungem; niciodată/ pe cele treisprezece drumuri ale norocului.// Cumpăna se'nclină la ivirea proorocului,/ sus; apele rămîn jos,/ pentru gura celui
Nerostitele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7533_a_8858]
-
de crâșma La Tomescu (înainte de a deveni, prin anii treizeci, Cinematograful Tomescu). Interesant că nimeni nu spunea nici de crâșmă, nici de cinema La nea Tomescu: nu mergea, probabil, cu înfățișarea acelui domn grav, mic, negricios, cu mustăcioară drăcească și ciupit de vărsat. Pe geamul pătrat al crâșmei, de odinioară, a lui Tomescu, scria cu litere de mână cu vopsea albă: DOI LEI BURTA DE VIN... Cât s-a întâmplat să călătoresc pe glob, nicăieri nu am întâlnit o asemenea măsură
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
rece, chiar dacă aprinsă de patimă, așezată, ca o glazură, pe felioare de șist. O jelanie cu dîre de anecdotă după misterele de odinioară, din care au mai rămas numere de spectacol animate de riscul ca, din paiața cu blana roasă, ciupită să-și mai dea drumul, cine știe, fiara. Așa că ,magul" strigă, ba poruncitor, ba pițigăiat, la oamenii lui să-și mai ia în spate blana de urs, să-și piardă urma printre dihănii, să amîne cît pot saltul în lumea
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
ca să-și privească noul prieten dormind, cu buzele lui palide strânse într-un mod ciudat și cu pleoapele zvâcnind. Un alt newyorkez de la bordul lui St. Lawrence era Robert Jackson, un bărbat de treizeci și unu de ani, cu fața ciupită de vărsat și ochi verzi-gălbui. Era măcinat de febra unei vieți irosite pe meleaguri străine, și fusese peste tot: în insule îndepărtate din estul Indiei, pe coasta africană și în porturile promiscue ale Americii de Sud. Lăuda depravarea cruntă din bordelurile Orientului
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
și picior al său păreau un stâlp gros, cu degete ca niște cârnați păroși. Peste pantalonii largi, bine umpluți, și sub haina care plesnea la cusături, o flanea roșie, plină de pete slinoase, îi contura tenderul. Cu bărbiile revărsate, fața ciupită lucea de grăsime ; nasul gros și buzele vinete țineau bună companie unor ochi bolovăniți. Afacerea cu golitul haznalei numai Voicea o angaja. După ce făcea prețul, își căuta tovarăși : de obicei un moșneag tăcut și singuratic care mirosea de bătrânețe ; un
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
UN REVOLTAT Ocupațiile lui Neculai stau în meditație și cerșit. De pe banca din fața haltei se scoală un om cu chipul îmblânzit de hodină ; uneori cere de pomană ; alteori propovăduiește mântuirea sufletelor. Tuleie de păr galben îi frăgezesc obrajii. De sub borul ciupit al pălăriei răsar câteva smocuri spălăcite. Privirile sale sunt atât de șterse încât niciodată nu-ți dai seama încotro se îndreaptă. O improvizație e surtucul peticit și pantalonii cu vipușcă pe care i-a căpătat ieșind din pușcărie. Altminteri Neculai
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de Pontifex Maximus. Nu-i plăcea să primească banii În rate, nici să fie probozit, noaptea și la lumina unui felinar, de doi necunoscuți care se ascundeau după niște măști și nici măcar nu plăteau peșin. Însă colegul lui cu fața ciupită de vărsat, mai puțin exigent, părea interesat de cu totul alte chestiuni: — Cum rămâne cu pungile celor doi ageamii? Îl auzi Întrebând. Trebuie să le predăm și pe ele? Italian, deduse căpitanul auzindu-i accentul. Vorbea liniștit și grav, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
zid de vehicule, poluare de toate felurile, olfactivă, sonoră, cinetică, vizuală. Frînturi de dialog și monolog de roman joycean:"asta da, nesimțire! "dolari, adică nu, euro" am scăpat"cretin"e dată dracului" i-am zis eu" Un zgomot de coardă ciupită pe care nu-l pot identifica. Înjurături. Claxon. Sirenă de salvare. Frîne. Scîrțîit. Intru într-o clădire. Și aici se lucrează, și aici praful e de un strat. Revin acasă, cu gîndul de a recupera ceva din ziua pierdută. Seara
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
merită comemorat de ziua lui, n-au decît să-l comemoreze. Asta e modesta lor contribuție la democrația autohtonă. Sub Ceaușescu n-ar fi zburdat ei prin cimitire, pomenind pe cine ar fi avut ei chef. Dar cînd aud intelectuali ciupiți că vor să se prosterneze înaintea lor, ca să iasă în față ca păduchii, asta chiar mă irită. Mi se pare o formă de cerșetorie care îi insultă pe adevărații cerșetori. Să întinzi mîna după nițică glorie sau măcar băgare în
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
ei răsuna pe un coridoe nevăzut, pînă fu oprit de o ușă trîntită. Cîntecul era melodios, dar fără o linie anume, semănînd mai degrabă cu notele scoase de o pasăre. Pe scară îi zări conturul gîtului, pulsîndu-i ca o coardă ciupită. Era zăpăcit și se întreba dacă e cazul să se simtă insultat. Probabil că ea știa că o urmărise, de ce nu se oprise, atunci? Ar fi putut s-o ajungă din urmă, dacă ar fi mers mai repede; de ce n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]