405 matches
-
ied/ Soarele și melcii în iarbă// Părul scurt prin pălărie/ I se vede ca o sită/ Scuturînd pe munți scrumbie/ Ca din apă argăsită// Lunca îi e închisă belci/ Cu bordeiul la ureche/ Scoțînd fum ca pe zăvelci/ Printr-un ciur mușcat de streche". Un animal fantastic, descris într-o limbă care nu seamănă cu nimic. Imaginea căpitanului din Undeva, o călătorie, care "binoclează timpul prin norii de catran" e chiar aceea a îndrăgostitului lui Baudelaire, de "țări și țărmi himerici
Vise rele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7816_a_9141]
-
următoarele elemente: platformă betonată, hală, containere, utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj (cu titlu de exemplu: motostivuitor, încărcător frontal, concasor pentru deșeuri din construcții și demolări, utilaj pentru pre-compost, stație de compostare compusă din platformă betonată, tocător, ciur rotativ, întorcător de brazdă instalație însăcuire etc.), cameră frigorifică pentru cadavre de animale, laborator de analize chimice, cântar acces auto mare-tonaj, spații administrative, utilități. În cadrul centrului integrat de colectare prin aport voluntar pot fi colectate, de la persoane fizice
GHID SPECIFIC din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259766]
-
a comentariilor, Nicolae Mecu citește permanent în dublu cod, printr-un „clivaj de lectură”, acțiunile călinesciene în epocă. E cât se poate de adevărat, de pildă, că graba cu care G. Călinescu se grăbește să-l treacă pe Eminescu prin ciurul „moștenirii marxist-leniniste” poate fi înțeleasă atât ca un serviciu adus Partidului, cât și ca modalitate de a-l sustrage din calea reevaluărilor cu adevărat demolatoare ale ideologilor. Nu e vorba aici de a diminua compromisul moral, însă sunt convins, împreună cu
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
cartea de care tocmai se debarasase." (p. 41) Așa sună subiectul primei nuvele din Ramona-Vals. Teroarea cedează locul fabulosului, pentru ca acesta (culmea !) să conducă la normalitate. Nu o normalitate genuină, sigur că nu, ci una, cum am văzut, trecută prin ciur și prin dârmon. Cu nesemnificative variații, acesta e scenariul atitudinii în toate povestirile din volum. Procedeul amintește de misterele prozastice ale lui Radu Albala (din Desculțe și nu numai), cu care de altfel Mateescu are multe în comun. Îi separă
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
poeme se numește Întâia experiență. Îi succedă Experiența a șasea. Cât privește Lecțiile de engleză, cuprinsul acestei părți e și el elocvent: Unu, Doi, Dincoace de fereastră și Nouă zece. Nimic altceva. Cititorii nepreveniți vor fi văzut, poate, în acest „ciur al lui Eratostene” un experiment ludic în spiritul generației, un efect de trompe l’oeil. Nu era cazul, din nefericire. Așa încât, când s-a produs „urmarea”, adică abia în 1992, Alexandru Mușina s-a simțit obligat să „dreagă” mai întâi
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
produs în primele luni ale lui 1949 și care a avut totuși consecințe foarte însemnate în domeniile activității ideologice de ,îndrumare a creației": ,verificările" de partid. Pe atunci ele îmi apăreau ca o măsură binevenită de triere a cadrelor, un ciur menit să debaraseze partidul de oportuniști. în realitate, această motivație s-a dovedit a fi mai mult un pretext, ,verificările" însemnând cu totul altceva: o diabolică metodă de autodenunțare, o cursă întinsă cu perfidie, destinată să te culpabilizeze, șantajeze și
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
zace un iepure, un iepuraș fricos și laș" (p. 205). Istrate Micescu, avocat notoriu în interbelic, beneficiază de un portret distrugător, pentru că "zeii lui erau Mamona și vițelul de aur": "prințul ciubucarilor și al marilor avocați pledanți bucureșteni, trecuți prin ciur și prin dârmon, fără alte idealuri decât banul" (p. 206). Dar poate că victima pamfletului anecdotic, irevocabil zdrobită, rămâne Petru Groza: "omul fără mustăți și barbă, dar cu testicole înfierbântate, de armăsar, spaima femeilor care se plimbă pe stradă, fiindcă
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
răsunat de-a lungul văii Bulzeștiului. Ne-am speriat. - Cine să fie? Nicolae a numărat pe degete. Îi știa pe cei ce aveau arme. Toți, activiști de partid comunist. - Mă, Costică, hai, că ăștia sunt În stare să ne facă ciur! Și nu mi-e de-aia, dar, am scăpat de pe front și nu vreau să mor Împușcat, aici, ca un câine legat! (continuare) Începând cu asf in ț i tu l soarelui din 27 septembrie și până la asfințitul soarelui din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
le-alungați, că e păcat! Ziceau bătrânii satului... -Să hărănească, poate au pui, Și ele-s ale Domnului! Îi vedeam vara, pe arșiță, Doar în cămăși cum secerau, Cum legau grâul snop cu snop, Și -apoi cum îl băteau. Prin ciur treceau boabele toate, De pleavă să se-aleagă, Și tot așa din zori în seară, o zi de vară-ntreagă! Și păscând vitele pe câmp, Parcă îi văd aievea, De închid ochii-ncetișor.... Doamne, cum trece vremea! Au trecut anii rând
DOAMNE, CUM TRECE VREMEA..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385278_a_386607]
-
Doar seva ce s-a scurs din mine... XXVI. CRATIMA, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016. N-am să dau acum în bobi Să-i trezesc pe cei ce-s snobi (orbi) Și nici ciur umplut cu apă... N-am să car în valea seacă. Am să prind în palme floarea Ce îmi mângâie destinul Nu strigați prea tare totuși Că se sperie declinul... Și nu dați cu pietre-n geam Mi se crapă dimineața
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
pare Că sunt om și mă mai doare... Cratima dintre cuvinte Ce o simt că e fierbinte... 22.10.2016 ... Citește mai mult N-am să dau acum în bobiSă-i trezesc pe cei ce-s snobi (orbi) Și nici ciur umplut cu apă...N-am să car în valea seacă.Am să prind în palme floareaCe îmi mângâie destinulNu strigați prea tare totușiCă se sperie declinul...Și nu dați cu pietre-n geamMi se crapă dimineața,Toamna printre riduri catăSă
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
grație absolută, te poți volatiliza. Mulți spun că Stațiunea este un loc binecuvântat, alții că este unul blestemat. Cu toții, de vreo două săptămâni, caută aur în râul din vale. A venit, nu se știe de unde, o veste. Până acum, în ciururi nu a rămas decât prund. Piatră. Oamenii cară, de colo-colo, site, hârlețe și corturi. În vânzoleala care i-a cuprins, nu vorbesc decât despre aur. Trebuie să existe și pentru ei, Căutătorul cum de a găsit? El zice că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
vor da lovitura, unii vor scăpa de Magistrat, așa cred. Aurul ferește de orice. Până atunci, acolo unde apa râului este mai puțin adâncă, sute de oameni, cot lângă cot, sită lângă sită, se apleacă, se ridică, tremură convulsiv, scuturând ciururile. Vilegiaturiștii privesc de pe culmi; jos, în șuvoiul rece ca gheața, fiecare mogâldeață se gândește cu spaimă că vecinul s-ar putea să fie mai norocos. Cel din dreapta. Sau cel din stânga. Sunt la un pas, nimic nu este exclus: ciururile aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
scuturând ciururile. Vilegiaturiștii privesc de pe culmi; jos, în șuvoiul rece ca gheața, fiecare mogâldeață se gândește cu spaimă că vecinul s-ar putea să fie mai norocos. Cel din dreapta. Sau cel din stânga. Sunt la un pas, nimic nu este exclus: ciururile aproape se ating, trupurile; ochii aleargă de la o sită la alta. Din zori și până-n asfințit, lanțul viu se apleacă, se ridică, se balansează, încercând, hipnotizat, să separe norocul de nisip; se holbează la aluviunile cernute, gesticulează fără sens. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
aleargă de la o sită la alta. Din zori și până-n asfințit, lanțul viu se apleacă, se ridică, se balansează, încercând, hipnotizat, să separe norocul de nisip; se holbează la aluviunile cernute, gesticulează fără sens. Când una din zale culege din ciurul său un firicel scânteietor - de aur, nu de mică, amăgire trăită de mulți -, lanțul se strânge cerc, apoi ghemotoc, stârnind comentarii aprinse în rândul celor de pe culme. Dar asta se întâmplă rar, la câteva zile o dată. Seara, în drum spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de grădină cu pomi, livadă), dar și operațiunea de a transforma grâul în pâine o realizăm folosind termeni de origine latină: a măcina, moară, a pisa, piuă, făina, care se cerne prin ciur, se amestecă cu apă, se frământă aluatul, se coace în cuptor, și se scoate pâinea, dar și plăcinta. Pe de altă parte, descoperirile arheologice din așezările de tip Dridu, brăzdare de tip simetric, săpăligă, securi, oticuri de fier, râșnițe de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și se stinge, Sub târzii vegheri de smalt, Orice salt îndrăznit: Falsă minge Ori sec fulger De hanger Repezit; Prin Târziu și Înalt În plictisul și căscatul lung al râpelor de smalt, Hai în zbor de șoarec sur La ăl ciur Des și rar Clătinat la râul nopții De Țiganul Aurar, Ciuruitul prapur sur Ce-n azur străvechi întinge Îngălatul de azur: Rupta lumilor meninge! Pîn' la el, Ușurel, Pe arc tors fără cusur, Îndoiește și întinde Zborul tău de șoarec
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
șetre Unde ziua umflă-n vânturi mătăsoase foi de cort. Da, e rece primăvara și golașe frunzătura, Însă greii bobi ai toamnei nu mai vor să doarmă-nchiși, Stupul sfredelit de soare își deșartă-ncărcătura: Jir și aur cad, în ciur, la buzatul urdiniș. - Împletire somnoroasă de miresme și albine! Prin cămări ascunse parcă s-a vărsat puiac de fragi... Vântul curge... Sub pleoape aburesc vedenii dragi... Latri... luneci... Pe sub fulgii somnului te pierzi de-a bine. Și pe rând, în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CRATIMA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului N-am să dau acum în bobi Să-i trezesc pe cei ce-s snobi (orbi) Și nici ciur umplut cu apă... N-am să car în valea seacă. Am să prind în palme floarea Ce îmi mângâie destinul Nu strigați prea tare totuși Că se sperie declinul... Și nu dați cu pietre-n geam Mi se crapă dimineața
CRATIMA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364041_a_365370]
-
plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem din Paști în Mai. “Ce este patria,mamă?” -Sunt cei de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă
CE ESTE PATRIA, MAMĂ ? POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363320_a_364649]
-
libertate” Beizadele-o fac venind din urmă Cu-amenințări, de ei legiferate. Ne calcă în picioare ca pe-o turmă. Din truda noastră le-am crescut huzurul, Peste pământul nostru nu mai plouă, Nouă ne dau ce nu mai cerne ciurul, Să nu murim o zi... sau poate două. Din ce primim, mai dăm si noi un pic Pomană,-n fața sfântului altar, Căci noi mai știm; cum e să n-ai nimic. Ne creștem sărăcia... dar din dar. Referință Bibliografică
NE CREŞTEM SĂRĂCIA... DAR DIN DAR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364211_a_365540]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre Că m-am săturat să-ndur Escapadele campestre? O fi vreun vânător de zestre Care-mi face somnul ciur: Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre? Stau la pândă și mă jur Că am să-l implor: - Maestre Fie-ți milă, te conjur M-au rugat vreo cinci orchestre: Nu știu eu vreun trubadur...? Referință Bibliografică: Rondelul trubadurului
RONDELUL TRUBADURULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361809_a_363138]
-
merele de la Mitică” care-i burdușeau buzunarele și-i înghighinau cămașa cu burtieră ce-o sumețea peste pantalonii scurți de doc, cu care pleca creanga dis-de-dimineața de acasă sau mai fugea de la fân din lunca ogradei de la Sătic. Trecut prin „ciur și dârmon”, uns cu toate subtilitățile driblingului - i-ar fi putut fi sensibil aproape ca tehnică renumiților Ozon, Niki Dumitriu sau Balaci - înlocuite după revoluție cu „toate alifiile bolilor” (ba și ceva pe deasupra!?) de care suferă păcătoasa alcătuire omenească (de la
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
voiați să vindeți...!? -Ce ți-e, fată!? Acolo e pământ cât vezi cu ochii și nu are cine să-l muncească, iar tu vorbești de cai verzi ...A plecat tineretu-n Occident și-au rămas babele de vând hectaru’ pe-un ciur de făină...Aoleu... -Păi și-atunci cum rămâne...!? Plătiți așa degeaba impozitu’ ...? Nu cred că e convenabil... -E pe dracu’...Cum să fie...I-am zis mamei vitrege să plătească, altfel o dau afară din casă cu fie-sa cu
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
fotografii, obiecte personale recompun viață și activitatea marelui patriot, George Pop de Bășești. Desigur, toate aceste frumuseți sunt puse în valoare de harnicii și ospitalierii codreni, oameni, care prin sufletul lor cald și prin portul popular: cămeșa și spăcel cu ciur, lucrat manual, gaci și zadii, se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țară Codrului se mândrește cu ,,oameni de seamă “originari ai acestor ținuturi: scriitori, critici literări, dascăli, medici, juriști și interpreți de muzică populară. Amintim pe poetul, prozatorul, autorul de
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]