67 matches
-
în 2005, 400.000 de lei vechi, o litră și jumătate de porumb (reprezentând circa 27 de kilograme, după spusele unui sătean), un kilogram de slănină și două de lapte. Banii sunt dați la început, iar bucatele se dau atunci când ciurdarul vine și le cere. Dimineața, ciurdarul, împeună cu toți membrii familiei sale adună vacile sătenilor și le duc pe pășune, iar seara animalele sunt aduse până în centrul satului, iar de acolo acestea știu drumul singure până la casele lor. În anul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vechi, o litră și jumătate de porumb (reprezentând circa 27 de kilograme, după spusele unui sătean), un kilogram de slănină și două de lapte. Banii sunt dați la început, iar bucatele se dau atunci când ciurdarul vine și le cere. Dimineața, ciurdarul, împeună cu toți membrii familiei sale adună vacile sătenilor și le duc pe pășune, iar seara animalele sunt aduse până în centrul satului, iar de acolo acestea știu drumul singure până la casele lor. În anul 2004, sătenii din Ațintiș au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
toți membrii familiei sale adună vacile sătenilor și le duc pe pășune, iar seara animalele sunt aduse până în centrul satului, iar de acolo acestea știu drumul singure până la casele lor. În anul 2004, sătenii din Ațintiș au fost păcăliți de ciurdarul angajat, deoarece acesta a fugit după ce luase jumătate din bani. Oamenii au fost nevoiți să angajeze un alt om și să mai plătească încă o dată pentru fiecare animal. După această experiență, primarul a strâns banii de la sătenii și i-a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
deoarece acesta a fugit după ce luase jumătate din bani. Oamenii au fost nevoiți să angajeze un alt om și să mai plătească încă o dată pentru fiecare animal. După această experiență, primarul a strâns banii de la sătenii și i-a plătit ciurdarului un salariu lunar pe baza unui contract, încheiat la primărie. Claca. Claca înseamnă adunarea unor săteni cu scopul de a-l ajuta pe un altul, de exemplu, în construirea unei case, a unui gard etc. Claca presupune de obicei și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este în fața bufetului, un fel de Poiană a lui Iocan a Ațintișului. Participă, în general, în jur de 50-60 de persoane (ceea ce înseamnă că nu există o reprezentativitate a fiecărei gospodării). Un exemplu de subiect de reunire generală este angajarea „ciurdarului”, dar există și alte subiecte de pus la punct. Pe de altă parte, bărbații satului se adună informal la barul din sat, mai ales în timpul liber, adică duminica și de sărbători. Se bea, se joacă cărți, table și se discută
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
albă, își apropiase fălcile lungi și păroase, mirosind-o cu înclinarea de a o rumega. Pascalopol îl lovi cu biciușca peste bot și vita se trase înapoi năruindu-se peste celelalte. Și unul din caii de la brișcă necheză la vederea ciurdarului. Turma se scurse încet, ca o lavă groasă, ridicând un fum gros de praf, și reconstitui de cealaltă parte a câmpului acea târâre colboasă. Pascalopol dădu bici cailor și brișca porni. G. Călinescu - Pascalopol, întrebă Otilia (Felix observă familiaritatea),la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
David); la ambiguitate o trăsătură general valabilă a omului (Ursoi Dorian); de ce suntem atât de diferiți unul de altul? (Bîcleșanu Cristina); suntem ceea ce vrem să arătăm? Ne vom regăsi în propria creație sau de fapt ne căutăm în propria creație? (Ciurdar Cristian); dacă citim lumea la fel cum citim un text (Opera Emanuela); Eu port acum o mască sau nu? (Schanovszki Vlad); mă voi descoperi pe mine în fiecare fărâmă de artă de care voi da? ce o să aflu despre creator
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o "tehnică de supraviețuire". (Emanuel Danci) Pentru a proteja societatea "creatorii" (oamenii de știință) sunt capabili de sacrificiu personal. (Oana-Corina Botaș) "Neatârnarea" și păstrarea verticalității sunt esențiale pentru supraviețuirea minții. Sufletul și mintea trebuie să se dezvolte simultan, armonios. (Vlad Ciurdar) Oamenii își pun unele măști pentru a fugi de realitate, pentru a putea lua o altă atitudine în societate. (Florentina Horelița) Masca ajută omul să se ascundă de alți oameni, nu și de Dumnezeu. Sub masca nebunului se pot spune
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
fel ca toate întâlnirile. După fiecare rămâi cu idei noi, înveți ceva. (Oana Corina Botaș) La fel ca întâlnirile precedente, aceasta a stârnit noi întrebări și dorința de meditare îndelungată asupra anumitor aspecte ale societății și ale spiritului colectiv. (Vlad Ciurdar) Da, pentru că nu îmi mai e frică să spun ce gândesc. (Florentina Horelița) Da. S-au atins niște subiecte interesante. (Cristina Zorlențan) Da, deoarece ne ridică săptămânal semne de întrebare. (Cristina Bîcleșanu) Da, deoarece lucrurile când devin mai ambigue mă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Tema și modul de argumentarea a acesteia. (Emanuel Danci) Mi-a plăcut prima parte, mai mult decât cea de după. (Oana Corina Botaș) Dezbaterile au fost încununate de o armonizare permanentă a ideilor, mergând mult mai concret pe tema aleasă. (Vlad Ciurdar) Exercițiile pe care le-am avut de făcut, tema abordată și faptul că s-a ținut cont de ceea ce am scris în feed-backurile trecute și s-a pus în practică. (Florentina Horelița) Problemele abordate și textele care le-au ilustrat
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Romina David) Ce nu v-a plăcut? Timpul alocat temei mi s-a părut foarte scurt. (Roxana Bucur) Dacă s-ar putea sintetiza puțin, deoarece consider că patru ore e prea mult. (Oana Eliza Pîrtan) Participarea scăzută a majorității. (Vlad Ciurdar) Gestionarea deficitară a timpului. (Mirela Mureșan) Că am fost puțin rigizi și că ne-am lungit prea mult. (Claudia Oaida) Persoanele care vorbeau în timpul discuțiilor, cele care nu erau atente și faptul că nu am avut suficient timp pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
noastre sunt tot mai bune cu fiecare săptămână. (David Romina) Mi-a plăcut că am găsit singuri soluții pentru încălzirea globală și totodată ne-am expus propriile idei, viziuni în legătură cu societatea de consum. (Bucur Roxana) Tematica, desfășurarea și înlănțuirea temei. (Ciurdar Vlad) Interacțiunea elevi-profesori. (Hălmăgean Ioana) Atmosfera, proiecțiile, metodele diverse și interactive (Cami) Faptul că nu am simțit trecerea timpului. (Bălaș Flavia) Pălăriile, că sala a arătat ca un cinematograf cu patru proiectoare. (Schnakovski Vlad) La adăpostul pălăriilor gânditoare... Ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Todor 18. Silvasan P. Ioan 19. Szilagy I. Ioan 20. Toma L. Ștefan 21. Vulcu I. Petru ■ județul Arad: 22. Baltă M. Traian 23. Boncea Ț. Teodor 24. Bontau Ț. Petru 25. Bran I. Nicolae 26. Caravan I. Marin 27. Ciurdar P. Pavel 28. Codrean C. Ilie 29. Copos I. Ștefan 30. Cordoș I. Gheorghe 31. Cosa Ț. Ioan 32. Dehelean Ț. Ștefan 33. Flueras I. Petru 34. Galea Ț. Ioachim 35. Hanca I. Pavel 36. Hâș M. Ilie 37. Hatman
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
intitulată “Revista A.S.” Într-o ținută de nivel superior, În care am arătat viața satului, de la deșteptare până noaptea târziu incluzând toate aspectele sesizate și nesesizate: cântatul cocoșilor la luminatul de ziuă; strângerea bivolițelor la turma (ciurda) satului, cu strigătul ciurdarului la fiecare poartă: “Dă-n ciurdă! Hăi!”; frica domnișoarelor nou venite de a trece puntea de peste Visa, o punte de lemn de numai 50-60 cm lățime, care prezenta o ușoară instabilitate la unii pași mai apăsați, botezată “puntea lui Rumi
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
născută la data de 20 mai 1968 în localitatea Botoșani, județul Botoșani, România, cu domiciliul actual în Germania, 78462 Konstanz, Leinerstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Timișoara, str. Hărniciei, nr. 5, jude��ul Timiș.(1767/2005) 30. CIURDAR ANCA, fiica lui Bonea Gheorghe și Greta, născută la data de 16 aprilie 1976 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Germania, 63225 Langen (Hessen), S'fcdliche Ringstr. 185, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Lipova
HOTĂRÂRE nr. 1.283 din 20 septembrie 2006 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181293_a_182622]
-
supranumele de „ai dogarului”. În secolul al XX-lea, lucrări mărunte de dogărit le-au făcut Gheorghe Trif, Ioan Malea și un anume „Doagă” al cărui nume a rămas necunoscut, dar se știe despre el că era și jutar și ciurdar. "Dulgheritul", numit adesea și „bărdășit”, fiind strâns legat de „măsărit” (tâmplărie), precum și de zidărie, a fost foarte răspândit în sat. Exponenți ai acestei meserii au fost Ioan Gligor Popa (1858) și . "Împletitul din nuiele și răchită" era o îndeletnicire prin
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
prin pădure. El intra în sat călare pe măgărușul Valjean, provocând râsul sătenilor și rușinea mamei sale. În anii scurși de la evenimentele relatate în filmele anterioare, Toderaș devenise din președinte al CAP-ului Viișoara, brigadier și apoi îngrijitor la vaci (ciurdar). Varvară era de mai mulți ani președinte al CAP-ului; în ultima perioadă, cooperativa a obținut însă rezultate slabe, nemaifiind realizat planul de producție. Astfel, sătenii au ajuns să cumpere roșii și castraveți de la aprozar. Din acest motiv, Varvară voia
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]