130 matches
-
de pe lângă Judecătoria Mangalia; - doamna Codruta-Diana Draguselea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constantă; - doamna Ileana-Adina Mocioaca, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constantă; - domnul Liviu Ticofschi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea. VII. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova: - doamna Gianina-Madalina Ciucă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiasi; - doamna Camelia-Lidia Ciurel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș; - doamna Felicia Cocos, Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru; - domnul Stica-Constantin Costescu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru; - domnul Paulica Dumitrescu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Scornicești; - domnul Eugen-Cristian Grigorie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova; - domnul Stefanita-Mugurel Pencea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiasi; - domnul
DECRET nr. 829 din 22 octombrie 2002 pentru numirea unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145597_a_146926]
-
S.R.I. Slatina - Sediul S.R.I. Cluj-Napoca - Sediul S.R.I. Turda - Sediul S.R.I. Albă Iulia - Sediul S.R.I. Baia Mare - Sediul S.R.I. Satu Mare - Sediul S.R.I. Oradea - Sediul S.R.I. Zalău - Pază - transport corespondență - 41 de județe. 3. Serviciul de Telecomunicații Speciale - Obiectivul Iași - Obiectivul Dorohoi - Obiectivul Ciurel - Sediul Serviciului de Telecomunicații Speciale - Obiectivul Sabareni - Obiectivul Ciocănești - Obiectivul Singureni - Obiectivul Techirghiol - Obiectivul Nazna - Obiectivul Ciuhoiu - Obiectivul Furnică - Obiectivul Tuglui - Obiectivul Satu Mare - Obiectivul Recas. ÎI. OBIECTIVE DE IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ PENTRU ACTIVITATEA STATULUI - Sediul Ministerului Educației Naționale - Sediul Ministerului Industriei
HOTĂRÂRE nr. 523 din 12 septembrie 1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119010_a_120339]
-
S.R.I. Slatina - Sediul S.R.I. Cluj-Napoca - Sediul S.R.I. Turda - Sediul S.R.I. Albă Iulia - Sediul S.R.I. Baia Mare - Sediul S.R.I. Satu Mare - Sediul S.R.I. Oradea - Sediul S.R.I. Zalău - Pază - transport corespondență - 41 de județe. 3. Serviciul de Telecomunicații Speciale - Obiectivul Iași - Obiectivul Dorohoi - Obiectivul Ciurel - Sediul Serviciului de Telecomunicații Speciale - Obiectivul Sabareni - Obiectivul Ciocănești - Obiectivul Singureni - Obiectivul Techirghiol - Obiectivul Nazna - Obiectivul Ciuhoiu - Obiectivul Furnică - Obiectivul Tuglui - Obiectivul Satu Mare - Obiectivul Recas. ÎI. OBIECTIVE DE IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ PENTRU ACTIVITATEA STATULUI - Sediul Ministerului Educației Naționale - Sediul Ministerului Industriei
HOTĂRÂRE nr. 523 din 12 septembrie 1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119010_a_120339]
-
fost condusă de prof. I. Țurai; în perioada 1970-1973 de Emil Papahagi (care a emigrat în Germania), în 1973 este numit cu delegație, dr. doc. Cezar Petrescu, iar din 1974 (prin concurs) Iuliu Șuteu până la pensionare în 1991. Îi urmează Marian Ciurel, până în 1995 când vine profesorul Gh. Ionescu, iar din 2004 Mircea Beuran. Asociația patronală proiectase, imediat după Primul Război Mondial, un spital de chirurgie și mecano -terapie (recuperare) a cărui punere în funcțiune a întârziat însă mai bine de un
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sau științific a fost distinsă cu Premiul de Stat. În colaborare cu elevii săi a publicat lucrări monografice; cu Dan Gerota a publicat „Chirurgia căilor biliare extrahepatice” Ed. Medicală 1957; cu Emil Papahagi „Chirurgia stomacului”, Ed. Academiei 1969; cu M. Ciurel „Chirurgia Pancreasului” Editura Academiei 1970. Lucrările au originalitate și se bazează pe bogata experiență a autorilor. Accentul este pus în principal pe tehnica operatorie, insistându-se îndeosebi asupra tehnicilor adoptate în clinică, pe cercetări originale experimentale. A îndeplinit funcții cu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
participanți activi la reuniuni științifice, mai ales ale Societății de Medicină Generală. Aceasta invita cu comunicări și rapoarte profesionale, cadre de specialitate din Clinica chirurgicală de Urgență de la Floreasca: I. Țurai, E. Papahagi, M. Soare, M. Ciobanu, Z. Popovici, M. Ciurel, N. Coban, D. Gerota, L. Anghelovici, P. Simici (1951), C. Petrescu, R. M. Briciu, M. Rădulescu, Ed. Geambazu, M. Constantinescu, P. Blidaru. În coordonarea profesorului I. Țurai, un larg colectiv de medici, elaborează și publică lucrarea „Urgențele medico-chirurgicale” (1950). Scopul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de urgență: Experiența noastră în leziunile abdominale la politraumatizați” (Consfătuire, Craiova - Tismana, 24-25 oct. 1975); Experiența noastră în traumatismele toracice (Consfătuire, Bacău, mai 1981); și în fine, în acest domeniu: Traumatismele abdominale. Experiența noastră de 10 ani (Gh. Ionescu, M. Ciurel, M. Beuran, D. Runcanu, N. Vasilescu, St. Jianu, D. Venter, I. Șuteu) Congresul național de chirurgie, mai 1993. Experiența clinicii este într-adevăr deosebită și se cuvenea a fi comunicată, traumatismele, prin frecvența lor crescută, reprezentau o importantă problemă socială
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
rafturi în interioarele lui. „Măi copile, nu te grăbi să îmi spui că aici e o apendicită acută, acum nu știu câți ani am deschis un scriitor și avea diverticulită Meckel și nu numai eu, dar să-l întrebi și pe Marian (Ciurel) și pe doctorul Vintilă etc. Abdomenul e cutiuța cu surprize”. Tăcut și îngândurat, cu fața bătută de vânturi și ascuțită de vreme, șef de echipă de gardă, un pic misterios se așeza tăcut mai în spate, mai modest doctorul Gârbacea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de specialitate din teritoriu și publică - sub autoritatea Ministerului Sănătății un Îndreptar de Urgențe Traumatologice (Ed. Medicală 1975). Colectivul de redactare: prof. dr. doc. I. Șuteu, prof. dr. doc. O. Troienescu, dr. R. Briciu, dr. A. Bucur, dr. Gh. Chirița, dr. M. Ciurel, dr. Z. Flilipescu, dr. A. Firică, dr. I. Oprescu, dr. doc. C. Petrescu, conf. dr. M. Soare, dr. I. Tiron. Lucrarea nu este doar un îndreptar de specialitate așa cum - din modestia autorilor se precizează, ci un veritabil tratat modern de urgențe
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
lor era la noi. Fiecare evita să atragă atențiunea celorlalți asupra datelor de familie, cu speranța că vor trece nebăgate în seamă. Eram ca struțul din fabulă. Bineînțeles, am ascuns mamei știrea din ziarul german cu accidentul de tren de la Ciurel. Se vorbea de 300 de răniți, noi nu credeam. Spuneau că a fost și Belloy. A și fost, precum atâția alții, unii morți, alții scăpați ca prin minune, alături de tovarășii lor carbonizați. Ne temeam pentru Ion Pillat, atașat pe lângă ofițe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
secolului trecut, pun în lumină tocmai modelul poetic național pe care modernismul românesc trebuia să și-l asume, să-l aibă ca model, ca un reper esențial în deschiderea spre universalitate. STILUL ȘI LIMBA Lucia Cifor * Gh. I. Tohăneanu * Daniel Ciurel ANALIZE ȘI SUGESTII DE INTERPRETARE (Lucia Cifor) Pentru cercetătorul stilului operei eminesciene, urmărirea modului în care apar și sunt folosite diversele cuvinte, cuvintele în sine, în poezie mai ales, e o provocare aproape irezistibilă. Pentru că "Eminescu este creatorul limbajului poetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tabletele analitice pe care ni le oferă Gh. I. Tohăneanu, reunite într-o carte, dau măsura acelei întreprinderi, de anvergura vastelor panorame, ce se alcătuiesc din segmente mozaicate, viu colorate, menite a descripționa un întreg unitar desăvârșit. ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) Scrierile publicistice, gazetăria lui Eminescu au stârnit de-a lungul vremii numeroase controverse, de la angajamente encomiastice la atitudini de respingere totală, mai ales în funcție de conjuncturile politice în care ea a fost solicitată ca argumentație ideologică pentru orientările cele mai diferite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în Eminescu sau despre convergență (2009). Cu aceste demersuri începea, în fapt, o altă abordare a publicisticii eminesciene, înțeleasă ca o adevărată operă literară, cu statut de drept în acest sens. Iată că de curând un tânăr cercetător timișorean, Daniel Ciurel, abordează stilistic opera publicistică a lui Mihai Eminescu, într-o cercetarea academică mai întâi (o teză de doctorat), publicată ulterior într-un substanțial volum de marcată analiză prozodică: Oratorul Eminescu. Structuri și strategii retorice în publicistică (Timișoara, Editura MIRTON, 2011
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de întâlnire dintre res și verba, dintre ratio și oratio, dintre logic și psihologic, căreia îi aparține teritoriul opinabilului, verosimilului". Or, astfel abordate lucrurile, o analiză retorică ia în considerare "principalele strategii persuasive" utilizate de Eminescu în publicistica sa, Daniel Ciurel propunându-și o sarcină deloc lesnicioasă, anume aceea de a realiza "analiza retorică integrală", ceea ce este, cu adevărat, o noutate în eminescologie. Observație utilă în acest demers se dovedește a fi aceea referitoare la faptul că "gazetăria lui Eminescu exprimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
compartiment de prim rang al creației" sale. Iată un punct de vedere exprimat tranșant, cu fermitate și în spiritul căruia se derulează întregul parcurs analitic, în continuare, menit a demonstra tocmai valoarea artistică/literară intrinsecă acestei opere. Studiul lui Daniel Ciurel se deschide, firesc, printr-o contextualizare a publicisticii eminesciene, așa încât să se poată lesne defini originalitatea ei de netăgăduit, de altfel. Poetul este văzut și receptat ca un "reprezentant al generației postpașoptiste" el inaugurând în presa acelui moment "critica socială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
al generației postpașoptiste" el inaugurând în presa acelui moment "critica socială radicală", devenind astfel "fondatorul doctrinei naționale", "într-un veac prin excelență al națiunilor" și realizând "pentru prima dată un corpus coerent de principii naționale". O rapidă ochire face Daniel Ciurel în etapele de receptare critică a publicisticii eminesciene, de la Ibrăileanu, care face o primă periodizare a ei, vorbind de trei "faze" ale dezvoltării, până la D. Vatamaniuc el stăruind asupra a trei etape ale gazetarului și Mihai Dorin, care propune "cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
presei românești în epocă ziariști precursori (I. Heliade-Rădulescu, Cezar Bolliac, B.P. Hasdeu) și contemporani (T. Maiorescu, C. A. Rosetti), pentru a vorbi și de speciile publicistice uzitate în epocă. Cu abordarea contextului în care s-a format retorica eminesciană, Daniel Ciurel deschide, de fapt, demersul său propriu-zis, afirmând fără ezitare că gazetarul Eminescu este "un orator de forță", un "cunoscător și utilizator excepțional al retoricii", insistând asupra competenței retorice a gazetarului Eminescu. De aici înainte studiul devine unul tipic de stilistică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
identifica "corectitudini sau incorectitudini factuale ale discursului", vizând, în primul rând "potențialul persuasiv al diverselor strategii". Primele strategii, fundamentale, analizate, sunt cele ale ethosului, cu două tipuri de manifestare: situat ("reputația oratorului") și inventat ("realizat în cadrul discursului"). Eminescu constată Daniel Ciurel "își asumă diverse ipostaze care variază de la dimensiunea științifică, pozitivă, savantă, ce trimite la logos, la cea vizionară, profetică, tributară pathos-ului și atitudinea satirică sau didactică, vizând ethos-ul". E aici, spune cercetătorul, un "proteism retoric" pe care el îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a pathos-ului vine, în "orchestrația retorică eminesciană", alături de ethnos și de logos, iar principalul "mod de manifestare" al acesteia este sermo, adică oralitatea (rostirea de la amvon, de la tribună, de la catedră, forme de care s-a ocupat și Monica Spiridon). Daniel Ciurel urmărește aceste procedee ale oralității, exemplificate prin figurile dialogale (dialogism cu "rol de contrapunct narativ") prosopopeea, erotema, epiplexis, pysma ("avalanșa de întrebări ce pune adversarul în dificultate"), ratiocinatio ș.a. Recursul la "strategiile comuniunii", Eminescu îl face prin apelul la "simțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
emfază, frequentatio, hiperbolă). Comentariul se arată ca o analiză tehnicistă, poate ușor excesivă, dar astfel se face clară dovada că discursul gazetăresc eminescian are valențe poetice și așa cum tehnicienii prozodiei au urmărit îndeaproape toate figurile specifice utilizate de poet, Daniel Ciurel identifică și urmărește utilizarea figurilor specifice retoricii, într-o demonstrație riguroasă de ordin stilistic ce vine să confirme evoluția literară a demersului gazetăresc eminescian. Este interesant de urmărit, din această perspectivă, bunăoară, pamfletul ori satira, care dincolo de avizul tematic, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
schematismul poetic al satirei cronicarilor. Poetul conferă din plin tonuri apocaliptice prezentului și culori paradisiace timpului de altădată, ajungând să se "războiască vorba lui Al. Oprea cu proiecțiile fantastice ale propriei imaginații"". Dacă e să-i obiectăm ceva lui Daniel Ciurel mai degrabă o sugestie e faptul că nu menționează titlurile articolelor din care își sustrage exemplele discutate, anul apariției lor și eventual gazeta, mulțumindu-se doar cu trimiterea la corpusul ediției academice de Opere, în general. O asemenea specificare ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu trimiterea la corpusul ediției academice de Opere, în general. O asemenea specificare ar face posibilă observarea constanței, pe care Eminescu a menținut-o în cultivarea stilului său gazetăresc, de-a lungul întregii activități. Altfel, tot studiul întreprins de Daniel Ciurel asupra stilisticii retoricii gazetarului Eminescu demonstrează calitatea elevată, literară, a discursului gazetăresc al acestuia, potențialul persuasiv și strategiile retorice de care se folosește, fapte ce-l individualizează net și-i marchează personalitatea artistică. Acest studiu analitic deschide astfel, cu brio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
VII, 204-295 Cimpoi, Mihai : I, 92 95; 174 180; II, 90 92; V, 36, 41, 90; VI, 78 82; VII, 83-88; VIII, 68 72; X, 258 268 Ciopraga, Constantin : I, 65 68; V, 109 110 Cisek, Oscar Walter : VII, 128-131 Ciurel, Daniel : X, 215 223 Codreanu, Theodor : I, 88 92; III, 100 106; IV, 58 61, VII, 96-100; VIII, 38 43; X, 282 285 Codrescu, Răzvan: X, 150 158 Columban, Monica : VII, 248 252 Conte, Rossa del : IV, 130 131; V
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Copilu-Copilin) 3 REMEMORĂRI 3 DIN PUNCT DE VEDERE PSIHANALITIC (Dr. C. Vlad) 3 POEZIA PURĂ (Ion Pillat) 3 STILUL ȘI LIMBA 3 ANALIZE ȘI SUGESTII DE INTERPRETARE (Lucia Cifor) 3 MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) 3 ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) 3 BIBLIOGRAFIE. EDIȚII 3 O LECTURĂ NOUĂ (Eugen Simion) 3 O SAGA EDITORIALĂ (Nicolae Georgescu) 3 INTERPRETĂRI DIDACTICE 3 METODICA PREDĂRII (Mihai Rusu) 3 "DOINA" (Victor Crăciun și Tudor Nedelcea) 3 DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (Mihai Cimpoi) 3 CALEIDOSCOP 3 LUCEAFĂRUL LA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eternitatea locală nu se obținea ușor Între numeroșii Napoleoni ai competiției pentru glorie. L-am revăzut, apoi, după vreun an, la Capșa, unde mă invitase la prânz, să-mi arate prefața. Veneam cale lungă, cu tramvaiul și troleibuzul, tocmai de la Ciurel, de la ISCPGA, Institutul de Studii, Cercetări și Proiectări pentru Protecția și Gospodărirea Apelor, unde devenisem „cercetător științific principal” și eram, ca de obicei, În pulover. Portarul mă oprise la ușă, costumația mă excludea din clientelă: regula vestimentară a localului cerea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]