130 matches
-
și cu dungi roșii. În trecut, femeile își acopereau capul cu "învălitoare" - o legătură impunătoare și complicată asemănătoare cu velitoarea din zona vecină, Mărginimea. Broboada se confecționa din pânză albă de cusut pe margini cu motive geometrice. În unele localități, ciurelul poartă numele de sâliuță (Topârcea). Modul de legare a cârpei diferă de la sat la sat. După 1920, locul ei este luat de cârpa de păr cumpărată din boldă și cea neagră de ibrișin, cu ciucuri, de influență mărgineană. În zona
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
luptă au avut ca protagoniști și cadre militare (aproximativ 80.000 de oameni în total). Alte surse ale vremii menționează și aportul figurației civile, anume articolul din revista umoristică „Furnica”. Filmările au avut loc inițial împrejurul Bucureștiului (la Cotroceni, Herăstrău, Ciurel, Bolintin, Băneasa, Otopeni etc.), apoi la Brăila și Măcin (unde pionierii din armată au construit un pod peste Dunăre) și în cele din urmă la Turnu Severin. Primul tur de manivelă a fost dat în februarie 1912, filmarea fiind terminată
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
este un lac de acumulare de pe râul Dâmbovița, format de acest râu în spatele barajului Ciurel din municipiul București, baraj executat în principal pentru protecția municipiului împotriva inundațiilor. Lucrările la lac au început în iulie 1985 iar 21 august 1986, a fost închis stăvilarul Ciurel și apele Dâmboviței au început să se adune în spatele zăgazurilor din
Lacul Morii () [Corola-website/Science/303106_a_304435]
-
de acumulare de pe râul Dâmbovița, format de acest râu în spatele barajului Ciurel din municipiul București, baraj executat în principal pentru protecția municipiului împotriva inundațiilor. Lucrările la lac au început în iulie 1985 iar 21 august 1986, a fost închis stăvilarul Ciurel și apele Dâmboviței au început să se adune în spatele zăgazurilor din pământ și beton. Este cel mai mare lac din București, cu o suprafață de 246 ha. Lacul se află la circa 6 km de centrul orașului și este situat
Lacul Morii () [Corola-website/Science/303106_a_304435]
-
Depourile din rețeaua de metrou sunt construcții destinate întreținerii trenurilor de metrou din București. O parte din acestea sunt subterane, pe când altele se află la suprafață. Odată cu deschiderea ultimului tronson din M4, fiecare magistrală va avea cel puțin un depou: Ciurel (lângă stația Petrache Poenaru) și Pantelimon pe M1, Berceni (înainte de 2009 numit I.M.G.B.) pe M2, Preciziei (înainte de 2009 numit Industriilor) pe M3 și Străulești pe M4. Pentru prima fază a M5 este prevăzut un depou nou lângă stația . Depourile aparțineau
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
Societatea Comercială de Revizii, Reparații Rame de Metrou și Instalații" (RRRMI) ca filială a Metrorex iar depourile au fost transferate aceste societăți. După externalizarea mentenanței către Alstom, cele 4 depouri existente în acel moment sunt transferate către această companie. Depou Ciurel se află în apropierea stației și este cel mai vechi dintre depourile din rețeaua Metrorex, fiind deschis o dată cu primul segment de metrou, în 1979. Depoul este construit în totalitate în subteran, trenurile de metrou fiind introduse în rețea prin intermediul unei
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
fi realizat până după 2030, datorită costurilor foarte mari. Întreaga rețea comercială este subterană, cu excepția unei porțiuni foarte scurte între stațiile Dimitrie Leonida și Berceni, la unul din capetele Magistralei M2. Rețeaua este deservită de 4 depouri, două pe M1 (Ciurel și Pantelimon), unul pe M2, construit pe 2 nivele (Berceni) și unul pe M3 (Preciziei). În plus, mai există și alte zone de garare, printre care la Gara de Nord, Eroilor și diverse remize ale unor stații. Rețeaua de contact este de
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
se pot închiria contra cost. De curând, în Parcul Crângași a fost ridicată o scenă în aer liber, unde se țin concerte sau se joacă piese de teatru. Principala atracție a cartierului o constituie Lacul Morii, cunoscut și ca Lacul Ciurel. Din iulie 2006, cartierul Crângași beneficiază și de un panou de escaladă pe Bulevardul Constructorilor, nr. 16 A, în incinta firmei Grant Metal. Accesul la panoul cu o suprafață cățărabilă de 327 metri pătrați se face contra cost.
Crângași () [Corola-website/Science/303437_a_304766]
-
întâlnite pe traseul sau în zona liniei: complexul hotelier World Trade Center, Institutul Agronomic, Biserica Cașin (în apropiere se află și Arcul de Triumf), Institutul de Cercetare și Proiectare în Informatică (ICI), Podul Grant, Teatrul Giulești și stadionul Giulești, ștrandul Ciurel, pasajul Lujerului, stadionul Steaua. Calea de rulare este amenajată pe șină tip CF 49, pe zonă proprie (betonată și spațiu verde). Viteza de circulație a vagoanelor este superioară față de cele de pe celelalte linii de tramvai din București. Timpul unei semicurse
Metroul ușor din București () [Corola-website/Science/305665_a_306994]
-
de regularizare a cursului Dâmboviței în București. Lucrări de amploare mai mare au fost executate abia în anii 1880 când cursul Dâmboviței a fost canalizat în aval de Grozăvești. Lucrările au fost continuate în 1898-1900 în amonte de Grozăvești până la Ciurel, ultimele lucrări de sistematizare executate înainte de cel de al doilea război mondial fiind planșeul de acoperire a Dâmboviței între fostul pod al Senatului (în prezent Piața Națiunilor Unite) și Piața Unirii. Pe lângă regularizarea cursului Dâmboviței în capitală, în 1885 fusese
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
și ele provoca inundarea Bucureștilor. De aceea, în conformitate cu schema lui Paul Solacolu a fost proiectată o acumulare - polder în zona Chiajna. Din dispoziția lui Nicolae Ceaușescu a fost preferată soluția unui lac acumulare în albia râului Dâmbovița, amonte de stăvilarul Ciurel, unde începea cursul regularizat din zona urbană. Lacul Morii este realizat printr-un baraj de 15 m înălțime, cu un corp central de beton, prelungit cu diguri de pământ longitudinale cu o lungime totală de 3,7 km. Suprafața lacului
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
anul 1957 Paul Solacolu a fost însărcinat cu anteproiectul regularizării cursului Dâmboviței din la Tânganu la confluența cu Argeșul, traseul și caracteristicile acestuia fiind stabilite ca pentru un canal navigabil. Problemele amenajării Dâmboviței în zona orașului București, aval de stăvilarul Ciurel au devenit mai acute în momentul în au început amplele lucrări de sistematizare a centrului capitalei, în jurul anului 1975. Extinderea orașului, combinată cu reducerea considerabilă a spațiilor verzi duseseră a o sporire a debitelor evacuate în Dâmbovița prin sistemul de
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Davila” București, finalizandu-le ca șef de promoție la - Secția Militară - cu o medie generală 9,97. În 1977 și-a susținut public "Lucrarea de Diplomă" intitulată: “Lavajul peritoneal continuu în peritonitele acute grave“, elaborată sub coordonarea Conf. Dr. M. Ciurel . Între 1976 și 1979 a fost intern în grupă specialităților chirurgicale urmând stagii de pregătire la Spitalul de Urgență "Floreasca", Spitalul Militar Central, Spitalul "Sfanțul Pantelimon", Spitalul Clinic "Fundeni" din București, specializându-se în chirurgie. Din 1980 și-a început
Ioanel Sinescu () [Corola-website/Science/329639_a_330968]
-
o linie circulară între zona Morarilor și zona Dudești trecând prin Obor, Gara de Nord, Piața Sudului și Leontin Sălăjan, apoi Gara de Nord cu Platforma Granitul). Stația avea la deschidere 2 ieșiri cu scări fixe, de o parte și de alta a șoselei Ciurel (actuală Virtuții), ulterior fiind realizate ieșiri directe către peroanele liniei de metrou ușor, precum și un lift pentru persoanele cu handicap. În este menționată o nouă linie de metrou, M8, care ar urma să lege cartierele Crângași și Dristor prin sudul
Crângași (stație de metrou) () [Corola-website/Science/303170_a_304499]
-
moment caragialian (Cum vorbesc țăranii), în Cine mai trece pe drum frapează un amuzant repertoriu onomastic, parțial bazat pe porecle. Pe drum se perindă: "Ai lui Flețu, / Al lui Fleașcă, / A lui Gârlă (...) / Roncicaica, / Coadă a lui Ceapă, / Sandu lui Ciurel, / Tăgărâlă, / Ai lui Mitrofan, / Al băiatului Măriei lui Didu, / Trașcă, / Ai lui Corniță, / Brânzanii" și alții, vreo treizeci în totul. Craiova văzută din car e "cel mai frumos oraș din lume..." De cu totul altă factură, cele șaptezeci și cinci de confesiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Colentina-Fundeni, Dudești-Cioplea, Militari, Roșu și Pantelimon-Dobroești. După 1900 au intrat în zona periurbană Chitila, Mogoșoaia și Otopeni, iar după cel de-al Doilea Război Mondial satele înglobate înainte de 1900 în zona periurbană au devenit cartiere ale orașului: Băneasa, Bîrzești, Cioplea, Ciurel, Colentina, Crîngași, Giulești, Grivița, Herăstrău, Mărcuța, Militari, Pantelimon, Tei, Văcărești, Viile Colentina, Vitan. Toponimele din București păstrează încă amintirea fazelor rurale și rural-urbane ale orașului. Astfel, în două dintre microzonele de lîngă malurile Dîmboviței, sunt atestate, în partea a doua
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina cu Zarzavaturi, Heleșteul lui Tîrcă, În Băltărie, În
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Derulate timp de 10 săptămâni, sâmbăta dimineața, ele au beneficiat de o largă audiență din partea elevilor de liceu. Echipa care a lucrat la acest proiect didactic transdisciplinar a fost formată din 17 profesori: Alina Bereteu, Radu Bereteu, Camelia Circa-Chirilă, Luminița Ciurel, Janina Flueraș, Mariana Fotescu, Cristina Hanț, Mircea Hurdea, Mirela Mureșan, Liliana Negrilă, Aurelia Portal, Octavia Potocean, Mircea Potocean, Diana Rotaru, Diana Șimonca, Mariana Toader, Flavius Tolan. Cartea de față s-a născut din nevoia de a împărtăși experiența noastră didactică
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Cercetare a Imaginarului, Cluj), în http://www.phantasma.ro/dezbateri/masa/masa14.html 3. FAPTA GÂNDULUI: SCENARII DIDACTICE ELEBORATE ÎN CADRUL PROIECTULUI "ANONIMUL DIN SPATELE MĂȘTII" 3.1. "Măștile" omului 3.1.1. De la portret la mască omul, un întreg univers Luminița Ciurel ARGUMENT Acest scenariu didactic, care deschide întregul set al atelierelor proiectate, are în intenție o delimitare a două noțiuni care vor reveni mereu în cadrul proiectului: cea a portretului și cea a măștii. Sigur că această delimitare se va face din
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Literature, Music, Drawing, Geography, Religion) made up a transdisciplinary syllabus which was applied to the target group of the students. The working team for this didactic transdisciplinary project was formed by 17 teachers: Alina Bereteu, Radu Bereteu, Camelia Circa-Chirila, Luminita Ciurel, Jeanina Flueras, Mariana Fotescu, Cristina Hant, Mircea Hurdea, Mirela Muresan, Liliana Negrila, Aurelia Portal, Octavia Potocean, Mircea Potocean, Diana Rotaru, Diana Simonca, Mariana Toader, Flavius Tolan The project had a transdisciplinary target: to show the students that a unity of
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
proiect didactic transdisciplinar de la teorie la practica didactică (Mirela Mureșan) 41 3. FAPTA GÂNDULUI: Scenarii didactice eleborate în cadrul proiectului "Anonimul din spatele măștii" 49 3.1. "Măștile" omului 49 3.1.1. De la portret la mască omul, un întreg univers (Luminița Ciurel) 49 3.1.2. "Măștile" artistului (1) 55 CREAȚIA ARTISTICĂ CA AUTOPORTRET AL CREATORULUI (Mirela Mureșan) 55 3.1.3. "Măștile" artistului (2) 67 CREAȚIA ARTISTICĂ CA AUTOPORTRET AL CREATORULUI (Flavius Tolan) 67 3.1.4. "Măștile" omului de știință
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
sfîrșit, îi duci cu ochii închiși afară. Pentru întîia oară să nu dai afară cloșca cu puii în zi de sec, căci ți-i va fura cioara și uliul. Cînd scoate cloșca puii, să-i pui în sită ori în ciurel și să-i cerni pe vatra cu foc, dacă vrei să-ți trăiască și să nu-i fure găile*. Cînd scoate cloșca pui, întîi îi cerni pe foc în sită și zici de două ori: „Cînd a aduce mama apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
secolului trecut, pun în lumină tocmai modelul poetic național pe care modernismul românesc trebuia să și-l asume, să-l aibă ca model, ca un reper esențial în deschiderea spre universalitate. STILUL ȘI LIMBA Lucia Cifor * Gh. I. Tohăneanu * Daniel Ciurel ANALIZE ȘI SUGESTII DE INTERPRETARE (Lucia Cifor) Pentru cercetătorul stilului operei eminesciene, urmărirea modului în care apar și sunt folosite diversele cuvinte, cuvintele în sine, în poezie mai ales, e o provocare aproape irezistibilă. Pentru că "Eminescu este creatorul limbajului poetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tabletele analitice pe care ni le oferă Gh. I. Tohăneanu, reunite într-o carte, dau măsura acelei întreprinderi, de anvergura vastelor panorame, ce se alcătuiesc din segmente mozaicate, viu colorate, menite a descripționa un întreg unitar desăvârșit. ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) Scrierile publicistice, gazetăria lui Eminescu au stârnit de-a lungul vremii numeroase controverse, de la angajamente encomiastice la atitudini de respingere totală, mai ales în funcție de conjuncturile politice în care ea a fost solicitată ca argumentație ideologică pentru orientările cele mai diferite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în Eminescu sau despre convergență (2009). Cu aceste demersuri începea, în fapt, o altă abordare a publicisticii eminesciene, înțeleasă ca o adevărată operă literară, cu statut de drept în acest sens. Iată că de curând un tânăr cercetător timișorean, Daniel Ciurel, abordează stilistic opera publicistică a lui Mihai Eminescu, într-o cercetarea academică mai întâi (o teză de doctorat), publicată ulterior într-un substanțial volum de marcată analiză prozodică: Oratorul Eminescu. Structuri și strategii retorice în publicistică (Timișoara, Editura MIRTON, 2011
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]