10,290 matches
-
articole care amendează acest aspect. Cred că dacă mai mulți vor purta acest mesaj și se vor comportă conform, vom ajunge să avem un trafic civilizat. Vreau să cred că sunt cetățeni care își doresc să își îmbunătățească viața. Simt civic, atitudine civică, asta înseamnă, să iei atitudine. Eu port acest sticker gratuit de la http://www.eunublochezintersectia.ro.
Robinson Claxon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83005_a_84330]
-
amendează acest aspect. Cred că dacă mai mulți vor purta acest mesaj și se vor comportă conform, vom ajunge să avem un trafic civilizat. Vreau să cred că sunt cetățeni care își doresc să își îmbunătățească viața. Simt civic, atitudine civică, asta înseamnă, să iei atitudine. Eu port acest sticker gratuit de la http://www.eunublochezintersectia.ro.
Robinson Claxon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83005_a_84330]
-
puseu de francofobie, Cristina Foarfa revine cu un maxi-interviu tot pe Metropotam. Mult prea lung, după gustul meu, dar, după comentarii, se pare că unii vizitatori au avut răbdare să-l citească. Am vorbit despre RealK, cultura pe sticlă, spiritul civic și “derivă oengista” și, sigur că da, despre București și anemica să viața de noapte. dahmmm...ceva în genul bancului cu ștevie wonder care nu poate să citească pentru că e negru... tot cam asa și cu ‘my friend’ bucuclenci... db
Interviu pe Metropotam by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83048_a_84373]
-
domnilor, poate e o chestie nouă în RO, dar în restul lumii nu. e un “simplu” exercițiu de PR, ascuns sub denumirea pompoasa de “corporate responsability”, procedeu utilizat de imensă majoritate a companiilor care trebuie să facă față unor campanii civice, fie că e vorba de ecologie sau sănătate (fumat, alcool, chiar și arme). recomand cu căldură “Thank you for smoking!” pentru iluminare. și restul companiilor petroliere din lume fac astfel de spoturi. în RO încă nu e cazul, dar în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în alte țări, ci chiar în propria-ți țară, să auzi același discurs cu un cîmp lexical de trei sute de cuvinte (în care includem prepozițiile, conjuncțiile și adverbele), să alegi un singur partid și, finalmente, să ai un singur drept civic - acela de a spune necondiționat da. Lipsa de libertate este unul metafizic, unul absolut". Căci totalitarismul a sugrumat libertatea sub ambele ei înfățișări principale, specificate de către filosoful american Isaiah Berlin, în eseul intitulat Două concepții despre libertate, și anume "libertatea
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
astăzi sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire. Imediat după 1989 s-a făcut mult caz pe tema refacerii acestui țesut social distrus de comunism. Au apărut numeroase organizații și asociații care promovau ideea, între care cele mai faimoase au fost Alianța Civică și Grupul pentru Dialog Social. Ce se întîmplă după aproape un deceniu și jumătate este uimitor doar pentru cei care nu-și cunosc istoria. Nu este, din nefericire, prima oară cînd, reformîndu-se instituțiile statului, o adevărată societate civilă nu ia
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
freamătul pur al zorilor creștinătății. Și tot amîndoi s-au întîlnit în istoria mică, luptîndu-se fățiș, din spatele aceleiași baricade, cu dihania pe care comunismul ne-a însămînțat-o în grădini și în suflete, unul prin angajare politică explicită, celălalt prin acțiune civică și prin pildă morală, după cum s-au mai întîlnit acum la Bistrița, în ograda culturală a prietenului meu Gavrilă Țărmure, adică a lui Țî, pe care n-am mai apucat să-l sun eu la telefon din pricina simplă ca m-
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
Totuși voi scrie, nu întotdeauna și nici exclusiv, despre acei ani trăiți în comunism. R. B.: În Memorialul de la Sighet și în expoziția organizată aici la centrul cultural "Titu Maiorescu" din Berlin, în legăturile pe care le aveți cu societatea civică din România, cu "Alianța Civică", cu Ana Blandiana, cu Romulus Rusan, cu Doina Cornea, cu toți cei care au inițiat în felul cel mai uman acest proces moral al comunismului, există un fir roșu: nu răzbunare, ci cunoaștere. Dar dacă
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
și nici exclusiv, despre acei ani trăiți în comunism. R. B.: În Memorialul de la Sighet și în expoziția organizată aici la centrul cultural "Titu Maiorescu" din Berlin, în legăturile pe care le aveți cu societatea civică din România, cu "Alianța Civică", cu Ana Blandiana, cu Romulus Rusan, cu Doina Cornea, cu toți cei care au inițiat în felul cel mai uman acest proces moral al comunismului, există un fir roșu: nu răzbunare, ci cunoaștere. Dar dacă invocăm iertarea? H. B.: Este
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
care o conduce: Radu Cârneci, "indiscutabil unul dintre cei mai importanți autori lirici din întreaga istorie a literaturii noastre", Amalia Elena Constantinescu, "autoarea unei creații care interpretează străvechi teme religioase într-o manieră profund originală", Mircea Vaida-Voievod, "care transformă patosul civic, istoric și patriotic în reflecție lirico-filosofică", Ion Popa-Argeșanu, "cu o admirabilă creație de inspirație mitică și patriotică", Pan Cristian, "în care recunoaștem un poet filosof de mari resurse expresive..." etc. Sîntem consolați că, spre deosebire de Imperiul Roman, lirica românească mai întîi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
cravată" (Știre banală). S-ar putea ca unui cititor viitor astfel de texte să i se pară pe alocuri, ocazionale, gazetărești, însă la intersecția istorică la care ne aflăm ele gem de-o convingătoare poezie în răspăr, cea a ființei civic frustrate, incapabile a mai suporta comportamentul noilor căpătuiți. Modestia antiretorică, proprie poetului, se transformă - îndrăznim a spune, conform unei paradigme eminesciene - în revărsare a unei retorici exasperate: "păduchii căzuți din barba lui marx/ și înmulțiți la subțioara urmașilor săi/ conform
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
văd la televizor sau în diverse împrejurări publice, nu țin minte să fi descoperit mai mult de doi-trei oameni ai bisericii care să vorbească, cu adevărat, un limbaj în egală măsură cucernic și pătruns de un impecabil comportament moral și civic. Exemplului mai vechi al mitropolitului Nicolae al Banatului îl adaug pe cel al lui Iustin Marchiș, preotul de la Stavropoleos, posesor nu doar al unei inteligențe vii și a unui bun-simț impresionant, dar făcând figură de om rațional într-o lume
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
pentru regăsirea interioară și pentru descoperirea lumii. O "retorică a eliberării", o utopie, fără îndoială, pe care Marius Jucan o analizează în contextul modelelor utopice ale secolelele XIX și XX și a consecințelor lor asupra modernității. Dar, din perspectiva Nesupunerii civice, textul lui Thoreau cel mai apropiat de mișcarea anarhistă, "retragerea din lume devine prin practica singurătății, anticamera insurgenței împotriva statului", în numele dreptului individul poate contesta legea, pentru că nu individul trebuie să se adapteze la societate, ci guvernul să se adecveze
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
Deletant este deja un nume cunoscut printre cei familiarizați cu istoriografia românească drept o personalitate de referință; trei dintre cărțile sale despre România ultimilor 50 de ani au fost traduse la diverse edituri - România sub regimul comunist la Fundația Academia Civică, Ceaușescu și Securitatea la Humanitas și Teroarea comunistă în România la Polirom. Deletant predă în prezent studii românești la School of Slavonic and East European Studies, University College, din Londra, un foarte bun vorbitor de română (a și tradus din
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
un scriitor ar mai face și acum elogiul lui Hitler! Ei bine! La noi a fost posibil! Nu de mult, Adrian Păunescu a făcut afirmații admirative la adresa vechiului despot Nicolae Ceaușescu. Nu cumva Uniunea Scriitorilor are acum datoria morală și civică să dezaprobe public această atitudine? Raportul dintre etic și estetic este de mult timp elucidat, iar opera nu mai poate scuza nici un scriitor de răspunderea morală față de societate". Organismul propus n-ar trebui să facă altceva decît să exprime, cu
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
Gheorghe Ceaușescu Prezența lui și apariția, grație Fundației Academiei Civica și a editorului Romulus Rusan, a cărții Bukovski la Sighet este un eveniment major: una din marile conștiințe ale epocii, un anticomunist înzestrat cu o excepțională tărie morală și inteligență lucidă, un om care a înfruntat sistemul sovietic, care a
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
de învățăminte. În special tineretul ar trebui s-o citească. Bukovski este una din vocile Rusiei profunde, a acelei Rusii prea lungă vreme înăbușite, care are multe de spus omenirii. Reflectând asupra vizitei sale și asupra cărții publicate de Academia Civică m-am gândit cât de important ar fi dacă înalte oficialități ale României s-ar fi întâlnit cu Bukovski. Cât de semnificativ ar fi fost dacă Președintele țării, Primul-Ministru, Ministrul Culturii ar fi discutat probleme ale comunismului și ale ieșirii
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
dobândite de zece ani încoace. în clipa de față, opoziția nu se are decât pe sine. PSD-ul a anexat tot ce putea fi anexat: N.A.T.O., Occident, Rege, Armată, Biserică, sindicate. Societatea civilă - cu vârful ei de lance, Alianța Civică, pentru a cărei criticare dna Blandiana mă urechează cu oarecare îndreptățire: mea culpa!, n-o s-o mai ating nici cu o floare! -, rămasă în mâna unor inși fără anvergură și fără vocație e o simplă ficțiune. Ea se reduce la
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
scump și au regretat-o îndelung. - Credeți că tiranii trebuie judecați, aduși în fața instanțelor, sau iertați, prin prisma unui punct de vedere religios? - Nu, nu e vorba de un punct de vedere religios. Eu cred că mai curând moral și civic. Cred că dictatura este răul absolut al unei societăți, că daunele pe care le produce unei societăți un regim autoritar, brutal, sunt enorme. Cred că sechelele rămân să marcheze uneori multe generații și că, prin urmare, dictatorii și complicii lor
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
al barocului tîrziu, din inițiativa prințului Carl Eugen, între anii 1763/64, Castelul Solitude a fost la început un castel de vînătoare, apoi reședință de vară, loc de retragere. Simbolic amplasamentul castelului corespunde unei linii de demarcație între spațiul existenței civice și cel al existenței particulare, între civilizație și natură. În acest timp, reprezentativ dar destinat retragerii din lume, castelul exprimă și o componentă a statutului activității artiștilor. La Schloss Solitude tatăl clasicului autor Schiller a înființat în 1775 o pepinieră
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
componente insusiace, marianice, martirice etc.), a fost relevat în repetate rînduri. Istoria ceva mai îndepărtată ne prezintă și ea pildele împletirii dintre revoluție și pietate. Revoluția franceză, bunăoară, a înregistrat secta deistă a teofilantropilor, care încerca să-și structureze morala civică pe o credință rațională în Dumnezeu, și chiar iacobinii acceptau la început creștinismul. În epoca noastră, ne-am putea referi la așa-numita teologie a eliberării, preconziată de teologul peruvian Gustavo Guttierez, care se revendica de la Evanghelii (în primul rînd
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
artei sale, ci avantajele personale, ne dovedește frecventa schimbare de macaz în conduita cetățenească a acestui egoist totdeauna grăbit să se situeze în fruntea profitorilor. Girul pe care-l acordase presei din Sărindar (ca de altfel și girul celuilalt oportunist civic, Cezar Petrescu) nu are nici măcar scuza apărării unei poziții nemuritoare. Mobilul lui M. Sadoveanu a fost banul. Cînd își încheia redactarea Anilor de ucenicie l-am văzut la Pucioasa. Taciturnul de obicei, M. Sadoveanu era de tot îngrijorat de înaintarea
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
dobândite de zece ani încoace. în clipa de față, opoziția nu se are decât pe sine. PSD-ul a anexat tot ce putea fi anexat: N.A.T.O., Occident, Rege, Armată, Biserică, sindicate. Societatea civilă - cu vârful ei de lance, Alianța Civică, pentru a cărei criticare dna Blandiana mă urechează cu oarecare îndreptățire: mea culpa!, n-o s-o mai ating nici cu o floare! -, rămasă în mâna unor inși fără anvergură și fără vocație e o simplă ficțiune. Ea se reduce la
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Cred, dimpotrivă, că au înțeles altceva: că adevărul poate să nu fie spus. Și că există întotdeauna un profit mai mare din minciuna lașă decât din articularea îndrăzneață a adevărului. Dramatic e că o reprezentantă respectată a societății românește, Alianța Civică, tace de luni de zile. Și chiar nu știu de ce. S-o fi produs și acolo fenomenul îmburghezirii liderilor? N-o mai fi de demnitatea ilustrelor persoane de la vârf să intre în astfel de controverse? Or fi obosit? S-or
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
controversate ale criticii literare (raportul dintre autor și operă, specificitatea și utilitatea cronicii literare, compatibilitatea dintre calitatea de poet și cea de critic literar, raportul dintre etic și estetic în judecata critică, disputa între generații, criza criticii etc.), are atitudini civice (disputa dintre Biserica Ortodoxă și cea Română Unită, pagini esențiale despre oportunism, resentiment, naționalitate, soarta culturii și a omului de cultură în perioada de tranziție etc.). Fiecare temă din volum ar merita, poate, cîte o cronică literară. Mă voi opri
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]