158 matches
-
că " sutele de mii de evrei, veniți în masă din provinciile înapoiate ale unor state europene, încât aproape că au inundat frumoasele părți ale țării, trebuiau privite distinct. Căci acești imigranți constituiau o populație incultă, lipsită cu totul de luminile civilizațiunei secolului"636. Singurul semn prin care se arăta dorința de normalizare a relației dintre români și evrei era abrogarea art. 9 al Codului Civil în urma căreia nu mai era afectată nici una din libertățile de conșiiință și de cult ale evreilor
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ca populațiunea fără osebire de orice naționalitate și religiune a acestei țări, să binecuvânteze ziua de 23 Noemvrie 1878, când drapelul român pentru întâia dată, de mult, a fâlfâit în Dobrogea ca un simbol de libertate, de ordine și de civilizațiune"676. La elaborarea legii de organizare a Dobrogei a participat și deputatul Remus Opreanu. El a susținut introducerea în proiectul de lege privind administrația Dobrogei a prevederilor referitoare la înființarea de tribunale musulmane pentru probleme de familie și moșteniri 677
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
N. Gane, E. Gregorovitza). Lazăr Șăineanu credea că acest cuvânt vine prin ruteană (ratuș), din germanul Rathaus (295). 652. Firea românilor, volum coordonat de Daniel Barbu, Editura Nemira, București, 2000. 653. Aurel C. Popovici, Naționalism sau democrație. O critică a civilizațiunii moderne (1910), ediție Îngrijită de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 1997. Vezi și studiul lui Cristian Preda Poporul meu. Călători străini și naționalism românesc, la 652, pp. 157-177. 654. În prima jumătate a secolului al XVI-lea, Anton Verancsics afirma
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să ridice În Europa Întreagă o furtună care l-ar fi silit să se oprească, căci, d-lor, numai la ideea prezentării acestei legi, Europa fu cuprinsă de oroare, și protestările ei siliră pe d-ul Brătianu să vie În numele civilizațiunii europene și să vă arunce epitetul de barbari”. În schimb, Carp Îl acuza pe Brătianu că a jucat un dublu rol „a trebuit să tacă pe deoparte asupra proiectului de lege prezentat de fracțiune, căutând totodată să persecute pe evrei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
aceea de a crede că În peninsula balcanică România este un centru cultural care radiază În afară; eu am mândria de a crede că suntem aci cel dintâi popor; că nici unul din vecinii noștri nu are să ne Întreacă și că civilizațiunea se va Întinde de la noi la dânșii, iar nu de la dânșii la noi”. Aceasta se poate face „făcând ca ele (școlile) să fie un ideal pentru popoarele vecine; și când ele vor fi un ideal, să dați acestor popoare posibilitatea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
că naționalitatea noastră nu are să se teamă de nici un pericol; sunt convins mai departe că cu cât vom deschide școalele noastre străinilor, cu atât acțiunea noastră În peninsula balcanică va fi mai mare, și va Întinde mai mult numele și civilizațiunea noastră”. În cadrul aceleiași ședințe a vorbit și despre evrei, spunând că „a fost o vreme când s-a discutat mult această chestiune. De atunci Încoace pasiunile s-au mai domolit, și acum sunt mai la largul meu: nu vorbesc astăzi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dori să știu, d-le Sturdza, ce este pe d-ta și ce este În d-ta astăzi, care să nu fie rezultatul unei acțiuni străine? Nimic! Ceea ce lucrează În creieri d-tale azi, este rezultatul acțiunii care a avut civilizațiunea germană asupra lor, și regret că acțiunea aceea n-a fost nici destul de puternică, nici destul de trainică”. Pentru a-și susține punctul de vedere și pentru a arăta importanța culturii și a instrucției, a dat un exemplu concret, acela a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nevoie de dânșii....și criminali sunt acei cârmași cari prin agitațiune, care prin tot felul de frazeologii care n-au absolut nici un temeiu, vin, Înlăturând pe străini, să Împiedice țara aceasta de a merge Înainte pe calea culturei, pe calea civilizațiunei și a progresului”. Dar problema străinilor nu avea să fie rezolvată definitiv atunci, cum n-avea să fie rezolvată nici mai târziu. În 1897 avea să apară din nou În prim plan, În timpul guvernului Sturdza, fiind provocată de atitudinea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
contra muncii, dar trebuie să rămână ca un postulat foarte serios, ca această industrializare să nu fie În detrimentul ci În folosul biologic al capitalului uman”6. În consecință, erau necesare, În opinia sa, măsuri educaționale și „conservatorism În acceptarea progreselor civilizațiunei”7. Învățând din greșelile societăților engleză și germană, Moldovan spera să eludeze efectele degenerative pe care industrializarea le avusese În Occident. Moldovan se distanțase deja de contemporanii săi În disputele asupra devoltării și modernizării prin faptul că Își fundamenta argumentele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a răspunde simpatiei voastre prin sfaturi: aceasta este rolul obicinuit al oamenilor care au trecut prin lume, care o cunosc și au s-o părăsească. Aceste sfaturi vi le dau ca amic sincer al nobilei voastre națiuni, care a primit civilizațiunea de la romani și căreia-i place a veni astăzi să o caute în Franța. Aveți dreptate să o căutați la dânsa căci credeți, dacă Franța atât de fericită adesea în teribilul joc al războiului, n-a fost și în ultima
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În arhitectura continentului. Ea este folosită ca un argument justificativ al revendicărilor naționale, spre exemplu, de către delegații românilor ardeleni aflați la Viena În primăvara anului 1849: În urmă, adăugăm necesitatea unirii românilor tocma și În interesul umanității. Românii sunt avantgarda civilizațiunii occidentale În Orient. Această utilizare ideologică a respectivei imagini cu privire la Europa de către intelectualii români prilejuiește o competiție strânsă cu maghiarii. Polemica vizează locul ocupat de cele două națiuni În cadrul continentului. În paralel cu revendicarea rolului de „santinelă a Europei occidentale
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Orient” pentru propria națiune, intelectualii români le contestă maghiarilor pretențiile similare, așa după cum scrie Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În 1852, În Istoria românilor din Dacia Superioară. Maghiarii, afirmă el, revendică gloria de a fi promotorii civilizațiunii În răsăritul Europei ș...ț Cu o ambițiune proprie caracterului unguresc, ei se bucura de aceasta, această inimiciție adevărată sau prepusă a Rusiei le infla superbia că ei au o misiune mare de a Împlini, că ungurismul e un op
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că ungurismul e un op grandios providențial, are de a salvare lumea, cum că ungurismul ar fi triumful rațiunii, inteligenței și al libertății În Europa ș...ț În sumeția lor, se credea a fi chemați de providență de apărători ai civilizațiunii În contra barbariei de miazănoapte, ca și când Europa și În seclul 19 ar via În Evul Mediu, când ar fi fost necesare atari avangarde În contra lui Atila, lui Arpad, În contra Semilunei și altor barbari. Papiu XE "Papiu" se referea aici la rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
frățietate - asta e acum deviza tuturor popoarelor Europei, asta trebuie să fie deviza și a tuturor popoarelor Ungariei. Toată naționalitatea, ca și tot individul, care nu recunoaște toate aceste trei principii axiomatece, ce caracterizează spiritul Europei civilizate sau păzitoare către civilizațiune, e barbară, tiranică și nu mai are loc În sânul națiunilor Europei; ea se ține Într-adevăr de altă parte a pământului, unde aste trei cuvinte ale Europei nu sunt cunoscute sau nu sunt prețuite, numească-se cu orice nume
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-se cu orice nume: de Rusia, Siberia, Turcia etc. Europa nu va mai fi numai nume geografic, a unei părți a pământului mărginite cu margini naturale de mări, munți, fluvii etc., ci ea va fi nume sinonim cu al culturii, civilizațiunii. Ea va Însemna complexul popoarelor recunoscătoare de eternele adevăruri: libertate, ecualitate, frățietate, pentru toți și toate popoarele Într-asemenea. Potrivit acestei noi definiții, Europa era caracterizată În primul rând de Împărtășirea În comun a valorilor politice liberale. Cei care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că " sutele de mii de evrei, veniți în masă din provinciile înapoiate ale unor state europene, încât aproape că au inundat frumoasele părți ale țării, trebuiau privite distinct. Căci acești imigranți constituiau o populație incultă, lipsită cu totul de luminile civilizațiunei secolului"636. Singurul semn prin care se arăta dorința de normalizare a relației dintre români și evrei era abrogarea art. 9 al Codului Civil în urma căreia nu mai era afectată nici una din libertățile de conșiiință și de cult ale evreilor
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Xenopol să audieze diferite cursuri (1867-1871), având ca profesori, Între alții, pe Ranke, Curtius, Droysen, Dühring, Gervinus, Steinthal. Lecturi bine conduse i-au permis să publice În Convorbiri literare un important studiu despre Cultura națională și o serie despre Istoriile civilizațiunii, ambele de o certă Însemnătate pentru evoluția intelectuală a autorului. Ultimul studiu, tradus În germană, i-a servit și ca teză de doctorat În filozofie la Universitatea din Giessen, tânărul Învățat realizând astfel o analiză comparată a istoriei civilizației, Întemeiat
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
în înțelegerea lui Mihai Eminescu, "limba unui popor care rezultă și concretizează literatura sa națională". Interferențele între civilizație și cultură se fac, obligatoriu, prin elementele de muncă. Sunt trecute în revistă condițiile pe care scriitorul le vede ca obligatorii în "civilizațiune". Acestea sunt, schematizează Geta Deleanu, civilizația economică, dezvoltarea științelor, artelor și literaturii naționale, precum și legislația națională. Pe de altă parte atrage atenția tot ea -, Eminescu operează o distincție între cultură și educație, aceasta din urmă fiind "parte integrantă a oricărui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Cumpăr loțiunea „Tarr” nu numai pentru că e mai ieftină, ci și pentru a mă putea delecta matinal cu aceste fraze de veche reclamă, în spatele cărora îmi imaginez niște „comersanți” plini de importanță, siguri de familiaritatea lor cu cea mai înaltă „civilizațiune”: „Tarr a fost creat pentru înlăturarea neplăcerilor pricinuite de briciu sau lamă. Briciul sau lama, oricît de bune ar fi ele, dau loc iritațiilor ce nasc infecțiuni”. Întorc de fiecare dată sticluța cu dosul etichetei, unde au fost imprimate, spre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din 10 iulie 1939. 68TC "68" Femeia intelectuală în familie și în gospodărietc "Femeia intelectuală în familie Și în gospodărie" Care e acest rol? Iată o întrebare ce trebuie să răsară în cugetul celor care urmăresc, pe lângă transformările grăbite ale civilizațiunii noastre, și nuanțele subtile ce schimbă, pe nesimțite, conștiința contemporană. Astfel, cei trei termeni, al căror raport ne e dat să-l cercetăm, deși, în mintea celor mulți, par a fi statorniciți și nu tocmai în favoarea femeii, au prins, totuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
să nu participe la întocmirea lor. Sarcina a fost preluată de A. D. Xenopol. Să încercăm a spicui câteva din cele mai importante prevederi ale programului Junimii: Societatea literară Junimea „...va face apel la toți cetățenii care se interesează la propășirea civilizațiunei în România să facă parte din ea [...] va tipări orice carte de știință sau litere, iar mai cu seamă cele de știință trebuincioase școlarilor gratis...Va avea o singură ortografie pentru toate cele ieșite de sub tiparul ei. Societatea Junimea va
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
pentru demersurile sale paideice/ populare și, în același timp, suficient de adecvat prețiozității presupuse de ideea "prelecțiunii". Ceva mai târziu, după înființarea Societății "Junimea", membrii fondatori au continuat să vadă în aceste conferințe o foarte utilă metodă de "propășire a civilizațiunei în România". Se vede bine din aceste documente că preocupările dintâi ale Junimii au fost prelecțiunile și tipografia. Societatea nou înființată dorea nu numai să se facă remarcată, dar și să-și realizeze misiunea spre care prin program năzuia (propășirea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de instrucțiune în școale. Îndată ce însă școalele au încetat și limba nobilă s-a pierdut în mijlocul barbariei, dialectele vulgare, care până aici nu se puteau mișca, fură gata să ieie locul limbii latine și din momentele acestea începe o nouă civilizațiune în limba romană” (p. 721 urm.). 6. Ridicarea substratului pe poziția de factor determinant al formării limbii române, ca și a celorlalte limbi romanice, în locul latinei văzute de neogramatici ca ramificație a arborelui genealogic indoeuropean, a necesitat imaginarea modalității de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bună înțelegere, nu există asemenea nici un motiv ca să se mai repete odată rezbelul fratricid între sârbi și bulgari. Sub domnia voastră la Bolgrad și în coloniele bulgare din sudul Basarabiei în curgerea de 30 ani a domnit libertate și a strălucit civilizațiune, iar acum, vai!, acolo domnește un stanovoi și cancelaria sa. Așadar să trăiască poporul român, să trăiască Carol, să trăiască Ion Brătianu, numele căruia este strâns legat cu emanciparea noastră politică. (TEL., nr. 4261, 28 august 1886, p. 2, cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
puține făcute de Mihai Sturdza pe la moșiile sale, un singur pod pe apele curgătoare, o singură școală rurală, o singură fabrică, vedem astăzi țara înzestrată cu șosele, drumuri-de-fer, telegraf, telefoane, școli, cazărmi, spitaluri, fabrici, în fine cu tot aparatul de civilizațiune pe care alte țări nu l-a putut avea decât după o muncă de sute de ani și cu prețul a multe revoluțiuni și vărsări de sânge. De unde țara noastră era într-un timp nu tocmai depărtat cutrierată de hoarde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]