158 matches
-
contra muncii, dar trebuie să rămână ca un postulat foarte serios, ca această industrializare să nu fie În detrimentul ci În folosul biologic al capitalului uman”6. În consecință, erau necesare, În opinia sa, măsuri educaționale și „conservatorism În acceptarea progreselor civilizațiunei”7. Învățând din greșelile societăților engleză și germană, Moldovan spera să eludeze efectele degenerative pe care industrializarea le avusese În Occident. Moldovan se distanțase deja de contemporanii săi În disputele asupra devoltării și modernizării prin faptul că Își fundamenta argumentele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
economie, medicină. Grigore Șilași ține un ciclu de conferințe intitulat Despre originea poeziei populare românești (1876-1877), Petre Dulfu citește versuri proprii (Speranța, Jalea unei florioare, Rugăciunea), cât și traducerile făcute din Horațiu, Schiller, Petőfi. Teodor Mihali își alege subiectul Influența civilizațiunii asupra societății omenești, Andrei Micu - Rolul industriei mari în economia națională și Legislațiunea lui Iustinian și însemnătatea ei în dreptul roman, Silvestru Moldovan prezintă lucrările Românii sub fanarioți și Are românul drept a se mândri cu numele națiunii sale?, iar Macedon
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
paradoxală conservatorismului: „când zic conservator nu Înțeleg că trebuie să se țină lucrurile În statu quo, adică a se ține În suspensiune linia astfel cum se află; - prin conservator Înțeleg Înaintarea statului, bazați fiind pe principiile solide de progres și civilizațiune ale secolului” . Fraza putea fi asumată, fără nici un fel de scrupul, de orice liberal guvernamental european... De altfel, În ședința Senatului din 23 decembrie/4 ianuarie 1874, Boerescu nu ezita să se identifice și cu doctrina liberală. Combătându-l pe
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
profilului „omului politic la tinerețe”. Elogiul „civilizației”, aspectul fundamental care frapează observația călătorului obișnuit cu „orientele nostru” , este temperat de accente melancolice, pesimiste chiar: „Câte Însă mizerii care lipsesc la noi nu sunt ascunse În fundalu[l] acestui tablou splendid!... Civilizațiunea [...], din cauza impedimentelor și eronatei organizări a societății, a perfecționat numai o parte din oameni, cei mai mulți sunt numai spoiți, și simțul natural, perind supt această mască fără fond (subl. ns.), lasă un gol ce-l ocupă superficialitatea și minciuna”. Ochiul moralistului
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
mea, cu bunul simț ce posede, cu caracterul său naturel și inocent, fiind [...] lipsită de orice prejudețe și superstițiuni, și profitând de toate erorile prin care a trebuit să treacă societățile civilizatoare, va putea lesne primi și aplica toate avantagele civilizațiunei și ajunge la o adevărată perfecțiune morală mai Înaintea altor națiuni din oriente” . Nu se poate preciza cu exactitate În ce măsură Boerescu era familiar În acel moment cu doctrina lui Rousseau, ale cărei aspecte privind sinuciderea și pedeapsa capitală aveau să
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
din 10 iulie 1939. 68TC "68" Femeia intelectuală în familie și în gospodărietc "Femeia intelectuală în familie Și în gospodărie" Care e acest rol? Iată o întrebare ce trebuie să răsară în cugetul celor care urmăresc, pe lângă transformările grăbite ale civilizațiunii noastre, și nuanțele subtile ce schimbă, pe nesimțite, conștiința contemporană. Astfel, cei trei termeni, al căror raport ne e dat să-l cercetăm, deși, în mintea celor mulți, par a fi statorniciți și nu tocmai în favoarea femeii, au prins, totuși
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1892, scurte medalioane literare. Tot în același an îi apare în „Lumea ilustrată” o scriere în proză, cu intenții moralizatoare (Două căsnicii). Reușite mai sigure avea să înregistreze C. în calitate de traducător. În 1895 transpune, după Max Nordau, Minciunile convenționale ale civilizațiunii noastre, iar patru ani mai târziu publică prima versiune românească integrală a romanului Crimă și pedeapsă de Dostoievski. A mai tradus Quo vadis de Sienkiewicz. Preocuparea de căpetenie a lui C. rămâne culegerea și studierea folclorului. Din satele limitrofe Hârlăului
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
și culegeri de folclor românesc, îngr. Al. Dobre și Mihai M. Robea, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1999. Culegeri: Poezii populare. Doine. Culese și publicate întocmai cum se zic, Iași, 1888; ed. Iași, 1893. Traduceri: Max Nordau, Minciunile convenționale ale civilizațiunii noastre, București, Socec, 1895; F. M. Dostoievski, Crimă și pedeapsă (Raskolnikoff), I-II, București, 1899-1902; [Lessing, J. P. Hebel, Herder, A. E. Brehm, G. A. Bürger, Jacob și Wilhelm Grimm, Fr. Schiller, B. Auerbach, H. Heine, J. W. Goethe, W. Hauff
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
ca populațiunea fără osebire de orice naționalitate și religiune a acestei țări, să binecuvânteze ziua de 23 Noemvrie 1878, când drapelul român pentru întâia dată, de mult, a fâlfâit în Dobrogea ca un simbol de libertate, de ordine și de civilizațiune"676. La elaborarea legii de organizare a Dobrogei a participat și deputatul Remus Opreanu. El a susținut introducerea în proiectul de lege privind administrația Dobrogei a prevederilor referitoare la înființarea de tribunale musulmane pentru probleme de familie și moșteniri 677
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
căci locașul dumnezeiesc, monastirea Putnei, e fondată de erou și acolo zac oasele sale sânte, apoi pentru că o serbare a creștinului e prin escelință o serbare românească, căci trecutul nostru nu e decât înfricoșatul coif de aramă al creștinătății, al civilizațiunii. Crist a învins cu litera de aur a adevărului și a iubirei, Ștefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evangelului ei. Vom depune deci o urnă de argint pe mormântul lui Ștefan, pe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
lui Dumnezeu, decât suflete înamorate în limba și datinele străbunilor lor, decât inimi care să iubească caracteristica cea espresivă a poporului nostru, minți ocupate cu cestiunile de viață ale acestui popor, căruia îi scriem pe spete toate fantasmagoriile falsei noastre civilizațiuni. Divorțul... adulteriul îmblă cu fețele bolnăvicioase, spoite din gros, măști vie, pe stradele noastre: zâmbind femeilor le stârpește, zâmbind bărbaților îi usucă și cu toate astea noi le dăm serbări și le sacrificăm nopțile iernelor noastre, ne cheltuim tinerețea, care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
iar marea împrumută de la cer coloarea sa, seninul geniului său, și le reflectă în visul său cel adânc și luciu. Când națiunea e-n întunerec, ea doarme-n adâncimile geniului și-a puterilor sale neștiute și tace, iar când Libertatea, civilizațiunea plutesc asupră-i, oamenii superiori se ridică spre a-l reflecta în frunțile lor și a-l arunca apoi în raze lungi adâncimilor poporului, astfel încît în sânul mărei întregi se face o zi senină, se răsfrânge în adâncul ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a sa de partizani care, minus spiritul de-o fineță feminină și minus stilul bun și limpede al d-sale, să aibă și ea aceleași defecte ce le are părintele, aceeași ridicare la nivelul secolului al 19, același aer de civilizațiune și gravitate cari din nenorocire sunt numai o mască ce ascunde adeseori numai foarte rău tendința cea adevărată și ambițiunea personală. Asemenea cum Kant cu sistema lui filozofică a ridicat ca din nimica o oaste de ex- și aplicatori ai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce li dă în mână domnia asupra unor națiuni esențial diferite de a lor, tot așa de mari la număr și nu mai înapoiate în cultură. întîia rațiune prin care un popor poate egemoniza pre altul e superioritatea morală. Măsurariul civilizațiunei unui popor în ziua de azi e: o limbă sonoră și aptă de a esprima prin sunete - noțiuni, prin șir și accent logic - cugete, prin accent etic - simțăminte. Modul de a înșira în fraze noțiune după noțiune, o caracteristică mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
concretă a noțiunilor în sine, toate astea, dacă limba e să fie națională, sunt ale limbei, căci de nu va fi așa, e prea lesne ca un om să vorbească nemțește, d. es., cu material de vorbă unguresc. Afară de aceea, civilizațiunea unui popor constă cu deosebire în dezvoltarea acelor aplecări umane în genere cari sunt neapărate tuturor oamenilor, fie aceștia mari ori mici, săraci ori bogați, acele principie cari trebuie să constituie fundamentul, directiva a toată viața și a toată activitatea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să constituie fundamentul, directiva a toată viața și a toată activitatea omenească. Cu cât aceste cunoștințe și principie cari să li fie tuturor comune sunt mai dezvoltate, cu atâta poporul respectiv e mai civilizat. Căci clasa inteligentă numai nu constituie civilizațiunea, carea e și trebuie să fie comună tuturor păturelor populațiunei. Sunt popoare ce posed o respectabilă inteligență naltă, fără de a fi ele civilizate; sunt altele cari, fără inteligență naltă, întrunesc toate condițiunile civilizațiunei. Științele (afară de ceea ce e domeniu public) trebuie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
civilizat. Căci clasa inteligentă numai nu constituie civilizațiunea, carea e și trebuie să fie comună tuturor păturelor populațiunei. Sunt popoare ce posed o respectabilă inteligență naltă, fără de a fi ele civilizate; sunt altele cari, fără inteligență naltă, întrunesc toate condițiunile civilizațiunei. Științele (afară de ceea ce e domeniu public) trebuie să prezinte lucruri proprie ale națiunei, prin care ea ar fi contribuit la luminarea și înaintarea omenirei; artile și literatura frumoasă trebuie să fie oglinzi de aur ale realității în carea se mișcă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și îmbracă pre agricultor, trebuie asemenea să fie în mînele aceleiași națiuni. Declarăm a înțelege, deși nu concedem, ca cineva să fie aservit vrunei națiuni viguroase ce te supune cu puterea brută, ori unei alteia, ce te orbește cu lustrul civilizațiunei sale. Dar să fim servitorii... cui? Celei mai decăzute populace din Europa, a cărei vanitate și lăudăroșie nu e decât o lungă și scârboasă don-quixotiadă. Căci ce au acești oameni ca să ne superiorize? Au ei ceva ce noi nu avem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuvânt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e o copie a spiritului limbei germane. Ei vorbesc germănește cu material de vorbă unguresc. Științele? Ce au descoperit ei nou în științe? Prin ce au contribuit ei la înaintarea omenirei? Istoria civilizațiunei a înregistrat numai o nulă. {EminescuOpIX 94} Legislațiune? Drepturi și legi sunt într-o eternă contrazicere. E o compilațiune răutăcioasă și nerumegată a principielor celor mai contradictorie, principie care se esclud unul pre altul. Alături cu o constituțiune nedreaptă și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căpetenie al principelui Bismark) spune că toate puterile mari s-au unit în părerea de-a crea în sud - ostul Europei o stare de lucruri care să asigure pe multă vreme pacea și să fie întemeiată pe principiile umanității și civilizațiunii. De aceea i se dă Turciei sfatul de-a nu se opune dorințelor Europei și de a nu risca pe o singură carte rămășița de puteri de care dispune pentru a opri curentul de libertate ce străbate Orientul. Deși Poarta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căci locașul dumnezeiesc monăstirea Putnei e fondată de erou și acolo zac oasele sale sânte, apoi pentru că o serbare a creștinului e prin escelință o serbare românească, căci trecutul nostru nu e decât înfricoșatul coif de aramă al creștinătății, al civilizațiunii. Crist a învins cu litera de aur a adevărului și a iubirei, Ștefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evaugelului ei. Vom depune deci o urnă de argint pe mormântul lui Ștefan, pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în cultura română" din Convorbiri Literare, teoria maioresciană reclama: "Nepregătiți, precum erau și sunt tinerii noștri, uimiți de fenomenele mărețe ale culturii moderne, ei se pătrunseră numai de efecte, dar nu pătrunseră pâna la cauze, văzură numai formele de deasupra civilizațiunii, dar nu întrevăzură fundamentele istorice mai adânci, care au produs cu necesitate acele forme și fără a căror preexistență ele nici nu ar fi putut exista. Și astfel, mărginiți într-o superficialitate fatală, cu mintea și cu inima aprinse de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
adică, reprezintă stavila pusă în calea dezvoltării firești a culturii române autonome și originale, a identității noastre. Efectele sale însă, consideră Motru, sunt regăsite în primul rând în plan civilizațional, pentru că "cultura română a rămas aceeași. Sub aparența sclipitoare a civilizațiunii externe trăiește mai departe în poporul nostru același suflet din trecut, numai că acum este mai deschis la toate solicitările simțurilor și la toate hatârurile" (Motru, 1998:177). Concepția lui Motru despre identitate, înțeleasă drept conștiința comună, se rafinează în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1890, la Iași, când evocând personalitatea acestuia: „De la 1812 până în ziua sa din urmă, noiembrie 1869, el n-a avut decât un gând - regenerarea României. El și-a servit țara cu o dezinteresare antică. El a introdus întâile elemente de civilizațiune în țara aceea, unde străinul fanariot ștersese orice urmă de origine latină. El a dezgropat limba română, el a introdus-o în învățământ, el a mlădiat o în literatură. El a fost cel dintâi pro fesor național, cel dintâi istoric
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și resentimentare. Misia de care vorbiseră Aaron, Kogălniceanu, Bălcescu, pe seama poporului român, devine o temă curentă la I. Ghica (Misiunea românilor, 1862), V. Maniu (La mission de l'Occident latin dans l'Orient de l'Europe, 1869), Al. Odobescu (Bulevardul civilizațiunii în Orient, 1877) ș.a. Substratul acestui mesianism e în ansamblu justițiar și revendicativ. Pentru generația Junimii, Europa nu mai alcătuia un ideal de neatins, atitudinea ei față de valorile acesteia fiind mai degrabă una critică. "Nu voiu, stimabile, să știu de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]