281 matches
-
teocrație și regalitate; nașterea și dezvoltarea bisericii creștine primare; definirea împărăției harului în "Predica de pe Muntele Fericirilor"; Biserica templul lui Dumnezeu; darurile Duhului Sfânt, caracteristicile rămășiței și definirea Babilonului spiritual. f. Creștinul ființa sociabilă: familie, filosofie și stil de viața, civism, relația credincios - autorități. Bibliografie - Biblia, Cornilescu, Societatea Biblică Internațională - E.G. White, Patriarhi și profeți, Viață și sănătate, București, 1999 - E.G. White, Profeți și regi, Viață și sănătate, București, 1998 - E.G. White, Hristos Lumina Lumii, Viață și sănătate, București, 2002 - E.G.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
foarte mare în lumea științifică de atunci, s-a bucurat de popularitate în lumea de afaceri. La moartea ei, în 1933, a fost elogiată ca „una dintre cele mai importante femei pe care le-a produs până acum America în civism și sociologie”, fiind numită „profet al managementului”. Follett a lucrat și a scris în timpul epocii Managementului Științific, însă a fost preocupată de problematica grupului în management și prin ideile ei a anticipat perspectiva comportamentală. S-a argumentat că, prin contribuțiile
Mary Parker Follett () [Corola-website/Science/329924_a_331253]
-
al României și Fundația „Margareta Sterian“ îi decernează Ruxandrei Garofeanu Premiul „Margareta Sterian“, care certifică creativitatea și spiritul inovator de care a dat dovadă în întreaga sa activitate.În cadrul celei de-a patra ediții a Galei Premiilor de Excelență în Civism „Om între oameni”, din ianuarie 2014, care a avut loc în Sala Studio a Teatrului Național din București, Ruxandrei Garofeanu i-a fost acordată distincția pentru activitatea desfășurată în domeniul managementului cultural. Pavilionul de Artă București, organizat de Fundația Centrul
Artmark () [Corola-website/Science/336180_a_337509]
-
cântec""). "Avaaz" este folosit cu înțelesuri similare și în turcă, bosniană și limbi indo-ariene ca nepaleza, hindi, urdu, beangaleza, punjaba, marathi și sindhi. Avaaz.org a fost întemeiată de Res Publica, ""o comunitate a profesioniștilor din sectorul public, care promovează civismul, democrația consultativă și buna guvernare"" și MoveOn.org, o asociație americană non-profit pentru politici publice progresiste. Avaaz a mai primit susținere și din partea Uniunii Internaționale a Angajaților din Domeniul Serviciilor (partener fondator) și a organizației australiene non-profit GetUp!. Fondatorii Avaaz
Avaaz () [Corola-website/Science/329652_a_330981]
-
cu ocazia Zilei Europei (9 mai), au declanșat un protest spontan, având ca urmare reținerea celor patru de către jandarmi, ei nefiind însă arestați. În urma acestui eveniment cei patru studenti s-au hotărât să facă front comun pentru a milita pentru civism studențesc. În aceeași lună (mai 2002) aceștia s-au reunit ca grup informal iar după o activitate de 8 ani statutul asociației s-a schimbat din "grup informal" în "organizație neguvernamentală". În prezent, organizația numără 10 membri și 20 de
Miliția Spirituală () [Corola-website/Science/330646_a_331975]
-
cetățenesc informal sau instituțional susținut de un discurs moral al drepturilor omului (asumat instituțional pretutindeni, însă doar la nivel declarativ), cu investigația academică angajată în comprehensiunea faliilor dintre limbajul drepturilor și inegalitățile economice sistemice (pentru a înțelege impactului scăzut al civismului militant) și arta spectaculara cu mesaj socio-politic (ca modalitate de dezinhibare și încurajare a participării cetățenești într-un mediu politic relativ pasiv în comparație cu alte state ale UE). Deși se bazează în principal pe mărturii din Pată Rât, eseul are la
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
piedestal pentru înălțarea „noilor liberalisme” - economic, conservator, radical și social. Conform "Dicționarului Politic" al lui Sergiu Tămaș (Editura Șansa, București 1996), liberalismul social este doctrina politică care acoperă spațiul dintre liberalismul radical și social-democrație printr-o sinteză a liberalismului cu civismul. Altfel spus, liberalismul social pledează pentru un model liberal moderat, care caută să țină seama de problemele sociale ale lumii contemporane, probleme ce n-au primit răspuns adecvat din partea curentelor socialiste pe de o parte și a liberalismului clasic sau
Liberalism social () [Corola-website/Science/302521_a_303850]
-
Sistemului reprezintă o plăsmuire de cea mai slabă factură. A compara dipticul Moromeților cu o vilă ,căreia i s-a mai construit o șură în prelungire" e o maliție absolut gratuită. În fine, a scrie negru pe alb că ,de civismul scriitorului se alege praful, iar de influențarea conștiințelor nici nu mai poate fi vorba" arată o necunoaștere a subiectului investigat vecină cu inocența. Inocență? În mai multe rânduri, autorul acestui studiu se referă la selecțiunile pe care diverși lectori le
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
milioane de persoane. A crea societate Dincolo de marea diversitate existentă (modelul „corporatist” la est de Rin, cel „liberal” dincolo de Canalul Mânecii, cel „social-democrat” În țările scandinave și cel „În curs de dezvoltare” În țările din jurul Mediteranei), trei cuvinte-cheie definesc asociațiile: participare, civism și solidaritate. Abordarea canonică, elaborată la Începutul secolului XX de Léon Bourgeois, Albert Sorel și mai ales Eugène Fournière, prezintă câteva trăsături definitorii. Astfel, asociația trebuie să fie formată din membri egali, iar intrarea și ieșirea din asociație trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sau tratate marchează, Încă de la Erasmus, istoria umanismului. Totuși, pentru a ieși din jocul utilizărilor retorice și ideologice, este fără Îndoială important să apelăm la noțiunea de societate decentă, ca să reluăm expresia lui Avishai Margalit: cetățenii vor da dovadă de „civism” și vor fi „civilizați” atunci când vor simți că fac parte dintr-o societate care nu-i umilește. O societate este decentă atunci când le permite tuturor să-și păstreze stima de sine și să-și exercite drepturile și Îndatoririle. „Incivilitățile” trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
menționează și influența, ceva mai târzie totuși, a lui Charles Renouvier și a scrierii sale, Science de la morale, care, În 1869, „trasează limitele individualismului, descoperă fundamentele logice ale solidarității ș...ț și pe cele ale oricărei vieți politice În instituțiile civismului antic, așadar În democrația directă, dincolo de vremurile Întunecate ale creștinismului medieval” (ibidem, p. 155). Caritatea laicizată? După cum vedem, problema originilor termenului este destul de opacă. Dificultatea crește și mai mult dacă ne aplecăm asupra Întinderii noțiunii. Invocând substituirea solidarității umane carității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
populația care privește postul să regrete comunismul și doar patruzeci la sută să admită că a fost un regim criminal, ci pe Realitatea TV, unde se face de un timp o pedagogie socială susținută, redacțiile postului devenind adevărați vectori de civism. Nimeni dintre cei care au dezbătut pe toate posturile discursul dlui Băsescu, nici eternul domn Boda, ce l-o fi calificând să analizeze atât de detașat comunismul pe toate antenele?, nici dl. Bogdan Chiriac, nici dl Cioroianu, nimeni în afară de noi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
noi construcții a autonomiei universitare, a libertăților academice și a drepturilor de proprietate intelectuală. Spațiu al confruntării valorilor, oricât de polare ar fi acestea, și al concilierii raționale, universitatea reflexivă este chemată și adesea reușește să construiască cetățenia individuală și civismul social, oferă temei dezvoltării și ghiduri construcției sociale. De aceea, serviciile pe care le oferă comunității sau cetății sunt pe cât de necesare, pe atât de dorite. Universitățile statelor-națiune s-au identificat deja cu un asemenea spirit al civitas-ului. Universitățile tranzitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
taxele de studii. Chiar dacă opțiunea pentru modelul non-profit va prevala, universitatea tranzitorie tinde să se desprindă de sistemul public etatist și să se afirme ca o corporație a învățării și cercetării, ce acționează antreprenorial și cultivă un cosmopolitism al valorilor civismului extins (global) și al rațiunii cunoscătoare. Studenții universității tranzitorii vor înceta să fie doar reprezentanți ai elitismului meritocratic al tinereții. Universitatea tranzitorie va opta pentru eterogenitatea vârstelor și profesiilor, deși unele vor rămâne elitiste, iar altele se vor situa pe
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
5.g. prezentăm schematic variațiile opționale ale universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul devenirii universității reflexive ca universitate tranzitorie Instanțe Stat Piață Societate civilă Cunoaștere și inovație Universitari Studenți Transformări Etatism destructurat Corporatism emergent Civism global, regional, național sau local Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională Statul va promova politici
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ai Uniunii Sovietice”124. Tot acesta îl acuza că a împiedicat apropierea României de Italia și Germania și că intenționa să transforme țara „într-o bază de înaintare a 122 Gheorghe I.Brătianu, Noi ne băgăm să dăm lecții de civism și patriotism internațional, în Pro și Contra Titulescu, (coord. Gh. Buzatu), București, Editura Enciclopedică, 2002, p. 69. 123 A.N.I.C., Fond Casa Regală, Carol al-II-lea, Cabinet Interne, dosar nr.29/1936, f. 1-5. trupelor sovietice spre Europa Centrală“125. Corneliu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
aceeași ocrotire se mai adaugă zece lucrări istoriografice, literare, și memorialistice. Autorii: comloșeni, care din inițiativa „Sufletului nou” au mai dezvelit 31 de plăci comemorative într-un adevărat „Panteon al oamenilor de seamă din Comloșu Mare”, un gest de înalt civism și spiritualitate românească, moment care ne poartă cu gândul la scriitorul bănățean Ilie Ienea, unul dintre colaboratorii de marcă ai gazetei comloșene, autorul romanului „Ard luminile-n Vitol”, apărut în 1937, autor evocat în „Dies festi”III de scriitorul Mircea
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
la comparativ!) de „cel mai categoric limbaj stalinisto-mahalagesc”, autorii comit o imprudență ce merită sancționată. Spre deosebire de domnii Katz și Florian, care mă onorează cu epitete gen „editorialist la colțul mesei”, „scutierul dumneavoatră”, „purtăror de condei”, „pamfletaro-periferic”, „înjurături grobiene”, „dezlănțuiri staliniste”, „civism însușit la școala serală”, „umorile unei raționalități viscerale” (în ce limbă o fi asta?!), am fost cât se poate de parcimonios cu adjectivele. Mi-am recitit articolul și sunt uimit, din contră, de cât de reținut am fost în exprimare
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
mi s-a alăturat în acest efort din ce în ce mai clar acoperit de ridicol. Din când în când, câte un binevoitor arunca dezinvolt pe geam resturi menajere - ca să pună în evidență naivitatea, prostia și chiar pericolul la care ne expunea măruntul nostru civism. A fost nevoie să slăbesc puțin vigilența pentru ca revenirea la haos să se producă în numai câteva săptămâni. Ceea ce începeau oamenii ziua, desăvârșeau câinii seara. în scurtă vreme, răsadul cu iarbă a devenit locul favorit al adunării posesorilor de patrupede
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
carieră. "Cultura ardeleană nota Lovinescu era clădită pe un neadevăr". Dar folositoarea minciună ardeleană va genera aprige controverse și va isca patimi nedomolite, angajând două filosofii de viață, implicit două programe culturale în conflict. Pe de o parte, literatura luptătoare, civismul, pedagogia națională așezată sub semnul urgenței, militantismul care nu putea acorda prioritate rigorilor estetice; pe de altă parte, infiltrația ideilor junimiste, angajând bătălia în sfera emoțiilor estetice, ieșind din culturalitate, pigmentată de volubilitatea superficială a regățenilor, în contrast izbitor cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
centrul de greutate al refuzurilor (cu doza inevitabilă de obtuzitate și resentimentarism colorând reacțiile), găsind o altă explicație, interesantă și parțial credibilă. "Detractorii" primului val slujeau un alt program cultural și mărșăluiau într-o altă direcție, așezând în prim-plan civismul, moralitatea și gândirea utilitaristă, propunând un militantism care încălzea, deopotrivă, "spiritul și inima". Iar "tirania" lui Eminescu, cel care după vorba lui Păunescu stăpânea literatura română intra în conflict cu această disciplină de program, de fibră ardelenească. Azi, killerismul cultural
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
respective, acordarea de burse, granturile. Responsabilitățile filantropice sunt dorite de societate, nefiind pretinse sau așteptate. Prin asumarea și respectarea celor patru categorii de responsabilități, organizația devine un bun cetățean corporatist (Carroll, 1991, p. 39). Putem vorbi astfel de un anumit civism corporatist (corporate citizenship). Cetățenia corporativă presupune înțelegerea influențelor generale ale companiei asupra societății și administrarea acestora în beneficiul societății și al membrilor săi. În definițiile date în literatura de specialitate, cetățenia corporatistă include responsabilitățile față de mediu, comportamentul față de angajați, practicile
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
hârtie. Marius Jucan: Trebuie să disting câteva lucruri. În primul rând nu pot fi de acord cu modul tău de a respinge nediferențiat mai multe trepte ale tranziției care au fost cucerite cu multă greutate, de intelectuali În primul rând. Civism Înseamnă acțiune, de aceea nu cred că intelectualul se află Într-o situație imposibilă, decât dacă acceptă să fie „pus”. E o opțiune care privește libertatea lui. Nu pot să fiu decât optimist În privința integrării europene - ori, Într-o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
starea actuală a psihicului națiunii, în general, și al tineretului, în special. Ele au epuizat rapid și în mod rușinos capitalul de speranță cu care fuseseră investite. Efectul a fost îndepărtarea tinerilor de politică și chiar de alte forme de civism. O investigație sociologică anterioară alegerilor din toamna anului 2000 arată că 94% (!) dintre tineri nu fac parte din nici oorganizatie de tineret, iar mare parte dintre ei nici nu și-ar dori așa ceva. Eșecul nu este al tinerilor, eșecul este
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
dar beneficiind de resursele obținute prin munca și efortul celorlalți. Efectul personalizării vieții sociale și comunitare: românii (aici ar trebui să precizăm: unii, mulți, o parte) nu aderă la ideea de normă impersonală (generală, implacabilă), lege, reglementare, angajament, contract, cuvânt. Civism, moralitate, rigoare, ordine depersonalizată? Când e vorba de cineva apropiat, deținătorii de poziții sacrifică sau interpretează totul În mod personal, subiectiv, afectiv. Nu poți să-l lași la greu pe cineva apropiat, trebuie susținut, ajutat, Înconjurat de zidul iubirii noastre
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]