226 matches
-
primul război mondial, odată cu Unirea de la 1 decembrie 1918, când Transilvania s-a alipit țării mamă, Țara Crișurilor, inclusiv Marghita, ajunge parte integrantă din România Mare. La începutul secolului XX, Marghita cunoaște o intensă dezvoltare a meșteșugurilor. Apar ateliere de cizmărie, croitorie, tâmplărie, ceramică, etc. În perioada interbelică, 1918-1940, Marghita se consolidează ca centru comercial și de producție. În anii 1920, localitatea număra aproximativ 7.000 de locuitori români, maghiari și evrei. Marghita era cunoscută mai ales prin târgurile care se
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
Prahova și era alcătuită din satele Haimanale și Braniștea, cu 790 de locuitori. În comuna funcționau o moară cu aburi, o biserică, o școală cu 34 de elevi și fosta mănăstire Mărgineni transformată în penitenciar, unde condamnații practicau tăbăcăria și cizmăria. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei funcționa și comuna Ghirdoveni, înființată pe la anul 1700 prin reunirea satelor Rășinari, Ștefănoaioa, Ciorinești și Ghira; comună era alcătuită din satele Ghirdoveni și Cricoveni, cu 1531 de locuitori. Aici funcționau o biserică zidita
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Un procent de 3,2% se afla angajat în sectorul terțiar care îmbracă toate aspectele de prelucrare, valorificare atât a produselor agricole brute cât și a celor industrializate și prelucrate. Comuna Negomir a fost vestită pentru practicarea unor meserii ca cizmărie, dulgherie, tinichigerie, confecționarea lingurilor sculptate din lemn, meserii care au înregistrat un regres vizibil. De asemenea, cojocăria și tăbăcăria nu se mai practică. Locuitorii așezării păstrează și transmit cu sfințenie numeroase tradiții și obiceiuri care refectă într-o manieră locală
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
tehnici de relaxare, artterapia în psihologie, șamd). Realizarea produselor artizanale ajută la dezvoltarea competențelor și abilităților creative ale copiilor, în general, fiind integrate în sistemele de învățământ preșcolar și primar. "Meșteșuguri tradiționale" românești sunt: Olăritul, Țesutul, Cusutul, Pielăria, Cojocăria, Curelăria, Cizmăria, Confecționarea păunilor, Tâmplăria, Sculptura în lemn, Dogăria, Fierăria; Pietrăritul, Fântânăritul, Confecționarea măștilor și păpușilor, Încondeiatul oălelor, Împletiturile din nuiele și răchită, Confecționarea instrumentelor muzicale (fluiere, ocarine, viori). Cele mai întâlnite "tehnici, la nivel global," de realizare a produselor artizanale, repartizate
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
o casă care există și astăzi. După moartea lui Sarchis Agopian, familia se mută pe strada Călușei în atenansele avocatului Gioroceanu. Starea financiară precară a familiei îl determină pe Ștefan Arșag să se angajeze ca ucenic la un atelier de cizmărie. În data de 16 iunie 1947 se naște scriitorul Ștefan Agopian care a fost botezat sub numele de Gheorghe, tatăl său declarându-l în acte, oficial ca Ștefan. În familie se mai naște o fată, pe numele de Virginia pe
Ștefan Agopian () [Corola-website/Science/298953_a_300282]
-
Credit "Grănicerul" ajunsese la un capital de 250 000 lei, mai exista o mica bancă locală "Orientul" cu un capital de 100 000 lei. Existau cinci magazine, un hotel, o brutărie, o ceasornicărie, două ateliere de argintărie, trei croitorii, patrusprezece cizmării, o măcelarie, un atelier de pălării, două frizerii-bărbierii, două ateliere de tâmplărie, două manufacturi, o moară, un atelier mecanic și o făbricuță de var Pe la sfârșitul secolului XIX ., în Dobra trăiau 1202 români (în anul 1891), exista o școală cu
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
este situat un zăcământ uranifer cu două zone de exploatare experimentală: Primatar I și ÎI - actual aflate în conservare. Localitatea beneficiază de un oficiu poștal și de un oficiu telefonic și de câteva ateliere meșteșugărești private pentru deservirea populației: frizerie, cizmărie, atelier de fierărie. Localitatea Tulgheș a evoluat după secolul al XVII-lea, în principal în secolul al XIX-lea când a avut loc o modificare a drumurilor transcarpatice locale. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea Pasul Priska era poartă accesibilă
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
si administrația în Beius, domeniu care dezvoltă în zonă activități de exploatare si prelucrare primară a lemnului, activități de exploatare si prelucrare a minereurilor de fier, cupru si metale prețioase, a marmurei, diverse manufacturi si ateliere meșteșugărești de fierărie, tăbăcărie, cizmărie, tâmplărie, croitorie, comerț etc., în cadrul cărora munceau un important număr de salariați. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea constituindu-se si breslele.Datorita dezvoltării economice autoritățile imperiale ale vremii încă de la mijloc de veac al XIV-lea
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
o familie de țărani săraci, ceea ce nu i-a permis să absolve școala primară. După ce a absolvit clasa a II-a, a rămas orfan de tată. A fost nevoit ca la vârsta de 10 ani să intre calfă la o cizmărie din Iași. A învățat singur și a citit enorm, îndeosebi pe marii poeți ai literaturii române, Mihai Eminescu și George Coșbuc, care i-au și influențat creația. În 1890 a plecat de la Iași la București unde și-a continuat munca
Dumitru Theodor Neculuță () [Corola-website/Science/307242_a_308571]
-
cămin cultural în care se afla "Marele Mut" (cinematograful nesonorizat); o cooperativă comercială "Agro"; mai multe prăvălii particulare; o farmacie; o haltă a căii ferate; o primărie; un post de jandarmi; o percepție; o frizerie; o popotă; o croitorie; o cizmărie; o măcelări;, o batoză; două tractoare "Fordson" și o limuzină particulară. Deasemenea în sat era cantonat în fostul conac al boierului Bogdan un batalion al regimentului 39 de infanterie. Pentru perioada interbelică într-o comună acestea prezentau o bogăție și
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
Răscruciul Mic". De la "Răscruciul Mic" spre vest, pînă la intersecția cu străzile Lipscani (unde se vindeau mărfurile de lux) și "Madona Dudu", erau bogasierii și cojocarii. Între cele două răscruciuri se întindeau străzile pline de prăvalii de tot felul: boiangerii, cizmării, cîrciumi, hanuri (cel mai mare era hanul Poroineanu, lîngă "Fîntîna cu Țeapă"). Principalele mahalale erau: Brazda lui Novac, Episcopiei, Craiovița, Belivacă, Bogdan, Chițărănoia, Dorobănția, Brîndușa, Mîntuleasa, Popa Hristea, Postelnicu Fir și Obedeanu. La nord de "Calea Bucureștiului" se afla "Tîrgul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
tâmplărie; • motor lemne; • secție împletit sârmă Moară pe apă de măcinat porumb - cooperație: Magazin Universal cu:încălțăminte, textile, metalo-chimice, librărie, menaj, alimentară; Magazin mixt în punctul „Nisipi”; Magazin mixt Izvoru Rece; Magazin mixt-Marita; Magazin mixt Cerna; Frizerie-coafura. - meșteșuguri: croitorie; cojocărie; cizmărie, etc. • agricultură (IAS / ferme zootehnice): Formă de proprietate a fost în mare măsură particulară, doar în satele Izvoru Rece, Mărită și Cerna a existat o Întovărășire (fermă pomicola) și una zoo-pomicola. Rolul teritorial al comunei și relații teritoriale • Instituții / servicii
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
care fuseseră închiși anterior în clădirea unde se află astăzi Policlinica pentru elevi și studenți (de pe str. Păcurari nr.9), care a devenit cămin studențesc. Închisoarea de la Galata a primit denumirea de Penitenciarul Central Iași, aici fiind înființate ateliere de cizmărie, fierărie, lingurărie, tâmplărie și olărie, unde lucrau deținuți. Închisoarea s-a aflat în aceste clădiri până în anul 1950, când Penitenciarul Central Iași s-a contopit cu închisoarea militară a Corpului IV Armată și s-a mutat din Mănăstirea Galata în
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
a înființat la 1802 o biserică, iar școala funcționa din 1856, cu 82 de elevi (dintre care 28 de fete) în 1891. În oraș se ținea târg duminica, în care localnicii își desfăceau produsele agricole, dar și de dulgherie, rotărie, cizmărie, fierărie. A continuat să aibă același statut și în perioada interbelică, deși avea doar 1700 de locuitori în 1924. În 1950, a devenit parte din raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești, pierzându-și statutul de oraș
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
a dat niște ghete proaste de tot. Eu n-am avut ce face, trebuia să-i dau, că dacă nu mă lovea până la sânge. Era tot rob ca mine. Și când am ajuns În lagăr, Înapoi, era un atelier de cizmărie pentru nemți, pentru ceilalți... M-am dus acolo, să-mi dea ceva ghete mai bune. Kapo acolo era un neamț - un pușcăriaș neamț, și pe ei i-au băgat acolo. Zice: „Ei, nenorocitul ăla de francez. Hai că-ți dau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care se află cantități mari de sedimente (nisipuri), se extrag mecanizat mai multe sortimente de balasturi. Pe teritoriul comunei Ilia funcționează un numar de 7 cazane de fabricare a țuicii de prune. În domeniul serviciilor, la Ilia există ateliere de cizmărie, croitorie, tâmplărie, reparații electronice etc. La Ilia mai există un mini-supermarket, două restaurante, 4 birturi, o cofetărie, mai multe unități de tip ABC, 3 magazine cu produse metalo-chimice, un chioșc de ziare și o librărie. A.Investiții finalizate : B.Investiții
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
activitățile din viața comunității, de la împodobitul cailor, la cununii religioase și înmormântări. De asemenea, în comună funcționează unități de comerț și prestări servicii. În anul 1924, în comună existau 2 mori, 2 măcelării, o brutărie, un abator, o ghețărie, trei cizmării și o rotărie. După 1945, în comună s-a mai înființat o fabrică de cherestea și mai apoi un centru de colectare a fructelor de pădure care a ars în 1958, fiind mutat mai apoi la Borșa, unde funcționează și
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
după cum relatează într-un poem tragic preotul armean Hagop din Tokat. Prin anul 1605 a fost construită la Iași o a doua biserică armenească cu hramul Sf. Grigore Luminătorul, cu cheltuiala și osteneala șiscanetianului Arabgherean. Ea se afla pe strada Cizmăriei, lângă Podul Vechi, în „Armenime”. Comunitatea armenească dispunea în secolele XVII-XVIII de două lăcașuri de cult. În secolul al XVII-lea unii episcopi armeni ai Moldovei au locuit la Iași în anumite perioade. Într-o însemnare de pe manuscrisul „Interpretarea calendarului
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
prin mulțimea voturilor lui Stan și Bran? Nicicând. Cred într-adevăr confrații că Ștefan Vodă chema pe țăranii republicei din Vrancea ca să se consulte cu ei despre război sau pace, despre tratate de comerț sau altele? Noi înțelegem ca în cizmărie să fie consultați cizmarii, în interese comunale membrii comunei. Dar este {EminescuOpXI 280} și politica generală a unei țări un lucru atât de ușor încît s-o poată judeca orișicine după cum îl taie capul? Destul de rău am ajuns dacă banul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mașinii de spălat la sfârșitul zilei. 30 ianuarie 2003 Am reparat astăzi cu un ac gros și sfoară cerată o geantă de umăr în atelierul lui Pavel H. Omul în sine este un fenomen: fost inginer de mine reconvertit în cizmăria ortopedică, neoprotestant (penticostal? evanghelic? baptist? sau din toate câte puțin), gata să ajute cu voioșie netrucată pe oricine. Duce o existență apropiată de cea a Părinților din Pateric. Are o cameră de lucru minusculă, unde bocăne cât este ziua de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
passage care fac apel la serviciile sale. Nu le-a luat niciodată nici un ban, are o vorbă bună pentru fiecare, posedă un autentic duh al smereniei. Înconjurat tot timpul de resturi de piele, aracet uscat și capete de ață de cizmărie, este stăpânul unei existențe minunate, fără stresul zilnic al locuitorilor acestui oraș atât de bogat. Sub îndrumarea sa atentă, am reușit să-mi repar geanta de piele galben-lucioasă cumpărată cu numai cinci franci elvețieni de la magazinul Emmaus. La sfârșit, o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
timp ați ieșit la muncă? O durat până când s-a pus În mișcare fabrica de jucării, pe care tot studenții o făcut-o. Erau trei fabrici acolo: cea de jucării, cea de nasturi și țesătoria. Eu am fost dus la cizmărie... Ați schimbat și celula sau ați rămas În același loc? Tot În aceeași celulă. Și alături de mine a fost pus Zbranca... El a dormit mult... Adică n-aveam pături, aveam rogojini. Pe jos era mozaic și pe el era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lucrări de consolidare, inclusiv prin menținerea și extinderea plantațiilor de protecție, antierozionale; înființarea unui spațiu comercial, cu suprafața mare, în zona centrală a comunei Scobinți; înființarea unor spații pentru prestări servicii(service auto, frizerie coafura, reparații TV și electrocasnice, croitorie, cizmărie, ș.a.); înființarea unor unități ambulatorii și de farmacie în toate localitățile comunei; amenajarea unei zone de agrement la Zagavia, în zona de lunca a Bahluiului, la Fetești și a unui parc memorial în satul Scobinți; amenajarea unor terenuri de sport
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
a cunoscut-o pe mama, s-au căsătorit și au întemeiat, pe parcurs, o gospodărie frumoasă. A.N.: Păi, să adâncim puțin... Ei ce făceau? N.I.: Erau agricultori. Tata, spirit întreprinzător, s-a ocupat cu negoțul, cu un atelier de cizmărie. A fost nevoit să facă de toate pentru că era străin de sat și trebuia să răzbească. A.N.: Interesant. De ce străinii trebuiau să facă mai mult pentru a se afirma? N.I.: Trebuia să se impună în fața localnicilor, care erau foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
activitatea artistică, culturală, practică, desfășurarea unor șezători sau întreceri sportive. Iată, în nr. 5/1927 al Buletinului se publică rapoarte asupra „activității practice” a elevilor (cartonaj, împletituri din sfoară, modelaj, tâmplărie) în atelierele școlii, cum sunt legătoria de cărți și cizmăria. Echipa de electricieni raportează despre montarea unui post de radio și a unei derivații la soneria școlii. La Seminarul Pedagogic s-a introdus pentru prima oară lucrul manual, sub diferite forme și aplicații, într-o școală de cultură generală. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]